Georgios Andreas Papandreou, premierul Greciei, a produs o uriasa surpriza anuntand ca vrea organizarea unui referendum in care grecii sa se pronunte la adresa pachetului de masuri destinate ajutorarii tarii sale. Dar cine este omul care a pus pe jar intreaga lume financiara? Un respectabil politician grec, al treilea premier din familie dupa tatal si bunicul sau, departe de imaginea macho traditionala a politicienilor greci, adept al "diplomatiei verzi" si transformarii Greciei intr-o "Danemarca a sudului". Acum, tocmai acest politician diplomat e acuzat de presa europeana ca joaca la poker viitorul tarii sale si al zonei euro.
Cunoscut ca un politician extrem de calm, Georgios Papandreou e la polul opus fata de personalitatea expansiva a tatalui si a bunicului sau. Tocmai de aceea surpriza anuntului privind referendumul a fost totala atat in Grecia, cat si in cancelariile europene, unde Papandreou a fost vazut ca un politician realist, care se opune exceselor populiste.
Destinat puterii
Georgios Papandreou a devenit primul ministru al Greciei in urma alegerilor legislative din 2009. El provine dintr-o influenta familie de oameni politici eleni. S-a nascut pe 16 iunie 1952 in Statele Unite, in Saint Paul, Minnesota, unde tatal sau - Andreas Papandreou - a fost profesor universitar, dupa ce a fugit din Grecia in timpul dictaturii lui Ioannis Metaxas. El a fost educat in Statele Unite, Canada si Suedia, vorbind fluent, pe langa greaca, engleza si suedeza.
George Papandreou a revenit in Grecia, impreuna cu tatal sau, in momentul restaurarii democratiei din 1974, insa la scurt timp a plecat din nou peste hotare pentru a-si finaliza studiile universitare. Cel care avea sa devina premierul Greciei a obtinut in 1975 diploma de licenta in sociologie la Amhest College din Massachusetts, iar in 1977 diploma de master in sociologie de la London School of Economics.
Daca Grecia ar fi avut parte de o viata politica normala, probabil ca nu as fi intrat in politica
Giorgios Papandreou
Tanarul Papandreou s-a implicat in politica dupa formarea de catre tatal sau a Miscarii Socialiste Panelene (PASOK), in 1974, insa cariera sa politica a luat avant dupa ce a fost ales in Parlament, in 1981, an in care tatal sau a devenit premier. In urmatorii ani a detinut o serie de pozitii ministeriale. Una dintre cele mai vizibile functii ale sale a fost cea de responsabil cu coordonarea candidaturii Greciei pentru gazduirea Jocurilor Olimpice din 1996 si 2004.
Conform CV-ului sau, George Papandreou a mai ocupat de-a lungul timpului functia de subsecretar de stat in Ministerul Culturii (1985-1987), ministru al Educatiei si Religiei (1988-1989 si 1994-1996), ministru adjunct al Afacerilor Externe (1993-1994 si 1996-1999) si ministru al Afacerilor Externe (1999-2004).
Totodata, Papandreou a avansat si in randurile PASOK, fiind desemnat de catre fostul premier Konstantinos Simitis sa conduca partidul in alegerile generale din 2004, insa rezultatele alegerilor din acel an si 2007 au fost dezamagitoare.
Soarele a iesit pe strada socialistilor lui Papandreou in 2009. Declinul economic prelungit si nemultumirea publica legata de guvernarea Partidului Noua Democratie al premierului Kostas Karamanlis au dus la o victorie detasata a lui Papandreou si a partidului sau (PASOK) la alegerile din 4 octombrie 2009.
Doua zile mai tarziu a fost investit in functia de prim ministru, devenind al 182-lea premier al Greciei si al treilea din familia Papandreou.
A dezvaluit minciunile din finantele publice
Dupa investitura, guvernul condus de Papandreou a aratat ca finantele statului se afla intr-o situatie mult mai rea decat se anuntase anterior, cu un deficit bugetar de 12,7% din PIB, de patru ori mai mult decat nivelul maxim al UE, si o datorie publica de 115,1% din PIB (ulterior aceste cifre au fost revizuite la 15,4% din PIB in cazul deficitului si 126,8% din PIB in cel al datoriei publice). Acest anunt a agravat criza economica prin care trecea Grecia si a dus la reducerea ratingului suveran.
Autoritatile de la Atena au raspuns printr-o serie de masuri de austeritate, precum reducerea cheltuielilor, cresterea taxelor, introducerea unor masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, inghetarea angajarilor si disponibilizari in sectorul public. Totodata, guvernul lui George Papandreou s-a angajat sa reduca deficitul bugetar la 8,7% din PIB, pentru ca in 2012 sa se ajunga sub plafonul de 3% din PIB fixat pentru statele din UE.
