Raport OECD: Scaderea fiscalitatii poate incuraja munca si ocuparea fortei de munca. Unde se afla Romania?

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 13 octombrie 2011, 11:13 Economie | Finanţe & Bănci

"Impozitarea angajatorilor, mai ales prin intermediul contributiilor la asigurarile sociale sau prin impozitarea salariilor, descurajeaza angajarea si munca. Statele pot opera asemenea reduceri cu dificultate, mai ales daca s-au angajat intr-un proces de reducere a deficitelor bugetare. Cu toate acestea, reformele fiscale bine orientate pot optimiza ocuparea fortei de munca prin costuri mai mici", se arata in Raportul OECD privind taxarea si ocuparea locurilor de munca, publicat miercuri seara pe site-ul institutiei. Raportul prinde Romania impartita intre doua curente de opinie, ambele cu argumente plauzibile. O parte dintre economisti sustin reducerea fiscalitatii, in vreme ce altii se opun, sustinand ca o reducere a CAS in acest moment ar periclita tinta de deficit bugetar.

In plus, tema discutata in Raportul OECD readuce in prim plan taxarea muncii si a sectorului privat in Romania, intr-un context investitional tot mai volatil. Pentru a atrage investitori si a-si usura sarcina fiscala, Romania ar trebui sa isi puna la punct o viziune pe termen lung a fiscalitatii proprii.

  • Cum imbunatatim colectarea? Relaxarea fiscala ar putea fi parte a solutiei
TVA-ul necolectat cel mai ridicat (relativ la TVA totala datorata), se regaseste in Romania, urmata de Grecia, potrivit unui Raport al Consiliului Fiscal. Bulgaria a inregistrat progrese uriase ca urmare a unui grant
eficienta colectare
Foto: Hotnews
implementat cu Banca Mondiala incepand cu 2001 in domeniul reformei administrarii colectarii veniturilor bugetare. Astfel, in 2008, Bulgaria a ajuns sa colecteze circa 92% din obligatia totala de plata a TVA, in timp ce Romania colecta doar 67%. In 2009, conform estimarilor Consiliului Fiscal pe baza datelor Institutului National de Statistica, Romania colecta doar sub 65% din obligatiile de plata la TVA.

In ceea ce priveste contributiile la asigurarile sociale, veniturile bugetare incasate in anul 2009 au fost de 9,6% din PIB, cu mult mai mici decat in Cehia (15,4% din PIB), cu toate ca ratele legale de contributii erau relativ similare, Estonia (13.1% din PIB) si Polonia (11,3% din PIB) unde ratele legale de contributii sociale erau semnificativ mai mici decat in Romania. In plus, incepand cu 2008 se observa aceeasi tendinta de reducere a indicelui de eficienta a colectariile CAS. Mai mult, in cadrul tarilor din Europa Centrala si de Est, Romania ocupa ultimul loc in 2009 in ceea ce priveste eficienta colectarii CAS, desi avea una dintre cele mai mari cote legale de CAS (pozitia a patra dupa Slovacia, Ungaria si Cehia.
cota contributii
Foto: Hotnews


In cazul contributiilor sociale, cu un grad de eficienta de 64% si o rata implicita de impozitare de 28,1% la nivelul anului 2009, Romania se afla pe ultimul loc in cadrul grupului de tari est-europene membre UE. In anul 2010, situatia colectarii contributiilor sociale s-a inrautatit, rata implicita de impozitare diminuandu-se pana la 25,9%. Indicele de eficienta a colectarii taxelor a urmat o evolutie relativ similara pe tipuri de taxe si impozite in ultimii 2 ani (Graficul 28). Pe fondul crizei economice si financiare, economia neobservata a crescut, ponderea muncii la negru crescand, ceea ce s-a repercutat intr-o colectare mai slaba a taxelor si impozitelor.

De regula, dupa ce criza s-a instalat, fiecare Stat a cautat sa vada de unde poate face rost de bani. Unii au aplicat amnistii fiscale, propunand cetatenilor care si-au depus banii in strainatate sa ii aduca in tara. Altii au incercat sa mai elimine din evaziunea fiscala. Altii, sa introduca noi taxe sau impozite. Cele mai destepte si-au recladit intreaga arhitectura.
  • In medie, in 1961  guvernele cheltuiau cam 30% din PIB. Acum procentul e la 45%

evaziune fiscala
Foto: Hotnews
Unii au reformat modul de cheltuire a banilor de la buget in vreme ce altii s-au uitat cum sa isi creasca veniturile. Deciziile legate de chibzuirea  cheltuielilor sunt cu atat mai importante cu cat in general acestea au tendinta de crestere. In medie, in 1961 guvernele cheltuiau cam 30% din PIB. Acum procentul e la 45%.

Drept e ca eficacitatea acestor masuri a depins insa si de un alt indicator. Gradul de incredere al populatiei in intentiile guvernelor. In Europa, cel mai ridicat nivel al increderii in capacitatea de reformare il are Luxemburgul. Guvernantii de acolo cand zic ca fac una, apoi o si fac. La polul opus e Estonia, Ungaria si Japonia.

Ca sa eviti derapajele mari, trebuie sa cheltui. Partea proasta e ca veniturile ti se imputineaza si nu mai ai de unde scoate banul. Cand economiile duduiau, deficitele structurale erau date uitarii. Dintr-o data, ele au devenit Mastera cea cruda si rea. In medie, deficitul bugetar in statele OECD a fost de 5,6% in 2010 fata de 1,3% in 2007. Datoria publica era in 2010 in medie (tot in zona OECD) de 74,2% din PIB, fata de 55,6% in 2007.

  • Reducerile de cheltuieli, inclusiv cele din salariile aparatului guvernamental si in zona transferurilor sociale sunt mult mai eficiente decat tentativele de crestere a veniturilor

Pentru unele tari, un nivel ridicat de datorii au dus la probleme de solvabilitate fiscala, manifestata prin cresteri mari ale ratei dobanzii la obligatiunile suverane si la declasificari ale agentiilor de rating. Normal, rate ale dobanzii mai mari pun presiune pe cresterea economica si cresc gradul de  vulnerabilitate al finantelor publice.

Contrar a ceea ce unii credeau, adancimea consolidarii fiscale nu depinde de marimea sau de dimensiunea Guvernului, mai arata studiul OECD. De exemplu, Belgia (unde cheltuielile guvernamentale au totalizat 54,2% din PIB in 2009) si Noua Zeelanda (unde cheltuielile guvernamentale au totalizat 41,9% din PIB in 2008) au
impozit pe profit
Foto: Hotnews
demonstrat nevoi similare de consolidare fiscala.

De asemenea, cercetarile empirice sugereaza ca reducerile de cheltuieli, inclusiv reducerile in salariile aparatului guvernamental si in zona transferurilor sociale sunt mult mai eficiente decat tentativele de crestere a veniturilor. De aceea in cazul celor mai multe state, consolidarea a fost insotita de taieri si nu de reformare a veniturilor.

Guvernele ar trebui sa ia in considerare reduceri de impozite pentru angajatorii care angajeaza muncitori necalificati, in special tineri si someri de lunga durata, recomanda Jeffrey Owens, director al Centrului pentru Politica fiscala si administratia OCDE.

Una peste alta, un pachet de noi reguli fiscale mai suple, insotite de mecanisme coercitive mai dure si de aplicarea lor fara exceptii ar putea ajuta economia. Totul e ca cei de la Finante sa vrea si sa tina mai mult cont de ceea ce mediul privat le recomanda.


Citeste mai multe despre   












Intreb BT. Intalnire online: Credite pentru IMM-uri, in 2018. Doi specialisti raspund intrebarilor cititorilor, vineri, de la ora 12:00

Doi specialisti in credite pentru IMM de la Banca Transilvania raspund vineri, 15 decembrie 2017, de la ora 12.00 la intrebari puse de cititorii StartupCafe.ro si HotNews.ro, la o noua intalnire online "Intreb BT", pe tema creditelor pentru intreprinderi mici si mijlocii - IMM. Daniel Szekely si Marsela Petreus vor raspunde la intrebari pe teme precum planificarea creditarii, la inceputul unui nou an de business, tipuri de credite, in functie de nevoile afacerii, tipuri de garantii.
  • Pune intrebarile folosind formularul de comentarii de pe StartupCafe.ro

2147 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    ma intreb... (Joi, 13 octombrie 2011, 12:39)

    banalistul [anonim]

    ma intreb cum reuseau statele acu 20-30 de ani sa plateasca pensii, salarii, spitalizari, locuinte si concedii pentru cetateni. Nici macar nu exista TVA pe atunci, si contributiile cetatenilor erau simbolice.
    Odata cu evolutia societatii s-au dezvoltat foarte mult speculatorii, speculantii si firmele speculative ceea ce a dus la situatia de azi.
    • -2 (2 voturi)    
      Fundul sacului (Joi, 13 octombrie 2011, 14:37)

      Daniels22026 [utilizator] i-a raspuns lui banalistul

      Acum 20 de ani fondurile de pensii, de somaj, de sanatate etc. erau adminstrate corect. Politicienii nu se atingeau de aceste fonduri, iesirile erau echilibrate cu intrarile, Ajustarile intre iesiri si intrari se faceau simplu, aritmetic si cuminte, asa cum e normal.

      Apoi politicienii inconstienti au promis si au dat alegatorilor orice, in batjocura aritmeticii elementare: scutiri de la plata taxelor si impozitelor, mariri de pensii, scaderea cu generozitate a virstei de pensionare, finantarea mascata a partidelor din bugetele nationale, coruptie legalizata, etc.

      Politicienii de azi acuza electoratul de cersetorie. Dar tagma lor de politicieni incompetenti e cea care a crezut ca smecheria merge la infinit. Iar o parte a lor inca mai crede ca smecheria merge, datoriile pot fi bagate sub pres, iar alegatorii pot fi in continuare aburiti cu bani de imprumut, dintr-un sac fara fund.
    • 0 (0 voturi)    
      Un fel de TVA exista, cel putin la noi, ... (Vineri, 14 octombrie 2011, 10:17)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui banalistul

      ... doar ca-i zicea altfel: taxa pe circulatia marfurilor.
  • +2 (2 voturi)    
    cateva motive (Joi, 13 octombrie 2011, 13:31)

    casandra [anonim]

    Este adevarat ca pana prin anii 50 nu exista TVA, dar existau taxe pe productie (chiar pe cifra de afaceri, pentru o vreme) si pe vanzari.
    DAR:
    1. Dupa razboi practic nu exista somaj, totul era de reconstruit cu bani europeni sau cu bani americani
    2. Exista un larg sector al intreprinderilor publice. In Franta, in 1960, 30% din cifra de afaceri din economie era realizata in intreprinderi publice, 30% din investitiile productive erau publice. Profiturile acestor intreprinderi nu era privat, era public. Nevoia de taxe si impozite era mai mica.
    3. Capitalismul era inca antreprenorial si, pana prin 1978, rata decenta a profitului era de 6%-9% in Europa. Tot in anii 70, cheltuiala cu forta de munca reprezenta aproape 75% din Valoarea Adaugata Bruta creata in economie (salarii bune!), nu doar 50% ca astazi (salarii preponderent mici si putere de cumparare scazuta, compensata prin politic de creditate laxa pana prin 2008).
    4. Capitalurile nu erau complet libere si nu se putea nimeni sustrage cu usurinta de la plata impozitelor. Astazi, toti fug in Elvetia sau Cipru.
    5. Populatiile nu cereau multe servicii publice care trebuia sa fie finantate. Mai sunt motive...
    In esenta insa, capitalul isi rezerva o remunerare mai mica, statul nu se jea sa aiba afaceri din care sa-si finanteze obligatiile, cetatenii erau mai corecti cu Fiscul.
    Uite un studiu interesant despre intreprinderile publice:
    http://esa.un.org/techcoop/documents/SOEReform_French.pdf
  • 0 (2 voturi)    
    cum imbunatatim colectarea (Joi, 13 octombrie 2011, 13:48)

    pehash [utilizator]

    angajam judecatori din alte tari.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri