Doamna Vass a publicat pe blogul sau un text in care concluzioneaza ca in vreme ce media europeană a bunastarii (reflectata prin PIB/Capita) a scăzut în ultimii 3 ani de la 25.000 euro (în anul aderării României) la 24.400 euro (în 2010), PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare în România a crescut de la 10.400 euro (2007) la 11.000 euro (2010). Statisticile sunt inselatoare insa, iar o manipulare a lor poate fi usor “trasa” inspre directia dorita. Un prim raspuns l-a dat Florin pe blogul lui. Haideti sa ne uitam si din alt unghi: ca diferenta absoluta intre “bunastarea” din Ro si EU, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro

distanta-ro-eu-300x183

distanta-ro-eu-300x183

Foto: Hotnews

Ceea ce spune d-na Vass Paul este ca daca un Mercedes franeaza mai incet decat accelereaza un Tico, ar fi bine sa ne cumparam Tico.

Aveti in dreapta aceasta distanta, dintre bunastarea din Ro si EU. Cand linia coboara, distanta dintre PIB/Capita in Ro si in EU scade. Cand ea urca, aceasta distanta creste, adica ne indepartam de media europeana a bunastarii, cum ii spune d-na Vass (desi bunastarea asta ar include multi alti indicatori, dupa cum arata raportul lui Stiglitz facut pentru francezi)

Pana in 2004, ne apropiam de media EU, in vreme ce intre 2004 si 2007 ne-am cam indepartat. 2007 e anul in care aceasta diferenta de bunastare scade consistent (nu ca ne-a crescut noua “bunastarea” ci ca le-a scazut lor, criza lovind mai repede in alte tari europene), dupa care din 2008 iar ne indepartam.

Explicatia consta si in decalajul cu care criza a muscat. Cand economiile altor state incepeau sa incetineasca, noi eram inca sus. Cand ele au inceput sa iasa din criza, noi eram tot la pamant. Dar daca privim prin “ochelarii (criteriile) d-nei Vass, concluzia e ca ne cam indepartam de bunastarea europeana medie. In niciun caz

unde-ne-aflam-in-2010-300x217

unde-ne-aflam-in-2010-300x217

Foto: Hotnews

ei scad ca-s prostanaci iar noi crestem ca suntem destepti si il avem pe dl. Boc.

In termeni absoluti, de PIB/capita (datele sunt obtinute de la Banca Mondiala), aratam destul de prost.

Graficul e in stanga, cu observatia ca punctele mai aproape de centru reprezinta un nivel scazut al bunastarii. Cu cat esti mai la “periferie”, esti mai “fericit”, avand un raport PIB/capita mai ridicat.

Despre productivitate, cu alta viitoare ocazie.

Voiam doar sa semnalez ca daca tratezi in cheie proprie niste date statististice, poti obtine aproape orice. Te poti juca oricum cu cifrele, fara sa insemne ca ai musai dreptate. Valabil chiar si in cazul acestui post. :)

Ca veni vorba de bunastare, paradoxul lui Easterlin se refera la faptul ca o crestere a PIB nu e insotita in mod necesar de o imbunatatire a nivelului de trai (e legat si de paradoxul abundentei, asupra caruia ma voi opri cu o alta ocazie). Ei bine, respectivul paradox l-a determinat pe Andrew Sharpe, seful Centrului de Studii asupra Standardelor Vietii din Canada sa calculeze un indicator similar PIB-ului care, in opinia sa, nu mai e reprezentativ pentru economia de azi. Sharpe a „inventat” asadar Indicele Bunastarii Interioare Nete. El e format din:

- consumul mediu (care pondereaza 20% in calculul indicelui), care include un algoritm care combina cheltuieli private cu publice

- egalitatea sociala (40%), care include nivelul saraciei, ecartul salarial, ocuparea cu caracter partial a fortei de munca

- securitatea economica (30%): nivelul somajului si durata lui medie, cheltuielile de sanatate

- valoarea capitalului uman (10%): nivelul educatiei, poluarea... Indicele mai e apoi ponderat cu nivelul increderii populatiei si, in final, comunicat public.

Citeste si comenteaza pe Hymerion.ro