A fost salvata moneda unica? Dar Grecia? E Romania in afara pericolului contagiunii? Cat de mult se pot europenii baza pe Fondul de Stabilitate? Cat de mult se va mai prelungi criza si mai ales ce legatura au toate discutiile purtate la Bruxelles cu viata de zi cu zi a romanilor. Iata evenimentele petrecute in ultimele 48 de ore intr-un set de zece intrebari si raspunsuri.

• 1. A fost Grecia salvata de la faliment?

Da, pentru moment. Potrivit unor analize facute de UBS, in martie 2012, tensiunile legate de datoriile Greciei ar putea reveni. Practic, a fost „impins” deznodamantul cu cateva luni. Ceea ce s-a petrecut miercuri noaptea a fost sa fie redusa povara datoriei in PIB de la nesustenabilul 180% la "putin mai sustenabilul" procent de 120%, care tot mult ramane. Partea proasta e ca, pentru a-si putea achita datoriile, grecii trebuie sa aiba excedent bugetar de 7%, ceea ce e foarte dificil, daca nu imposibil de realizat de catre economia elena. "Cu toate acestea, credem ca Grecia nu poate evita falimentul pana in 2013. De fapt, credem ca defaultul va fi declansat in urmatoarele luni, poate in martie 2012, cand Grecia se va confrunta cu o acuta nevoie de finantare. Un asemenea eveniment va avea un impact semnificativ si de lunga durata, iar un posibil efect de contagiune va avea costuri politice si monetare semnificative, scrie UBS.

• 2. Riscul de contagiune a fost indepartat?
  

Nu. Capitalizarea EFSF cu 1 trilion de euro e considerata a fi "timida"; era nevoie de 3-4 trilioane pentru a acoperi nevoia de finantare a zonei euro pentru minimum trei ani, astfel incit investitorii sa nu mai aiba motive de ingrijorare. “Documentul semnat miercuri noaptea la Bruxelles pune la dispozitie foarte putine detalii, ceea ce inseamna ca ne vom lasa in voia pietelor pina cind vom vedea aceste detalii. Acordul nu garanteaza ieftinirea imprumuturilor, de aceea nu ne asteptam la investitii masive in Romania”, explica economistul Florin Citu, care a lucrat la Banca Centrala a Noii Zeelande, la BNR si a fost economistul sef al ING.

• 3. Ce legatura are planul de la Bruxelles cu piata din Romania?

Simplu. Pentru ca, explica acelasi Florin Citu, aceasta austeritate poate duce - ca in cazul Greciei - la declinul cresterii economice si va avea impact atit asupra exporturilor romanesti pe aceste piete, cit si asupra investitiilor straine in Romania. Aceasta inseamna ca povara cresterii e pusa pe seama consumatorului roman". Citu spune si ca Romania trebuie sa-si rezolve problemele interne, precum cele din justitie, pentru a atrage capitalul strain: "Potentialii investitori care cauta o tinta pentru investitii nu se uita doar la datele de pe hirtie ale Romaniei: pentru ei conteaza si accesul greoi si imprevizibil la justitie, conteaza cum functioneaza legislatia si justitia in litigiile comerciale, conteaza faptul ca nu-si pot recupera decit foarte greu in justitie arieratele de la companiile de stat".

• 4. Vor  iesi bani din Romania pe filiera sistemului bancar?

Posibil, dar foarte putin probabil. "E usor sa ne imaginam ca, daca se intimpla ceva la bancile-mama, imediat banii din filialele din Romania vor pleca acolo. Mai intii, acesti bani trebuie sa fie disponibili, adica sa nu fie angajati in alte directii. Nu este situatia in Romania. In al doilea rind, entitatile din Romania au interese economice specifice, centrate pe ele, nu pe bancile-mama. In intreaga zona euro, lichiditatea este o problema. Cind e o problema generala, orice banca e atenta cu banul pe care-l lasa sa plece, pentru ca acesta ar putea sa-i scada lichiditatea. Exista interesul intern al acestor banci de a nu face acest lucru. Deci nu cred ca este un pericol real, dar nici nu excluzi posibilitatea sa se intimple. Bancile romanesti cu capital grecesc au procent destul de important: peste 20% din piata in ceea ce priveste creditele. Dar nu asta conteaza. Intr-adevar, daca 25-26% din aceste credite ar fi la bancile grecesti si ar avea toate deodata o problema, ar fi o problema, intr-adevar. Dar nu asa se pune problema. Se pune problema uitandu-te la gradul lor de capitalizare. Aceste banci sint bine capitalizate, media de capitalizare a sistemului bancar in Romania este peste 14%, nici o banca nu are o capitalizare sub 10%, ceea ce este destul de mult, iar in mod particular unele banci grecesti au capitalizari ce au depasit si 20%. Deci nu sint vulnerabile in raport cu alte banci pe propriile afaceri. Intr-adevar sint vulnerabile la ceea ce ati implicat dumneavoastra: la ideile populatiei ca daca e fiica unei banci grecesti, automat are probleme. Nu, nu are automat probleme. Dar panica ar fi intr-adevar un factor foarte riscant. Noi trebuie sa evitam cu orice masura acest lucru, explicatiile corecte ajuta, pentru ca lumea intelegind nu va intra in panica. Da, BNR are un plan de rezerva. Bineinteles ca ne gindim si noi ce s-ar intimpla daca ar fi un eveniment daca la o banca, la doua banci, la marimea bancii etc. Nu trebuie sa te ia prin surprindere acest lucru. Exista proceduri scrise, exista timing-ul lor, exista alocatii clare - cine si ce face in situatia data", explica Lucian Croitoru, consilierul lui Mugur Isarescu.

• 5. Cum va ajuta recapitalizarea băncilor la iesirea din criza actuala?

Singurele puncte clare in discutia legata de capitalizarea bancilor sunt cele legate de data pana la care aceste "buffere" vor fi puse in practica: 31 iunie 2012, si nivelul final la care se tinde: 9%. Suma finala cu care bancile vor fi capitalizate, modalitatea prin care acest lucru va avea loc si celelalte detalii raman deocamdata necunoscute. In privinta Romaniei, vestile sunt ceva mai bine: sistemul bancar local nu trece prin tensiunea care a cuprins pietele vestice. ”Miercuri noapte sistemul bancar romanesc a fost salvat de la panica. Cetatenii romani sunt departe de a trai cosmarul grecesc”, spune Cristian Sima, PDG Sibex.

• 6. Fondul de stabilitate de 1.000 de miliarde de euro va fi de ajuns?

Nu prea. Datoriile Italiei sunt de 1900 de miliarde. Fara a le adauga pe cele ale Spaniei, Portugaliei samd. Chiar daca banii vor fi folositi nu direct ci prin intermediul unui mecanism de garantare, necesarul ramane la un nivel considerat inca insuficient. Capitalizarea EFSF cu 1 trilion de euro e foarte putin; era nevoie de 3-4 trilioane pentru a acoperi nevoia de finantare a zonei euro pentru minimum trei ani, astfel incit investitorii sa nu mai aiba motive de ingrijorare. Documentul pune la dispozitie foarte putine detalii, ceea ce inseamna ca ne vom lasa in voia pietelor pina cind vom vedea aceste detalii. Acordul nu garanteaza ieftinirea imprumuturilor, de aceea nu ne asteptam la investitii masive in Romania, explica Florin Citu.

• 7. Romania si celelalte state  din afara zonei euro vor participa la salvare?

Unele tari vor participa direct, altele indirect. Participarea lor este unul dintre cele mai sensibile puncte ale planului de salvare. Pentru a creşte capacitatea de creditare a EFSF, europenii intenţionează să utilizeze capitalul străin, inclusiv cel din China printr-o structură specială, eventual susţinut de FMI. Statele vor plăti cu o parte din rezervele lor pentru a cumpăra titluri de stat pe piaţa primară şi secundară – scopul fiind acela de a linisti investitorii. Unele vor mai pune bani pentru salvarea propriilor sisteme bancare.Cred ca pietele vor reactiona pozitiv in legatura cu Romania. Dar Romania trebuie sa-si continue reformele structurale pentru a nu lasa loc unor speculatii ale pietelor care sa nu duca la ingreunarea creditarii". Tanasescu mai spune ca "este un succes chiar si in conditiile in care detaliile concrete de implementare nu sunt inca stabilite [...] Implementarea coerenta a acestui plan este vitala acum, iar aspectele tehnice se doresc a fi stabilite pana la summitul G20 de la Cannes, la inceputul lui noiembrie.

