Ministrul Finantelor, Ionut Misa, a anuntat vineri principalele repere ale rectificarii bugetare, care este, sustine el, pozitiva. Misa a spus ca cele mai mari taieri de fonduri vor fi la Ministerul Dezvoltarii si Fondurilor Europene si Ministerul Transporturilor, adica exact cele doua ministere care ar fi trebuit sa realizeze cele mai mari investitii publice. Vor primi fonduri in plus Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii, Munca, Finantele, Justitia si SRI - in principal pentru a acoperi cresterile de salarii.
Cine primeste si cui i se ia:
- Ministerul Finanțelor Publice - Acțiuni Generale: +4.054,0 milioane lei din care 2.464 milioane lei pentru prefinanțarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene;
- Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale: +1.501,2 milioane lei per sold. A fost asigurată suplimentar suma de 1.775 milioane lei pentru schemele de plăți directe pe suprafață. Această sumă va asigura integral plata în avans pentru înființarea culturilor în anul 2018.
- Ministerul Afacerilor Interne: +1.160,0 milioane lei, în principal pentru asigurarea mentenanței în vederea menținerii în stare operațională a aeronavelor, achiziționare de echipament pentru intervenție, precum și pentru asigurarea drepturilor salariale și pensii militare de stat;
- Ministerul Sănătății: + 207,0 milioane lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalul medical din unitățile sanitare;
- Ministerul Muncii și Justiției Sociale: + 95,9 milioane lei per sold Cheltuielile se majorează cu 795 milioane lei, în principal pentru plata drepturilor de asistență socială (pensii și ajutoare, drepturi de creștere copil, indemnizații pentru persoane persecutate din motive etnice, etc) concomitent cu diminuarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 596,6 milioane lei;
- Ministerul Finanțelor Publice: +426,6 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor salariale, precum și pentru plata despăgubirilor acordate în baza legilor de restituire a proprietăților;
- Ministerul Justiției: +357,4 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor salariale, precum și pentru plata hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de daune - interese moratorii sub forma dobânzii legale;
- Serviciul Român de Informații: +298,9 milioane lei, în principal pentru plata drepturilor salariale și a pensiilor militare de stat, precum și pentru programe majore de achiziții derulate de instituție;
- Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: +247,9 milioane lei per sold în principal pentru finanțarea programelor de sprijinire întreprinderilor mici și mijlocii (250 milioane lei);
- Ministerul Public: +203,5 milioane lei pentru plata drepturilor salariale;
- Secretariatul General al Guvernului: +181,9 milioane lei, în principal pentru salarizarea personalului clerical aparținând cultelor religioase recunoscute în România.
Majorari de bugete se inregistreaza si la Camera Deputatilor si la Senat, la Administratia Prezidentiala si la celelalte servicii de informatii.
Bani pierd ministerele Dezvoltarii Regionale, Transporturile, Fondurilor Europene, Educatia si Comunicatiile, dar Misa nu a spus sumele pierdute de aceste ministere.
- Abia seara tarziu, cand Ministerul a pus proiectul pe site, s-au putut vedea si sumele taiate. Trasporturile pierd 6.29 miliarde de lei (in principal de la capitolul cheltuielilor curente) Dezvoltarea pierde 1.92 miliarde lei (tot la cheltuieli curente), Educatiei i se iau 13,9 milioane de lei (li se taie din cheltuieli curente si din contul bunurilor si serviciilor, dar i se dau pentru cheltuieli de personal, soldul fiind insa negativ)iar Comunicatiilor i se iau 303 milioane lei (de la cheltuieli curente).
Sumele taiate sume sunt aferente proiectelor cu finantare din fonduri europene, in conditiile in care, dupa aprobarea cu intarziere a bugetului pentru 2017, s-au intarziat procedurile de achizitie, a argumentat Ionut Misa.
Acesta a mentionat insa ca acolo unde s-au operat diminuari "nu au fost diminuate corespunzator si creditele de angajament pentru a nu afecta procesul de contractare din fondurile europene".
Ministrul Finantelor a anuntat si "depasiri majore" ale planului de incasari in ultimele trei luni, ceea ce il fac sa creada ca anul 2017 va fi inchis "cu o realizare de plan mai mare decat cea din legea bugetului".
In ceea ce priveste principalii indicatori economici, Produsul Intern Brut a inregistrat in primul semestru o crestere reala de 5,8%, peste estimari, in conditiile in care nu consumul a fost principalul element de crestere economica, a aratat Ionut Misa.
Desi Comisia de Prognoza estimeaza o crestere economica de 5,8% pentru acest an, Ministerul Finantelor a preferat sa ia in calcul o crestere de doar 5,6%, mai mare fata de cea de 5,2% pe baza careia a fost construit bugetul pe acest an. "Am preferat sa fim prudenti", a aratat Ionut Misa.
"Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei cresteri economice de 5,6% fata de 5,2% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat. Deflatorul PIB pentru semestrul I 2017 a fost de 4,9%, fată de 2,2% cât s-a avut în vedere initial pentru anul 2017. În aceste conditii se estimează că valoarea nominală a PIB va fi de 837,1 miliarde lei, faă de 815,2 miliarde lei cât s-a estimat initial.
