M. Tanasescu, FMI: Bugetul va fi mai intai discutat cu FMI si abia apoi va fi depus la Parlament

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 27 septembrie 2011, 17:28 Economie | Finanţe & Bănci

Mihai Tanasescu
Foto: Hotnews
Despre Bugetul pe 2012 se stiu putine lucruri, majoritatea date "pe surse". Tehnic, el ar trebui supus dezbaterii Parlamentului la jumatatea lunii viitoare. Practic, acest lucru are sanse aproape nule sa se petreaca. "Bugetul va fi discutat cu FMI si Comisia Europeana si apoi va fi depus la Parlament. Discutile au inceput deja si autoritatile lucreaza la finalizarea lui", a declarat pentru HotNews.ro Mihai Tanasescu, senior adviser la Fond. "Extrem de rar Guvernul a trimis la timp Bugetul in Parlament", au confirmat surse apropiate actualului Legislativ. In cel mai bun caz va fi trimis in prima parte a lunii noiembrie", au mai transmis sursele noastre. Misiunea FMI soseste in Romania la finele lui octombrie.
  • Buget "electoral"? Nici vorba, spun oficialii MFP
"Ceea ce pot sa va spun este ca vor fi respectate datele convenite cu finantatorii internationali. Stim si noi ca Ministerele au transmis unele date care se centralizeaza la Finante, dar pana acum nu se poate vorbi despre un proces incheiat. Suntem foarte atenti sa nu iesim din parametrii stabiliti cu FMI", spun surse din interiorul Finantelor. Temerea cea mare este ca bugetul sa fie "electoral", aduca sa prevada cheltuieli care ar putea atrage voturi extrem de utile pentru 2012, cand vom avea alegeri.
"In niciun caz", spun oficialii Finantelor. "Va fi un buget foarte transparent pe care il vom discuta cu cei de la Fond. Este exclusa varianta electorala", asigura oficialii MFP.

O parte dintre ministere au transmis un necesar supraevaluat. Agregate, bugetele nu pot fi aprobate in forma transmisa. Nu se va modifica insa cota unica si nici TVA. Nu avem in acest moment o intentie de acest tip", au mai transmis HotNews oficiali ai Finantelor. Se va merge dimpotriva, pe unele reduceri de bugete, dar este prematur sa dam exemple, mai spun oficialii citati.

Romania a intrat incepand din acest an in “Semestrul European”,  un instrument comun de coordonare a politicilor economice şi fiscale ale statelor membre din UE, prin care se monitorizeaza disciplina bugetara, stabilitatea macroeconomica şi politicile de promovare a creşterii. Statele care nu se supun recomandarilor vor fi amendate.

Programele de stabilitate şi de convergenţă şi programele naţionale de reformă (PNR) vor fi prezentate de statele membre în acelaşi timp şi vor fi evaluate simultan de către Comisie.
  • Ce schimbari aduce SE?
Principalele schimbari, in afara celor care tin de SE in sine (trimiterea Bugetului spre avizare de catre celelalte tari membre) sunt urmatoarele:
Criteriul datoriei prevăzut în PDE trebuie să devină operaţional, în special prin adoptarea unui criteriu numeric de referinţă pentru a decide dacă rata datoriei scade suficient înspre pragul de 60% din PIB. Concret, o pondere a datoriei de peste 60% din PIB trebuie considerată a fi în suficientă scădere în cazul în care ecartul faţă de valoarea de referinţă de 60% din PIB s-a redus în ultimii trei ani cu o rată 1/20 pe an. Nerespectarea acestui criteriu numeric de referinţă nu va însemna că pentru ţara în cauză se va declanşa procedura de deficit excesiv, deoarece această decizie trebuie să ia în considerare toţi factorii relevanţi, în special în ceea ce priveşte evaluarea evoluţiei datoriei (creşterea nominală foarte scăzută care poate împiedica reducerea datoriilor, împreună cu factorii de risc legaţi de structura datoriei, gradul de îndatorare al sectorului privat şi datoriile implicite legate de îmbătrânirea populaţiei).

În conformitate cu accentul mai mare pus pe datorie, factorii relevanţi în caz de nerespectare a criteriului deficitului, devin foarte importanti, mai ales atunci când datoria unei ţări se situează sub pragul de 60% din PIB. De abordarea mai flexibilă ar putea beneficia de asemenea ţările care întreprind reforme ale sistemului de pensii, dincolo de perioada de tranziţie de cinci ani, prevăzută în prezent. Dispoziţiile speciale ale PSC referitoare la reformele sistemului de pensii în ceea ce priveşte criteriul deficitului sunt de asemenea extinse la criteriul datoriei, prin stabilirea aceleiaşi perioade de tranziţie de cinci ani pentru luarea în considerare a costurilor nete ale acestor reforme cu ocazia evaluării conformităţii cu criteriul datoriei.
  • Cerinţele aplicabile cadrelor bugetare naţionale
Datorită descentralizarii politicii bugetare în UE şi necesităţii de transpunere a normelor UE la nivel naţional, Comisia consideră că este indispensabil ca obiectivele cadrului de coordonare bugetară al UEM să fie reflectate în cadrele bugetare naţionale. Cadrele bugetare pe termen mediu trebuie să includa un orizont de planificare fiscală de cel puţin 3 ani. CBTM mai trebuie să includă proceduri pentru stabilirea: unor obiective bugetare multi-anuale cuprinzătoare şi transparente în ceea ce priveşte deficitul, datoria şi alţi indicatori fiscali; proiecţii detaliate pentru fiecare element major al cheltuielilor sau veniturilor (la nivel de sub-sector guvernamental, pe anul în curs şi ulterior); o declaraţie a guvernului privind priorităţile guvernului pe termen mediu (în ceea ce priveşte cheltuielile şi veniturile, la nivel de sub-sector guvernamental).
  • Alerta si procedura de dezechilibru excesiv
Mecanismul de prevenire şi corectare a dezechilibrelor macroeconomice include procedura de dezechilibru excesiv. Aceasta include o evaluare periodică a riscurilor apariţiei unor dezechilibre, precum şi un mecanism de alertă, cuplat cu reguli concepute pentru a permite adoptarea unor măsuri de corecţie în cazul unor dezechilibre macroeconomice nefavorabile care depăşesc domeniul politicii bugetare. Procedura de dezechilibru excesiv se aplică tuturor statelor membre.

