Marile grupuri internationale cu finante solide incep sa fie platite pentru a lua bani cu imprumut, un efect de domino dupa asteptata intrare a Bancii Centrale Europene pe piata obligatiunilor, care va aduce dobanzile spre teritorii negative, scrie AFP.

Datoriile celor mai robuste state, precum Germania, au fost primele care depasit acest prag simbolic pentru scadentele scurte, generand o reducere a intregului lant, in special pentru cele mai bine cotate companii.

Gigantul elvetian al alimentatiei Nestle a fost primul care si-a vazut ratele dobanzilor in euro, rambursabile in mai putin de doi ani, devenind negative.

"Este un fel de efect de domino, daca imprumuturile catre state aduc un randament mai slab, prin ricoseu, aceste companii vor oferi si ele un randament mai slab si in final investitorii descopera noi lumi", rezuma Christophe Quesnel, de la Oddo Securities, socieate specializata in datoriile intreprinderilor.

"Printre distorsiunile create de ratele reduse ale dobanzilor" si programele de sustinere monetare "se gaseste si cel al anumitor guverne, companii si gospodarii care sunt platite in prezent pentru a-si creste datoriile", explica analistii Royal Bank of Scotland (RBS) intr-un raport.

"Pentru prima oara, titlurile datoriilor companilor de o calitate excelenta se tranzactioneaza de asemenea la dobanzi negative" pe piata secundara, unde se revand intre investitori titlurile de datorii, continua RBS, care noteaza ca si alte grupuri sunt apropiate de zero, precum Shell, Novartis, Air Liquide, BASF sau Sanofi.

O companie care vrea sa se finanteze dispune de trei optiuni majore: credit de la banca (majoritar in Europa), listarea pe bursa prin emiterea de actiuni sau oferirea de obligatiuni si vanzarea acestora pe piata.

Dar cum au ajuns investitorii sa accepte sa imprumute bani in pierdere?

A plati pentru a avea privilegiul de a imprumuta

"Este efectul fricii" in fata situatiei europene delicate, spune Juan Valencia, specialist in credite la Societe Generale CIB: "Investitorii mizeaza pe plasamentele cele mai sigure, deoarece la alte investitii nu sunt siguri ca isi mai vad banii. Platesc deci pentru 'privilegiul' de a imprumuta statelor sau companiilor cele mai solide".

BCE a anuntat la finele lui ianuarie ca va rascumpara masiv titluri de buna calitate pentru a ajuta zona euro sa-si relanseze economia, iar acest anunt a accelerat tendintele de pe piata.

"Universul creditului in euro reprezinta circa 1.500 de miliarde de euro, dintre care 900 miliarde au un randament de sub 1% iar 400 miliarde sub 0,5%", explica Valencia.

Concret, randamentul obligatiunilor Frantei pe termen mediu si lung a scazut de la 1,38% in 2013 la 1,21% in 2014, reprezentand pentru statul francez o economie de circa 340 milioane de euro, explica Patrick Jacq, expert in obligatiuni la BNP Paribas.

Cautand plasamente sigure, investitorii continua sa urmareasca cele mai mari profituri, dar acestea sunt din ce in ce mai dificil de gasit. "In acest moment, exista un proces de compresie si totul converge spre zero", spune Valencia.

"Investitorii sunt incitati astfel sa opteze pentru investitii in societati mai putin solide sau sa schimbe cu grija mai multe tipuri de active pentru a gasi cele mai bune randamente", spune Quesnel.

In opinia lui Quesnel, "BCE si-a facut treaba" dar acum trebuie "ca si de cealalta parte a lantului sa reporneasca cresterea economica si sa scada somajul, astfel incat oamenii sa consume".