Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a spus intr-un interviu pentru HotNews.ro ca Banca Nationala are un plan de rezerva in eventualitatea esecului negocierilor privind salvarea Greciei si a zonei euro. Croitoru a mai spus ca bancile romanesti cu capital grecesc sint capitalizate suficient si nu sint vulnerabile in acest moment.

Lucian Croitoru in studioul HotNewsFoto: Hotnews

Despre negocierile critice de la Bruxelles privind Grecia, alimentarea EFSF si recapitalizarea bancilor

• Si Romania asteapta solutii care sa duca la refacerea increderii. Daca increderea nu se reface, asta are costuri, si le resimtim deja prin cresterea CDS-urilor, adica un plus la dobinzile la imprumuturi externe.
• Nu cred personal ca va veni o solutie de genul celei asteptate de piete, adica foarte bine definita, clara si concreta, deoarece aceasta este inca o faza a discutiei; cealalta faza va fi in 3-4 noiembrie, la summit-ul G20. Procesul este in curs de rafinare. De aceea, personal nu ma astept ca diseara sa vedem un plan pus la punct de la A la Z.
• Ar fi important sa vedem elementele-cheie care sa duca la linistire:

- solutia despre recapitalizarea bancilor

- o solutie pentru Grecia

- o abordare credibila privind EFSF

Cu ce suma ar trebui alimentat Fondul european de stabilitate financiara (EFSF)?

• Suma aceasta depinde de problemele din zona euro. Investitorii si pietele in general sint interesati nu numai de Grecia, ci si de bondurile suverane ale Italiei (1,8 trilioane de euro) si care e sub o presiune foarte mare acum.
• Dimensiunea care ar avea forta sa refaca increderea pleaca de la necesarul de finantare al intregii zone euro si nu pentru un an, trebuie sa fie pentru 2-3 ani, si pietele sa capete increderea ca sumele puse in fond pot sa le asigure returnarea datoriilor.
• Daca luam in vedere anumite estimari, multi sint de acrod ca suma ar trebui sa fie de 3-4 trilioane de euro. Nu este putin.
• Teoretic, sint mai multe surse pentru aceste fonduri. Ar trebui sa fie poate creat un vehicul special care sa emita datorii si sa alimenteze EFSF si fiecare stat sa interactioneze cu EFSF dupa anumite reguli. Absolut teoretic, dar nu cred ca este si fezabil in practica, statele care sint si solvabile, si lichide ar putea sa faca ajustari de cheltuieli in intern si banii economisiti sa-i puna in EFSF ca garantie pentru piete. Acest lucru este insa dificil de acceptat de cetatenii din tarile respective. Ei nu au rabdare sa inteleaga ca aceasta solutie ar fi totusi buna - ei sint totusi expusi fata de statele cu dificultati, dar daca increderea se reinstituie, acesti bani nu ar reprezenta decit o investitie, pe care ar recupera-o, si ar recupera si dobinda. Aceasta solutie, dupa parerea mea, e cea ideala, insa nu cred ca este foarte posibila acum.
• O alta solutie vehiculata e sa se foloseasca economiile unor state care au surplusuri, precum cele din Asia, care sa alimenteze EFSF contra unor avantaje, si acesti bani sa fie oferiti drept garantii pentru piete in legatura cu titlurile suverane.

