Banca Centrala Europeana ar urma sa anunte joi intentia de reducere a imensului sprijin acordat economiei din zona euro, care a permis evitarea scufundarii in criza, dar economistii se asteapta la actiuni fara precipitatii, scrie AFP.
"Institutul de emisie nu va dori sa creeze un electrosoc si mai degraba sa tranchilizeze investitorii anuntand ca va interveni inca mult timp si de maniera puternica pe piete", arata Sylvain Broyer, economist la Natixis.
Seful BCE, Mario Draghi, a anuntat "decizii" in cadrul reuniunii din octombrie.
Nu se asteapta nimic insa in ceea ce priveste dobanzile de interventie, mentinute la minime istorice de peste un an.
Lucrurile s-ar putea schimba insa in ceea ce priveste rascumpararile de datorii: BCE cumpara din martie 2015 obligatiuni publice si private de pe piete, in valoare de peste 2.000 de miliarde de euro pana in prezent.
Acest program denumit "QE" a fost introdus pentru a introduce moneda creata in economie, cu scopul de a sustine cresterea si de a indeparta spectrul deflatiei.
Crestere fara inflatie
Martingala a functionat, crede BCE, dar nu de maniera completa. Conditiile de creditare sunt mai suple ca niciodata, favorizand consumatorii si investitiile, devenite stalpii cresterii economice.
Aceasta a ajuns in zona euro la 2,4% in cifre anualizate in primul semestru al anului, peste asteptari.
Cu toate acestea, "stabilitatea preturilor nu este inca garantata, in special din cauza ca nu cresc la viteza dorita costurile salariale", arata Sylvain Broyer. Problema este calitatea slaba a locurilor de munca ce au fost create pe fondul relansarii.
La precedenta reuniune din septembrie, BCE, care are ca sarcina principala supravegherea inflatiei, a redus perspectivele pentru zona euro la 1,2% in 2018 si la 1,5% in 2019, cifre departe de obiectivul apropiat de 2% fixat pe termen mediu.
Cotatia euro joaca si ea un rol important. Moneda unica valoreaza in prezent 1,17 dolari, in conditiile in care era considerata un "factor de incertitudine" si o frana pentru inflatie cand a atins 1,20 dolari in septembrie.
Tranchilizante
Pentru guvernatorul Bancii Frantei, Francois Villeroy de Galhau, BCE ar urma sa isi reduca achizitiile de active, dar de maniera "pragmatica", pentru a mentine orientarea "acomodanta" a politicii monetare.
"BCE va aduce ritmul de achizitii lunare la 30 de miliarde de euro incepand cu ianuarie 2018", fata de 60 de miliarde in prezent, crede Jorg Kramer, economist sef la Commerzbank.
A ridica acest prag la 40 de miliarde ar crea riscul de a vedea rarefindu-se anumite obligatiuni suverane, in special cele germane. O coborare mai mare a pragului - la 20 de miliarde lunar - ar putea surprinde piata si starni incertitudini, ceea ce BCE nu vrea.
BCE nu poate ignora nici ce se intampla de cealalta parte a Atlanticului in termeni de politica monetara. "Restrangerea creditului de catre Federal Reserve da mai multa marja de manevra BCE pentru a continua sa ridice piciorul de pe pedala achizitiilor de active", crede Sylvain Boyer.
Joi, Draghi ar putea sa prescrie si cateva "tranchilizante", potrivit lui Jorg Kramer. Ar fi vorba de mentinerea perspectivei unei noi relaxari daca lucrurile evolueaza prost si de mentinerea dobanzilor minime o perioada lunga de timp.
Institutia risca insa sa isi atraga noi critici din Germania, in special din tabara liberala, unul dintre partidele care au intrat in negocieri cu crestin-democratii lui Angela Merkel, alaturi de verzi, pentru formarea unei coalitii. Germanii, campionii economisirii, se plang de remunerarea redusa a depozitelor, generata de dobanzile de interventie minime.
1
4
