Lucian Croitoru, consilierul pe politica monetara al guvernatorului BNR, scrie postare pe Facebook despre contextul nefavorabil in care s-a produs scaderea dramatica a investitiilor publice din prima jumatate a anului. In cele 12 puncte, Croitoru arata o inrautatire a conditiilor economice si anunta ca "e posibil ca timpul rămas până la următoarea criză se se fi scurtat surprinzător de mult".
Postarea integrala a lui Lucian Croitoru:
Scad investitiile publice: o poveste complicata spusa pe scurt
Datele arată că în primul semestru din 2017, investițiile publice au scăzut aproape la jumătate comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Enumăr mai jos 12 evoluții care arată contextul nefavorabil în care apare această scădere.
1. Lărgirea deficitului bugetar în 2016 și probabil în 2017 prin reducerea impozitelor concomitent cu creșterea cheltuielilor curente a intervenit după ce PIB efectiv a depășit PIB potențial. Această înseamnă că se acumulează noi dezechilibre.
2. Reducerile de TVA au indus o creștere a importurilor, adică au determinat pierderea unei părți a pieței interne de către producătorii autohtoni, și au creat deflație până de curând.
3. Creșterea deficitului bugetar prin reducerea TVA și prin creșterea salariilor în 2016 a contribuit mai întâi la creșterea consumului, accelerând creșterea economică în 2016 și 2017.
4. Această creștere se va încetini deoarece creșterile de salarii din sectorul bugetar au dus, atât în 2016 cât și în 2017 prin efectul de demonstrație, la creșterea mai rapidă a salariilor în sectorul privat comparativ cu productivitatea muncii.
5. Salariile mai mari în sectorul bunurilor comercializabile au redus stimulentele pentru producție, ceea ce va afecta creșterea economică și, implicit, creșterea salariilor în viitor.
6. Pe plan extern, creșterea salariilor în sectorul privat mai rapidă comparativ cu productivitatea muncii a redus competitivitatea firmelor românești, deteriorând și pe această rută deficitul de cont curent.
7. Evoluțiile de la punctele 1-6 au avut loc în condițiile în care în ultimii aproape 9 ani, ponderea investițiilor private în PIB a scăzut, iar sectorul privat a decis să economisească mai mult decât investește.
8. Excedentul de economisiri din sectorul privat este utilizat pentru finanțarea deficitului bugetar al sectorului public, care nu este generat de creșterea cheltuielilor de investiții, ci de creșterea cheltuielilor curente.
9. Aceasta înseamnă că de aproape 9 ani, excedentul de economisiri al sectorului privat este folosit pentru finanțarea cheltuielilor curente crescute din sectorul bugetar.
10. Scăderea investițiilor publice în primul semestru din 2017 la aproape jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut înseamnă că tendința negativă menționată la punctele 7-9 s-a înrăutățit.
11. Consecința directă a evoluțiilor de la punctele 1-10 este că scade potențialul economiei noastre de a produce în mod competitiv. Pe termen lung producția va scădea.
12. Toate evoluțiile și consecințele menționate la punctele 1-11 au loc în condițiile în care este posibil ca timpul rămas până la următoarea criză se se fi scurtat surprinzător de mult.
11
3
