"Cu toate acestea, credem ca Grecia nu poate evita falimentul pana in 2013. De fapt, credem ca defaultul va fi declansat in urmatoarele luni, poate in martie 2012, cand Grecia se va confrunta cu o acuta nevoie de finantare. Un asemenea eveniment va avea un impact semnificativ si de lunga durata, iar un posibil efect de contagiune va avea costuri politice si monetare semnificative. Grecia, Spania, Portugalia si posibil Italia ar putea intra in recesiune", scriu elvetienii de la UBS in Raportul lor de cercetare publicat miercuri seara.
"Banii cash, aurul si obligatiunile catorva tari vor fi optiunile care sa ofere protectie investitorilor si spre care se vor indrepta acestia. Din pacate, credem ca, chiar in situatia declararii falimentului Greciei, problemele fundamentale ale zonei euro nu vor fi rezolvate. Unii observatori sustin ca o mai profunda integrare fiscala (o uniune fiscala) ar avea un impact pozitiv asupra crizei. Nu suntem deloc de acord: In primul rand, nu vedem in mod practic functionarea unei uniuni fiscale nici in urmatorii ani si nici in urmatoarele decade. Mai mult, o astfel de constructie ar accentua dezechilibrele zonei, ar duce la nemultumiri politice si la o sub-performanta economica. Pe de alta parte, dizolvarea zonei euro ar implica de asemenea riscuri majore. Prin urmare, ne asteptam ca zona euro sa isi desfasoare activitatea asa cum a facut-o pana in prezent, intr-o amestecatura de politici care oscileaza intre integrare si dezintegrare", se mai arata in Raport.
In Raportul anterior, UBS avertizase ca incepand din 2013 am putea asista la cresterea inflatiei si la volatilitati ridicate ale preturilor la materii prime, iar in februarie elaborase trei scenarii pentru viitorul zonei Euro, predictia cea mai probabila in opinia UBS fiind chiar cea care se deruleaza astazi - Statele vor incerca sa salveze constructia politica a zonei, cu riscul de a agrava problema crizei datoriilor si a dezechilibrelor.
Asa cum spuneau niste baieti destepti, problema nu e ca grecii sau spaniolii sunt indatorati, ci ca cineva continua sa le imprumute bani. Iar cei care le imprumuta ar putea deveni noile victime. Pana la urma, desi pare o criza a datoriilor suverane subprime, raman la ideea ca discutam de o criza bancara, mai dificil de controlat decat cea anterioara pentru ca: riscurile sistemice sunt mai mari, produsele “contaminate” sunt CDS-urile si nu in ultimul rand pentru ca avem de-a face cu o criza de solvabilitate, mascata in criza de lichiditate. Citeste si Cat va mai dura experimentul
7
7