• 8. Dupa salvarea Greciei, va urma cea a Italiei, Spaniei...?

E foarte posibil. „Spania, Portugalia si posibil Italia ar putea intra in recesiune", scriu elvetienii de la UBS in Raportul lor de cercetare. "Banii cash, aurul si obligatiunile catorva tari vor fi optiunile care sa ofere protectie investitorilor si spre care se vor indrepta acestia. Din pacate, credem ca, chiar in situatia declararii falimentului Greciei, problemele fundamentale ale zonei euro nu vor fi rezolvate. Unii observatori sustin ca o mai profunda integrare fiscala (o uniune fiscala) ar avea un impact pozitiv asupra crizei. Nu suntem deloc de acord: In primul rand, nu vedem in mod practic functionarea unei uniuni fiscale nici in urmatorii ani si nici in urmatoarele decade. Mai mult, o astfel de constructie ar accentua dezechilibrele zonei, ar duce la nemultumiri politice si la o sub-performanta economica. Pe de alta parte, dizolvarea zonei euro ar implica de asemenea riscuri majore. Prin urmare, ne asteptam ca zona euro sa isi desfasoare activitatea asa cum a facut-o pana in prezent, intr-o amestecatura de politici care oscileaza intre integrare si dezintegrare", se mai arata in Raport.

• 9. Băncile vor participa la salvarea Greciei?

Da, chiar dacă el a fost nevoie sa fie amenintate pentru a accepta asta. Bancile ar fi vrut o reducere mai mica, pentru ca si pierderile lor sa fie mai mici. Bancile isi vor publica rezultatele pe trimestrul al treilea in luna noiembrie. Abia atunci se va sti cum arata cu adevarat bilanturile bancilor, care e expunerea pe datoria Greciei si de cati bani vor avea nevoie fiecare. Ceea ce EBA a publicat joi este o estimare, datele putand suferi schimbari de la tara la tara si de la banca la banca. In Franta, presa locala scrie ca Societe Generale (banca-mama a BRD) ar avea nevoie de 3,3 miliarde, BNP Paribas de 2,1 miliarde, iar BPCE de 3,4 miliarde. Sumele sunt - dupa cum scrie presa franceza - provizorii. Bancile franceze au anuntat ca nu vor imprumuta bani de la Stat (de regula asemenea imprumuturi sunt conditionate de limitarea bonusurilor, salariilor, primelor samd), in vreme ce la germani doar Commerzbank a confirmat ca nu va utiliza bani publici. In Spania, Santander ar avea nevoie de aproape 15 miliarde de euro, BBVA de 7,087 mld euro, Banco Popular de 2,362 mld euro, iar La Caixa de numai 602 milioane euro.

• 10. Optimism sau pesimism? Se va destrama zona euro?

Nu in acest moment. Desi s-a demonstrat ca este o constructie cu mari fisuri, actualele tratate nu permit juridic vorbind iesirea din Ruroland. Tot mai multi comentatori vorbesc despre necesitatea iesirii Greciei, dar evenimentul s-ar putea produce dupa ce actualele Tratate vor fi modificate. Politicul inainteaza intotdeauna mai greu si mai birocratic decat economicul. Pai cum arata din punct de vedere economic Europa in 1998, cand s-au pus bazele Eurozonei si cum arata ea acum, in 2011?

Citeste aici Cat va mai dura experimentul?

Nu deficitul Greciei, Italiei sau cel al Spaniei genereaza si perpetueaza criza, ci constructia politica necongruenta cu cea economica. Cele doua “brate” ale Uniunii par a fi doua grefe fara legatura cu corpul si care in niciun caz nu se coordoneaza in miscari. “Retusarea” diferentelor, se face lent, tarziu si confuz.

​