Indeplinirea angajamentului asumat de autoritati in fata UE, de a realiza un deficit mai mic de 3% din PIB in termeni ESA, va impune o ajustare suplimentara de cel putin 0.5 procent din PIB, pentru a acoperi atat includerea de catre Eurostat a unor entitati suplimentare in bugetul general consolidat, cat si diferenta traditionala dintre totalurile in cash si ESA. Aceste masuri vor trebui identificate intr-o misiune ulterioara", se arata in Raportul care insoteste a doua evaluare in cadrul Acordului Stand-By si Solicitarea de Modificare a Criteriilor de Performanta.
"Autoritatile avanseaza in planurile lor de imbunatatire a guvernantei si reglementarii IS din sectoarele energie si transporturi, precum si in planurile de restructurare si/sau privatizare a unor companii cheie. Aceste reforme sunt insa atat solicitante din punct de vedere tehnic, cat si dificile din punct de vedere politic, pe masura ce se apropie alegerile din 2012 fiind probabil sa se intensifice constrangerile politice. Rezultatele fiscale se inscriu pe traiectoria adecvata pentru realizarea tintei de deficit pe anul 2011, si planurile pe care le au in prezent autoritatile pentru anul 2012 ar putea conduce la realizarea unui deficit de sub 3% din PIB in termeni cash", se mai arata in document.
- Despre deficitul de cont:
Deficitul de cont curent este proiectat sa se stabilizeze la sub 5% din PIB in intervalul 2011-2012. In concordanta cu cresterea puternica a exporturilor din ultima vreme, balanta comerciala se va imbunatati in 2011, aceasta fiind partial compensata de repatrierea profiturilor. Nu este de asteptat ca sumele trimise de romani in tara sa creasca datorita situatiei precare ce se mentine in tari unde acestia lucreaza, ca Spania si Italia. Este de asteptat ca intrarile de capital privat sa se imbunatateasca pe durata programului, ISD redresandu-se dupa nivelurile minime din timpul recesiunii, fiind acompaniate si de puternice investitii de portofoliu publice si private.
- Despre riscuri:
Pe parte negativă tensiunile politice interne ar putea duce la schimbări de politici, ceea ce ar eroda încrederea şi slăbi performanţele; propagarea turbulenţelor ce persistă la periferia zonei Euro ar putea afecta exporturile româneşti sau ar putea majora primele de risc şi influenţa astfel fluxurile de capital către România. Într-o situaţie extremă, ar putea apărea unele efecte în sectorul financiar (dată fiind prezenţa mai multor sucursale ale unor bănci aparţinând periferiei zonei Euro în România), dar rezervele puternice de capital ale băncilor, strânsa supraveghere bancară şi rezervele sănătoase ale BNR ar putea atenua acest risc. O creştere continuă a preţurilor mărfurilor şi ajustarea preţurilor administrate ar putea impulsiona inflaţia, la fel cum ar impulsiona inflaţia şi intrările excesive de capital (aşa cum se întâmplă în prezent în alte ţări emergente).
1
3