Supravegherea porneşte de la un mecanism de alertă care vizează identificarea statelor membre confruntate cu niveluri potenţial problematice ale dezechilibrelor macroeconomice. Mecanismul de alertă constă într-un tablou de bord completat de o analiză critică.

Tabloul de bord va fi alcătuit din mai mulţi indicatori pentru fiecare stat membru. Pentru fiecare indicator se vor stabili şi se vor anunţa pragurile de alertă. Ele vor detecta atât nivelurile excesiv de ridicate, cât şi nivelurile excesiv de scăzute ale variabilei. Pragurile trebuie privite ca valori indicative pentru exerciţiul de evaluare şi nu trebuie interpretate mecanic. Este necesar ca aceste praguri să fie completate de o analiză economică şi de o expertiză specifică fiecărei ţări. Comisia va furniza un bilanţ aprofundat al situaţiei fiecărui stat membru pentru care mecanismul de alertă indică posibilitatea sau riscul apariţiei unor dezechilibre.
  • Ce se intampla in urma analizei?
În urma acestei analize aprofundate a Comisiei sunt posibile trei concluzii:
• Dacă dezechilibrele macroeconomice nu sunt considerate problematice, Comisia va propune să nu se mai ia măsuri suplimentare;
• În cazul în care consideră, după efectuarea bilanţului aprofundat, că există dezechilibre macroeconomice (sau riscul ca acestea să apară), Comisia va recomanda Consiliului să adopte recomandările preventive necesare pentru statele membre vizate, în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din tratat. În spiritul orientărilor generale de politică economică şi în funcţie de natura dezechilibrului, recomandările preventive pot viza probleme din mai multe domenii de politică;
• Dacă bilanţul aprofundat indică dezechilibre grave sau dezechilibre care pun în pericol buna funcţionare a Uniunii economice şi monetare într-un anumit stat membru, Consiliul poate, la recomandarea Comisiei, să adopte recomandări în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat, declarând existenţa unui dezechilibru excesiv şi recomandând statului membru vizat să întreprindă acţiuni de corecţie până la un anumit termen şi să îşi prezinte măsurile strategice în acest sens prin intermediul unui plan de acţiuni de corecţie. În funcţie de natura dezechilibrului, recomandările de politică ar putea aborda aspecte de politică bugetară, salarială, macrostructurală şi macroprudenţială sub controlul autorităţilor naţionale.


Citeste mai multe despre   










908 vizualizari

  • +1 (5 voturi)    
    mai are cineva un dubiu? (Marţi, 27 septembrie 2011, 17:38)

    tanti maria [anonim]

    Mai are cineva dubii ca de fapt FMI guverneaza Romania? Ca banii sunt distribuiti in functie de interesele FMI nu ale celor multi si saraci. Ca de aia politicile economice luate de guvern sunt facute pentru marile interese economice, nu pentru muritorii de foame.
    Va intrebati cumva de ce Educatia si Sanatatea primesc prea putini bani?
    Voila. Aveti raspunsul.
    • -2 (4 voturi)    
      Pontac (Marţi, 27 septembrie 2011, 18:03)

      Pontac [anonim] i-a raspuns lui tanti maria

      Ah! ma speriasem la gandul ca l-ar putea face PSD-ul cu USL-ul sau...
      M-am mai linistit daca sta FMI cu ochii pe ei oricare ar fi ei...
    • -2 (2 voturi)    
      Cand o sa alegeti specialisti (Marţi, 27 septembrie 2011, 18:42)

      Carl [anonim] i-a raspuns lui tanti maria

      Cand nu o sa mai votati pentru galeti si sepci, cand o sa votati specialisti si experti sa va conduca, cand rezultatele economice vor fi solide, abia atunci nu veti mai avea nevoie de control de la doctorul FMI.
  • 0 (4 voturi)    
    NORMAL (Marţi, 27 septembrie 2011, 17:41)

    evoque [utilizator]

    Ce rol mai are guvernul si parlamentul in tara asta?
    De ce sa nu reducem cheltuielile renuntand la parlament si guvern, mai ales la guvern si sa il inlocuim cu o echipa fmi.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri