Parlamentul European a votat, miercuri, pachetul de legi privind guvernanta economica, menit sa creasca responsabilitatea in randul statelor membre privind politicile lor economice. Masurile legislative votate azi au drept scop sa previna o alta criza a datoriilor, oferind autoritatilor comunitare un cuvant mai grau de spus in privinta politicilor economice si fiscale ale statelor membre. Potrivit unei informari a PE, votul in plenul Legislativului comunitar a fost strans, in conditiile in care grupurile de centru-stanga fie s-au abtinut de la vot, fie au votat impotriva unor parti ale pachetului legislativ.
Pachetul de sase masuri privind guvernanta economica, asa-numitul "six pack", a fost negociat indelung de Parlamentul European, Comisia Europeana si Consiliul European. Un acord intre cele trei foruri a fost obtinut abia saptamana trecuta.
Cele sase texte de lege cuprinse in pachetul legislativ privind guvernanţa economica prevad, in esenta, intensificarea monitorizarii tarilor membre, aplicarea de noi sanctiuni, reducerea flexibilitatii in privinta cheltuielilor si o mai mare transparenta in luarea deciziilor.
Unele dintre masurile votate
Acest obiectiv are doua parti, cea de prevenire si cea de coercitie. Partea de preventie a PSC are menirea de a asigura ca statele membre urmeaza politici fiscale prudente in perioade prospere sau cel putin bune, pentru a avea fonduri de rezerva pentru perioade de criza.
Partea de coercitie urmareste evitarea unor erori majore in politicile bugetare. Schimbarea majora este ca datoria statelor membre este urmarita mult mai atent si pusa pe picior de egalitate cu deficitul bugetar atunci cand se iau deciziile legate de procedura de deficit excesiv. Statele membre a caror datorie depaseste 60% din PIB vor trebui sa ia masuri pentru reducerea ei intr-un ritm satisfacator. Asta inseamna ca in decurs de 3 ani sa se reduca anual 5% din proportia cu care se depasesc cei 60% admisi.
- Cresterea anuala a cheltuielilor nu trebuie sa depaseasca o rata prudenta de crestere a PIB-ului pe termen mediu, daca obiectivele bugetare pe termen mediu nu sunt atinse sau excesul nu e compensat prin masuri privind veniturile, propune Comisia. Scopul acestei recomandari este prevenirea ca veniturile neasteptate (windfall revenue) sa fie cheltuite si nu alocate reducerii datoriei.
- Daca statul membru nu respecta acest principiu, Comisia propune masuri corective. Pentru statele din zona euro, amenzile reprezinta un depozit cu dobanda de 0,2% din PIB.
- Amenda intra in vigoare daca masura corectiva nu este respinsa de Consiliu in termen de 10 zile. Consiliul poate reduce dimensiunea depozitului doar la propunerea Comisiei si la o cerinta justificata a statului membru vizat. Depozitul va fi returnat statului membru cu dobanda aferenta cand Consiliul considera ca deviatia a fost corectata.
- In procedura de deficit excesiv (PDE) prevede, dupa o serie de pasi, pentru statele din zona euro, sanctiuni financiare. Pana cum insa, datoria a avut un rol marginal, fata de deficitul bugetar. Iar sanctiunile financiare au intervenit intotdeauna prea tarziu.
- Dupa ce se intra in procedura de deficit excesiv, se va aplica sanctiunea de a depune un depozit fara dobanda in valoare de 0,2% din PIB. Acest depozit va deveni amenda in cazul in care nu se aplica recomandarile initiale pentru a corecta deficitul. Comisia precizeaza ca nivelul amenzii va fi egal cu cel deja prevazut in fazele finale ale PDE, iar neaplicarea masurilor corective va duce la o crestere a cuantumului amenzii, in conformitate cu prevederile deja existente.
- La fiecare faza din PDE, Comisia va face o propunere pentru sanctiunuile relevante si ele vor fi considerate adoptate automat, daca nu exista un vot al Consiliului in termen de 10 zile.
