Razboiul mocnea de mult timp intre Mario Draghi si Germania. Dar, dupa anuntul generos facut joi de Banca Centrala Europeana, pe care multi germani il considera un atac impotriva economiei lor, cea mai mare din Europa, acest conflict se deruleaza la scena deschisa, scrie AFP.

Un montaj foto publicat in deschiderea cotidianului de afaceri Handelsblatt il prezinta pe seful bancii centrale aprinzandu-si un trabuc cu o hartie de o suta de euro. Tabloidul Bild vorbeste despre un "soc", iar presedintele federatiei exportatorilor despre decizii "catastrofale" si deposedarea de bani a celor care au bani depusi in banci.

Joi, BCE a anuntat o noua serie de masuri de politica monetara destinate sa reporneasca inflatia in zona euro. Intre ele figureaza majorarea injectiilor de lichiditati in economie si o noua reducere a dobanzii de politica monetara.

Principala dobanda a trecut la zero, o premiera. Obiectivu: stimularea creditarii pentru gospodarii si companii, astfel incat sa fie stimulate consumul si investitiile. Dar acest lucru inseamna si ca a-ti plasa banii in bancii nu mai aduce niciun randament.

Ori, in Germania, mai mult decat in orice tara europeana, economisirea reprezinta un sport national. "Timp de ani, li s-a spus oamenilor ca trebuie sa puna bani de-o parte pentru pensie", a explicat Carsten Klude, economist la banca M.M.Warburg.

"Inselati"

Intr-o tara cu populatie imbatranita, unde sistemul public de pensii va rezista cu greu socului, administratia publica a pus la punct stimulente puternice pentru investitii in planurile de pensii. La acest lucru se adauga faptul ca depozitele bancare sunt in mod traditional rasplatite. "Iar acum oamenii vad ca acest lucru nu mai aduce nimic, se simt inselati", continua Klude.

"Putem intelege pozitia germanilor", care are o lunga traditie, spune Sylvain Broyer, analist la Natixis. Potrivit acestuia, Germania, pentru a-si mentine la un ritm alert economia, "ar avea nevoie de o rata a inflatiei de 2%" in loc de zero.

Printre pagubele colaterale provocate economiei germane de politica monetara actuala el citeaza inflamarea preturilor imobiliare intr-o serie de orase. In lipsa unor alte randamente si a ratelor reduse ale creditelor, investitorii cumpara case si apartamente.

Dar prima economie europeana trage si beneficii din politica BCE. Mario Draghi este cel care a salvat zona euro in 2012 si a lucrat pentru redresarea unor economii partenere - si mari clienti - ale Germaniei, reaminteste Klude. Dar aceste evolutii difuze sunt mai greu de perceput decat efestele nefaste si imediate ale reducerii dobanzilor.

Germania, un mare profesor in ceea ce priveste lectiile despre reforme structurale, pe care le-a facut acum zece ani, se teme ca politica generoasa BCE va descuraja apetitul reformator al altor guverne din zona euro. Ministrul Finantelor, Wolfgang Schauble, s-a declarat ingrijorat de acest lucru, ca si seful Bundesbank, Jens Weidmann.

"Nein zu allem"

Mult timp impasibil, Draghi a ripostat joi atacurilor germane. Lipsa de actiune a BCE, respectiv o politica "nu la tot", arconduce la o "deflatie dezastruoasa", a explicat el. Acesta, care se exprima de obicei exclusiv in engleza in cursul traditionalelor sale conferinte de presa, a pronuntat expresia in germana ("nein zu allem").

Pentru cotidianul spaniol El Pais, "mesajul codificat al Berlinului" a fost joi "semnalul cel mai important al BCE".

"Nu trebuie sa uitam ca BCE are ca misiune conducerea unei politici monetare pentru intreaga zona euro, nu doar pentru Germania", recunoaste Marcel Fratzscher, presedintele institutului german DIW.

Dar "noi suntem in continuare intr-o logica a statelor nationale si fiecare incearca sa vada: 'ce inseamna toate astea pentru mine'", arata Klude.

Iar germanii nu sunt singurii ingrijorati. Presa olandeza foloseste acelasi ton in ceea ce priveste soarte economisirilor, iar in Finlanda tabloidul Ila-Sanomat critica o politica ce permite Italiei sa "supravietuiasca cu muntele sau de datorii" in timp ce economia finlandeza "sufera".