Guvernul Tudose vrea sa modifice modul in care sunt calculate pensiilor fostilor angajati din armata, politie si servicii secrete printr-o ordonanta de urgenta care nu a stat deloc in dezbatere publica. Ordonanta ar urma sa elimine unele prevederi care au dus la dezechilibre majore in sistemul de pensii. Iata cum s-a ajuns la actuala situatia si care sunt cele mai controversate prevederi ale actualului sistem.
Prevederile controversate din actuala lege a pensiilor militare de stat:
- Nu sunt pensii bazate pe contributivitate, ca restul pensiilor (adica valoarea pensiei nu depinde de contributiile platite de salariat in timpul activitatii)
- Cuantumul pensiei poate ajunge la 102% din salariu, pentru ca pensia se calculeaza intr-un mod avantajos, bazat pe media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Cu alte cuvinte, pensionarul isi alege cele mai bine platite 6 luni din ultimii cinci ani (eventual luni in care a avut spor de conducere ori alte drepturi luate in calcul)
- Indexarea pensiilor e si ea avantajoasa: Cuantumul pensiilor militare de stat se indexeaza anual cu 100% din rata medie anuala a inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat. Daca salariul mediu brut creste spectaculos, cum se intampla deseori in anii electorali sau anul viitor, odata cu legea salarizarii, pensiile vor creste si ele pe masura
- Unele categorii de pensionari militari, precum magistratii militari, cumuleaza atat pensia din sistemul militar, cat si pe cea de magistrat, ceea ce duce la aparitia unor pensii uriase. Ministrul Apararii, Adrian Tutuianu, a dat exemplul unor pensii de 30.000 - 35.000 de lei pe luna.
Principala modificare anuntata oficial pana in acest moment de ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu
HotNews.ro a scris in exclusivitate sambata despre intentia Guvernului de a promova prin Ordonanta de Urgenta modificari la Legea pensiilor militarilor. Lia Olguta Vasilescu, ministrul Muncii, a confirmat duminica la Antena 3 ca asa stau lucrurile si a facut publica o singura modificare majora: indexarea pensiilor se va face doar in functie de inflatie, fara a mai lua in calcul si cresterea salariului mediu din domeniul respectiv de activitate.
"Daca salariile vor creste cu 25%, in 2019 vor fi iar cresteri, pensiiile vor fi actualizate (...) Daca nu corectam sistemul, vom ajunge intr-o situatie foarte neplacuta, economia nu poate sa sustina astfel de cresteri", a spus Olguta Vasilescu, completand "Nu scadem nicio pensie aflata in plata".
Termenul de aplicare a ordonantei va fi de 15 septembrie, data pana la care cei care doresc se pot pensiona in conditiile aflate in vigoare, a mai spus Vasilescu.
Cronologie: cum a ajuns Romania sa plateasca aceste pensii
- Pensiile speciale pentru angajatii din institutiile militarizate au fost stabilite prin Legea 164/2001, adoptata de un Parlament controlat de PDSR, vechiul PSD
- Guvernul Boc a eliminat pensiile militarilor in 2010, cand Romania era intr-o profunda criza economica, iar deficitul bugetar ameninta stabilitatea tarii
- In 2015, Parlamentul controlat de PSD a votat o noua Lege a Pensiilor Militare, Legea 223/2015. Legea prevedea beneficii atat de mari pentru pensionarii militari, incat era complet nesustenabila si a fost nevoie de o ordonanta de urgenta asumata de Guvernul Ponta (OUG 57/2015) pentru ca legea sa intre in vigoare din 2016. unul dintre principalii promotori ai acestei legi a fost Gabriel Oprea, cel care si-a bazat ascensiunea politica pe angajati din sistemul militar. Oprea a incercat permanent sa-si construiasca o baza larga de sustinere in sistemele militare, indiferent daca vorbim de armata, politie sau serviciile secrete.
De ce e o urgenta atat de mare pentru Guvernul PSD
Sub povara cresterilor de salarii si pensii asumate in campania electorala si puse in practica de la inceputul anului, guvernul se confrunta cu o crestere alarmanta a deficitului bugetar. Astfel, bugetul general consolidat, care include atat bugetul de stat, cat si bugetele de pensii si de somaj, a incheiat primele sase luni ale acestui an cu un deficit de 6,3 miliarde lei, reprezentand 0,77% din PIB, un deficit cu 61,5% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pentru anul viitor, deficitul se anunta si mai problematic, dat fiind ca va intra in vigoare Legea salarizarii unitare pentru toate categoriile de bugetari.
Fondul de pensii e si el intr-o situatie fara precedent: in 2017, deficitul fondului de pensii va ajunge la 28 mld. lei (3,5% din PIB), fata de 24 mld. lei, cat este prevazut sa fie deficitul bugetar, dupa arata o analiza a Ziarului Financiar. Deficitul fondului public de pensii atinsese in 2016 pragul de 21 de miliarde de lei, echivalentul a 2,7% din PIB, cel mai inalt nivel inregistrat vreodata, in perioada de dupa revolutie.
2
26