Recapitalizarea bancilor europene si riscurile de pericol pentru Romania

• Este absolut normal sa doresti ca, atunci cind e indeplinit obiectivul recapitalizarii, el sa nu aiba consecinte negative in ceea ce ne priveste. Daca recapitalizarea ar duce la o drenare de fonduri din Romania, nu ar fi convenabil. Daca recapitalizarea ar fi din fonduri publice, aceasta ar duce la scaderea fondurilor europene pentru Romania. Dar acest risc e mult mai usor avind in vedere gradul mic de absorbtie in Romania.
• Temerea este justificata, pentru ca cerinta de cresterea capitalul de la 4%, cit e in prezent, la 9% e destul de mare. Se traduce in citeva sute de miliarde, sume importante. Daca bancile vor trebui sa faca acest lucru, vor cauta orice solutie, vor incerca sa adune bani de oriunde, inclusiv de la "fiicele" lor. Vor incerca, nu inseamna ca vor si reusi.
• E usor sa ne imaginam ca, daca se intimpla ceva la bancile-mama, imediat banii din filialele din Romania vor pleca acolo. Mai intii, acesti bani trebuie sa fie disponibili, adica sa nu fie angajati in alte directii. Nu este aceasta situatia in Romania.
• In al doilea rind, entitatile din Romania au interese economice specifice, centrate pe ele, nu pe bancile-mama. In intreaga zona euro, lichiditatea este o problema. Cind e o problema generala, orice banca e atenta cu banul pe care-l lasa sa plece, pentru ca acesta ar putea sa-i scada lichiditate. Vreau sa subliniez ca exista interesul intern al acestor banci de a nu face acest lucru. Deci nu cred ca este un pericol real, dar nici nu excluzi posibilitatea sa se intimple.
• Revin si spun: aceasta ingrijorare este normala, trebuie s-o studiezi, sa fii pregatit.

Bancile romanesti cu capital grecesc

• Bancile romanesti cu capital grecesc au procent destul de important: peste 20% din piata in ceea ce priveste creditele. Dar nu asta conteaza. Intr-adevar, daca 25-26% din aceste credite ar fi la bancile grecesti si ar avea toate deodata o problema, ar fi o problema, intr-adevar. Dar nu asa se pune problema.
• Se pune problema uitandu-te la gradul lor de capitalizare. Aceste banci sint bine capitalizate, media de capitalizare a sistemului bancar in Romania este peste 14%, nici o banca nu are o capitalizare sub 10%, ceea ce este destul de mult, iar in mod particular unele banci grecesti au capitalizari ce au depasit si 20%. Deci nu sint vulnerabile in raport cu alte banci pe propriile afaceri.
• Intr-adevar sint vulnerabile la ceea ce ati implicat dumneavoastra: la ideile populatiei ca daca e fiica unei banci grecesti, automat are probleme. Nu, nu are automat probleme. Dar panica ar fi intr-adevar un factor foarte riscant. Noi trebuie sa evitam cu orice masura acest lucru, explicatiile corecte ajuta, pentru ca lumea intelegind nu va intra in panica.

Are BNR un plan de rezerva daca discutiile la nivel european esueaza si Grecia se prabuseste?

• Da, BNR are un plan de rezerva. Bineinteles ca ne gindim si noi ce s-ar intimpla daca ar fi un eveniment daca la o banca, la doua banci, la marimea bancii etc. Nu trebuie sa te ia prin surprindere acest lucru. Exista proceduri scrise, exista timing-ul lor, exista alocatii clare - cine si ce face in situatia data.

Care trebuie sa fie principalele coordonate ale bugetului pentru 2012?

• Guvernul trebuie sa ramina prudent. Si cind mergi cu masina in ceata, primul lucru pe care il faci e sa incetinesti. Trebuie sa respecte ce e scris in acordul cu FMI si UE.
• Trebuie sa ne tinem de tinta de deficit bugetar.
• Bugetul pentru 2012 trebuie sa aiba o anumita calitate: cheltuielile de investitii trebuie foarte bine prioritizate
• Trebuie evitate cresterile de impozite, pentru ca ele sint recesioniste. Dar nu inseamna ca nu se pot face anumite ajustari care sa aduca crestere. Pe partea de taxe, poate nu e posibil imediat, dar va dau un exemplu - sa scutesti de impozit ceea ce se investeste pentru cresterea economica, dar cu conditia ca echilibrul sa nu se deterioreze.
• Trebuie continuate reformele in aria alocatiilor sociale, pentru a elimina suprapunerile.
• Riscul electoral exista. Nu-l leg doar de Guvern. Este o combinatie intre Guvern si Parlament - Parlamentul avind ultimul cuvint.
• Mai exista inca o disfunctionalitate destul de mare intre centru si autoritatile locale in ceea ce inseamna implementarea bugetului si planificarea. Nivelul local e o ruta mai slaba decit nivelul central, mai ales intr-un an electoral. Deci riscul ramine semnificativ.