Intenția de a avea o cotă de TVA 0% la vânzarea locuințelor către populație pare binevenită atât pentru dezvoltatori (creșterea vânzărilor), cât și pentru clienți (potențial prețuri mai reduse). Efectele acestei măsuri ar trebui însă analizate în ansamblu. În cazul în care măsura se va aplica în forma actuală ar putea crea blocaje în activitatea fiscului care cu greu va face față numărului mai mare de cereri de rambursare, iar întârzierile în returnarea taxei vor pune, ulterior, presiune pe buget pentru că firmele vor solicita dobânzi.

Vlad BoeriuFoto: Deloitte

Controale mai dese pentru dezvoltatorii de proiecte rezidențiale

În același timp, dezvoltatorii imobiliari de proiecte rezidențiale trebuie să fie pregătiți pentru controale mai dese, obligatorii pentru rambursarea TVA, iar autoritățile fiscale să evalueze dacă au capacitatea administrativă să le efectueze.

Solicitarea rambursărilor de TVA și așteptarea controalelor fiscale va deveni o necesitate în acest caz, în măsura în care nu se va mai aplica (sau se va aplica în cazuri limitate) TVA la momentul vânzării locuințelor. Controalele vor avea impact asupra întregii activități a dezvoltatorilor imobiliari. Este posibil să fie încadrați la un risc fiscal mai ridicat. Prin urmare, controalele se pot extinde și la alte tipuri de impozite, cum sunt cele pe muncă pentru că autoritățile au evaluări că în sectorul construcțiilor este mai răspândită munca la negru.

Rambursările de TVA se fac cu întârziere, fiind depășit, de regulă, termenul de 45 de zile prevăzut de legislație, în principal, din cauza gradului de încărcare a inspectorilor care se ocupă preponderent cu acest tip de verificări. Din această cauză, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României, care a fost rezolvată cu mari eforturi la sfârșitul lui 2015. În contextul aplicării cotei de TVA 0%, ne întrebăm dacă ANAF va fi pregătit să desfășoare mai multe controale în aria rambursărilor pentru că, în caz contrar, dezvoltatorii vor cere dobânzi de întârziere care vor costa bugetul.

Așadar efectele unei decizii teoretic binevenită de reducere a unei taxe poate avea implicații majore care trebuie atent analizate pentru că pe termen mai lung pot apărea efecte negative.

Introducerea măsurilor împotriva Directivei de TVA

Totuși, introducerea acestor măsuri în Codul fiscal poate fi una problematică, nefiind în linie cu Directiva de TVA. O implementare în forma actuală, fără obținerea aprobării (derogare din partea) Comisiei Europene, atrage inclusiv riscul declanșării procedurii de infringement împotriva României.

Directiva de TVA stabilește categoriile de livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care statele membre pot aplica cotă redusă de TVA care nu poate fi mai mică de 5%.

Pentru a înțelege contextul, trebuie să reamintim că statele membre au un sistem comun de TVA care impune anumite limitări. Statele membre stabilesc nivelul cotelor de TVA și operațiunile pentru care se aplică, dar numai în anumite condiții. Astfel, pot aplica o cotă standard de minimum 15% și două cote reduse (România are, acum, 9% și 5%), dar numai pentru anumite categorii de bunuri și servicii enumerate în Anexa III a Directivei de TVA. Anexa are 21 de poziții. La poziția 10 se află “livrarea, construirea, renovarea şi transformarea locuințelor, ca parte a politicii sociale”. Serviciile de difuzare de publicitate prin mass media însă nu se regăsesc în lista de servicii pentru care s-ar putea aplica cota redusă de TVA. Prin urmare, obținerea unei derogări în acest sens este aproape imposibilă.

TVA 0% pentru serviciile de publicitate ar avea impact nesemnificativ asupra companiilor

Sunt doar câteva categorii de entități – bănci, societăți de asigurare, spitale – pentru care TVA este nedeductibil și ar fi avantajate de cota 0%.

Așadar, având în vedere impactul potențial nesemnificativ al acestei măsuri, nu înțeleg scopul acestei inițiative. Marea majoritate a companiilor au drept de deducere a taxei pentru serviciile de publicitate și, prin urmare, acesta nu reprezintă, nici acum, un cost pentru ele.

Vlad Boeriu este Partener Taxe Indirecte, Deloitte