- Cum motiveaza Finantele necesitatea rectificarii:
Executia bugetară pe primele șapte luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 5,1 miliarde lei, respectiv 0,63% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 141,2 miliarde lei, reprezentând 17,3% din PIB, fiind cu 9% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 146,4 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 11,4% fată de primele șapte luni ale anului trecut.
În semestrul I 2017 veniturile încasate din economia internă (fără fonduri pre si post-aderare de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 111,6 miliarde lei, cu 4,1% mai mari comparativ cu încasările semestrului I 2016 si un grad de realizare a programului semestrial de 97,8%.
Situația încasărilor principalelor categorii de venituri fiscale se prezintă astfel:
- încasările din impozitul pe venit s-au realizat în proporție de 99,9%, înregistrând comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent o creștere cu 11,5%;
- încasările din taxa pe valoarea adăugată s-au realizat în proporție de 94%, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent s-au diminuat cu 4,3%;
- încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii s-au realizat în proporție de 97,8%;
- încasările din impozitul pe comerțul exterior si tranzacțiile internaționale au crescut cu 1,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce gradul de realizare al programului de încasări a fost de 103,5%;
- contribuțiile de asigurări colectate la bugetul general consolidat au fost cu 16,1% mai mari comparativ cu încasările înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent, gradul de realizare al programului de încasări fiind de 101,7%.
Veniturile nefiscale încasate în primul semestru al anului 2017 au totalizat 9.220,2 milioane lei (1,1% din PIB), cu 5,0% peste programul de încasări aferent semestrului I și cu 9,3% mai mari comparativ cu încasările semestrul I 2016.
Cheltuielile bugetului general consolidat ca pondere în PIB au înregistrat o creștere cu 0,4 puncte procentuale de la 14,7% din PIB în semestrul I 2016 la 15,1% din PIB în semestrul I 2017.
Cheltuielile bugetare efectuate în primul semestru al anului 2017 s-au situat sub nivelul programat a se efectua în cazul majorității titlurilor de cheltuieli, niveluri mult diminuate fiind înregistrate în cazul cheltuielilor cu subvențiile, a cheltuielilor cu proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, a cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă, precum și în cazul cheltuielilor de capital.
Comparativ cu primul semestru al anului 2016 s-au înregistrat creșteri semnificative ale cheltuielilor publice în cazul cheltuielilor de personal (+19,5%), a cheltuielilor cu subvențiile (+34,4%), a cheltuielilor cu asistența socială (+9,8%), a cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+645,4%), a cheltuielilor cu alte transferuri (+30,2%), precum și a altor cheltuieli (+25,2%).
Economii s-au înregistrat în cazul cheltuielilor cu dobânzile (-4,2%), a cheltuielilor aferente programelor cu finanțare nerambursabilă aferente cadrului financiar 2007-2013 (-90,2%), a cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-6,3%), precum și a cheltuielilor de capital (-19%).
- Impactul fiscal al rectificarii:
Veniturile bugetului de stat pe anul 2017, se diminuează pe sold cu suma de 1.326,5 milioane lei, astfel:
Impozitul pe profit: se diminuează cu 1.784,9 milioane lei;
Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: se diminuează cu 79,2 milioane lei;
Impozitul pe venit se majorează cu 298,4 milioane lei;
Impozite și taxe pe bunuri și servicii se diminuează cu 1.395,1 milioane lei;
Taxa pe valoarea adăugată se diminuează cu 1.974,0 milioane lei din care 1.296,3 milioane lei reprezintă valoarea obligațiilor restante la bugetul general consolidat (mecanism de tip SWAP) transferate către alte taxe și impozite din cadrul bugetului general consolidat conform execuției bugetare;
Accizele se majorează cu 587,2 milioane lei potrivit impactului bugetar pozitiv estimat ca urmare a aplicării prevederilor Ordonanței Guvernului nr.25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr 227/2015 privind Codul fiscal;
Veniturile din contribuții de asigurări sociale cresc cu 164,2 milioane lei;
Veniturile nefiscale se majorează cu 2.038,7 milioane lei din care 2.000 milioane lei venituri estimate suplimentar din dividende, ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr 29/2017;
Sume primite de la UE/alți donator în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: se diminuează cu 493,3 milioane lei.
Cheltuielile bugetului de stat anul 2017, se diminuează, pe sold, cu suma de 347,7 milioane lei, astfel:
Cheltuielile de personal cresc cu 2.282,2 milioane lei;
Cheltuielile cu bunuri si servicii cresc cu 317,2 milioane lei;
Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 500,0 milioane lei;
Cheltuielile cu subvențiile se diminuează cu 313,4 milioane lei;
Transferurile între unităt\u0010i ale administrației publice se diminuează cu 1.370,5 milioane lei
Alte transferuri se majorează cu 959,0 milioane lei;
Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 697,1 milioane lei;
Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 2.529,8 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor de asistență socială (pensii și ajutoare, drepturi de creștere copil, indemnizații pentru persoane persecutate din motive etnice);
Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 3.480,3 milioane lei;
Alte cheltuieli se majorează cu 638,2 milioane lei;
Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 219,9 milioane lei
Cheltuielile de capital se diminuează cu 1.583,3 milioane lei.
0
48