Papandreou, inconjurat de preoti ortodocsi la o manastire de pe Muntele Athos
Foto: Reuters
Masurile anuntate au determinat proteste de strada majore. Din pacate pentru guvern, situatia finantelor publice a continuat sa se inrautateasca, dat fiind ca masurile au fost defectuos puse in practica din cauza lipsei reformelor structurale: justitie si administratie corupte, lipsa cadastrului general etc.
Accentuarea tensiunilor de pe pietele financiare, dupa problemele semnalate de Potrugalia, Spania si Irlanda, au determinat autoritatile de la Atena sa adopte noi masuri de austritate in martie 2010 pentru a convinge Uniunea Europeana si investitorii ca pot controla cel mai mare deficit bugetar din regiune. Masurile au inclus majorarea taxei pe valoare adaugata (TVA) la 21%, cresterea accizelor la tutun si alcool si reducerea cu 30% a primelor de vacanta acordate angajatilor din sectorul public.
Masurile adoptate de guvernul Papandreou nu au reusit insa sa calmeze pietele financiare si sa le convinga ca statul isi poate finanta deficitul si isi poate plati datoriile, iar in mai 2010 George Papandreou a anuntat ca Grecia trebuie sa activeze mecanismul de salvare oferit de statele din zona euro si de FMI, in valoare totala de aproximativ 110 miliarde de euro.
In schimbul banilor de la Uniunea Europeana si FMI, guvernul socialist de la Atena a prezentat un plan de masuri de austeritate in valoare de 30 miliarde de euro, care a fost criticat dur de sindicate. Masurile de austeritate ii privesc pe functionarii si pensionarii din sectorul public si protejeaza sectorul privat.
Criza se aprofundeaza
Intensificarea crizei din zona euro si salvarea de la faliment a Irlandei si Portugaliei de catre UE si FMI au adus Grecia din nou in atentia pietelor financiare in primavara lui 2011. Analistii se indoiesc ca Grecia va putea, in ciuda masurilor de austeritate, sa suporte singura greutatea datoriei sale si sa stranga singura bani de pe piete si apar zvonuri privind o restructurare a datoriei statului elen. Totodata, guvernul de la Atena se confrunta si cu presiunile oficialilor europeni, care cer imbunatatirea situatiei finantelor publice.
Sintem imbarcati intr-o calatorie dificila, o noua Odisee pentru Grecia. Dar stim drumul spre Itaca
Giorgios Papandreou
Executivul prezinta in iunie un nou plan de austeritate pe cinci ani, ce prevede economii de 24,8 miliarde de euro, majorarea taxelor si reducerea cheltuielilor, pentru ca Grecia sa primeasca un nou ajutor financiar international. Totodata, autoritatile intentioneaza sa atraga alte 50 miliarde de euro de pe urma privatizarilor sau vanzarii unor participatii la companiile de stat.
Grecia nu a convins pietele, iar in 21 iunie liderii zonei euro au convenit un al doilea pachet financiar, de 109 miliarde de euro, pentru sprijinirea Greciei, la care se va adauga o contributie a sectorului privat de 50 de miliarde de euro. In plus, Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara, fondul de salvare al statelor cu probleme financiare din zona euro, va pune la dispozitia Greciei imprumuturi pe termen lung la dobanzi mai mici.
Desi salutat de toata lumea, planul nu produce efecte vizibile pe piata, iar in 26 octombrie 2011 liderii europeni se reunesc cu intentia clara de a pune capat crizei datoriilor din zona euro. La finalul a 10 ore de discutii, liderii din zona euro au hotarat ca datoria Greciei sa fie redusa cu 100 de miliarde de euro, creditorii privati urmand sa faca un efort voluntar de stergere a datoriilor Greciei cu 50%, iar capacitatea Fondului European de Stabilitate Financiara sa fie crescuta la 1000 miliarde dolari. De asemenea, si bancile europene expuse la datoriile suverane vor fi recapitalizate, suma estimata preliminar la 106 miliarde de euro de catre Autoritatea Bancara Europeana (ABE).
Luni seara (31 octombrie), cand bursele inca digerau succesul (fie el si partial) al discutiilor privind salvarea Greciei, premierul grec George Papandreou face insa un anunt surpriza. Vrea sa organizeze un referendum pentru a aproba acordul incheiat saptamana trecuta la summitul european si care anuleaza o parte importanta a datoriei Greciei. Acest anunt vine in conditiile cand grecii au inregistrat o serie de greve in ultimele luni pentru a protesta impotriva masurilor de austritate, iar popularitatea lui George Papandreou a scazut considerabil. Un studiu publicat in octombrie arata ca doar 23% dintre greci aveau o parere pozitiva despre Papandreou, in vreme ce 73% il contestau.
Primele reactii la anuntul surpriza au variat de la acuzatii ca Papandreou se joaca cu viitorul tarii si predictii de faliment la intrebari cu privire la legalitatea referendumului si declaratii ale politicienilor ca un vot negativ ar forta demisia premierului si alegeri anticipate.
Surse:
Interviuri din presa internationala
12
12
