Urmatoarea sedinta de CA va avea loc in 5 ianuarie 2012.
Miscarea BNR de joi nu inseamna mare lucru pentru economie si nu pare sa indice un semnal clar pe care Banca Centrala sa il transmita pietei, spun economistii contactati de HotNews.ro. "Decizia este conform asteptarilor, este adecvata contextului si va avea un efect preponderent de semnal", a declarat pentru HotNews.ro Florian Libocor, economistul sef al BRD-GSG.
"Un plus sau un minus de 0,25 nu inseamna mare lucru, dar este posibil ca BNR sa considere ca exista riscul unui puseu inflationist viitor si sa actioneze in consecinta", a declarat pentru HotNews economistul roman Florin Citu, care a lucrat in doua banci centrale inainte de a fi economist sef intr-o banca comerciala.
Acest 0,25% nu e ceva ce putem considera spectaculos, ci mai degraba o masura luata in contextul economic actual", considera si presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si a CEC Bank, Radu Ghetea. Nici Laurian Lungu nu crede ca impactul deciziei BNR va fi major. "Nu cred ca o reducere de 25 p.b. poate genera un impact major in economie. Aceasta reducere indica o directie, in cel mai bun caz", explica Lungu.
E o miscare simbolica, crede si profesorul Daniel Daianu. "Mecanismul de transmisie la noi este defectuos. Putem asista la o scadere de politica monetara concomitent cu cresterea dobanzilor active ale bancilor comerciale. BNR a avut motiv sa rupa o atitudine de imobilism intrucat s-a produs o scadere dramatica a ratei inflatiei. Nu ma astept ca bancile sa scada dobanzile. Desi au o capitalizare buna, bancile de la noi vor cauta in continuare sa extraga o renta", mai spune Daianu.
- Pietele financiare mizau pe mentinerea dobanzii
CA al BNR a analizat si aprobat Raportul trimestrial asupra inflatiei, document care va fi prezentat publicului intr-o conferinta de presa organizata in data de 7 noiembrie 2011.
- Argumentele BNR: inflatia e mica, economisirea si dependenta de finantari externe trebuie reduse
Revigorarea creditului acordat sectorului privat ramane modesta, inclusiv ca urmare a atitudinii prociclice a bancilor comerciale, ce reflecta incertitudini si riscuri legate de evolutia crizei datoriilor suverane din zona euro, si de semnale mixte privind redresarea economica la nivel mondial.
Ajustarea treptata a conditiilor monetare reale in sens larg este asteptata a se reflecta in nivelul dobanzilor practicate la creditele acordate de bancile comerciale. In acelasi timp, CA al BNR reitereaza importanta stimularii procesului de economisire interna, inclusiv prin remunerarea adecvata a depozitelor bancare pentru a asigura sustenabilitatea deficitului extern si reducerea treptata in termeni relativi a dependentei economiei nationale fata de finantarile externe.
- Ce efecte ar putea genera in piata decizia BNR?
In noiembrie 2009, cand BNR nu a redus dobanda in ciuda asteptarilor bancherilor, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a explicat decizia: "In acel moment, reducerea dobanzii cheie nu s-ar fi dus acolo unde ne intereseaza pe noi: prin dobanzile interbancare, in reducerea dobanzilor la credite noi. Acelea ne preocupa in mod special. In timp ce noi scadeam de la 10,25 la 8, dobanzile la credite au scazut, dar cu mult mai putin. Dovada ca au si crescut marjele intre dobanzile la credite si depozitele la majoritatea bancilor comerciale", a explicat viceguvernatorul Popa.
Semnalele transmise prin deciziile de politica monetara ale BNR isi produc de regula efectele asupra economiei in mod indirect, prin intermediul bancilor. In cadrul sectorului financiar-bancar transmisia se realizeaza relativ rapid. La nivelul relatiei dintre bancile comerciale si economia reala insa, deciziile BNR produc imperfect efecte si dupa o perioada de timp care poate ajunge la cateva luni.
Nivelul dobanzilor la credite depinde nu numai de dobanda cheie a BNR, ci si de asteptarile privind inflatia, de perspectivele privind cresterea economica, marimea dobanzii fiind decisiva pentru deciziile de investitii, consum sau economisire. In general, dobanzi mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii, in timp ce dobanzi mai ridicate stimuleaza economisirea, inhiband pe termen scurt consumul si investitiile.
- Reduceri anterioare ale dobanzii BNR au dus la scumpirea creditelor noi, in lei
Reducerea dobanzii BNR din mai 2009 (0,5 pp) a fost insotita de ieftinirea imperceptibila a creditelor noi cu maturitati de pana la 5 ani, dar cu scumpirea creditelor bancare acordate pentru mai mult de 5 ani (de la 17,3 la 18,2%).
In iulie 2009, BNR a mai redus dobanda cheie la 9%, nivelul dobanzilor medii la creditele noi ramanand constant, iar operatiunea similara a Bancii Centrale din august 2009 a fost tot fara efect.
Cea mai ampla reducere a dobanzilor bancare la creditele noi a fost la finalul lunii aprilie 2009, (peste 3 p.p), iar taierile agresive de dobanda ale BNR au fost insotite de taieri modeste ale costului creditelor bancare noi in moneda nationala.
Tragand linie, BNR a redus in intervalul ianuarie-octombrie 2009 dobanda cheie de la 10,25% la 8%, iar bancile de la 20,7% la 16,8% (credite noi, pe termen de 1-5 ani) si de la 19,4% la 15,4% (credite noi pe mai mult de 5 ani, acordate companiilor).
- Nivelul rezervelor minime a ramas acelasi
Preactic, rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibilitati banesti ale bancilor pastrate in conturi deschise la Banca Nationala a Romaniei.
Functiile principale ale mecanismului RMO constituite in lei sunt cea de control monetar (aflata in stransa corelatie cu cea de gestionare a lichiditatii de catre BNR) si cea de stabilizare a ratelor dobanzilor de pe piata monetara interbancara. Rolul major al RMO in valuta este acela de a tempera expansiunea creditului in valuta.
Baza de calcul a RMO se determina ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv in lei si in valuta din bilanturile bancilor (cu exceptia pasivelor interbancare, a obligatiilor catre BNR si a capitalurilor proprii). Perioada de observare si cea de aplicare au durata de o luna, fiind succesive (prima dintre ele reprezentand intervalul cuprins intre data de 24 a lunii precedente si data de 23 a lunii curente).
Ratele RMO pot fi diferentiate atat in functie de moneda de constituire, cat si in functie de scadenta reziduala a elementelor incluse in baza de calcul (mai mica sau mai mare de 2 ani). Deficitului de rezerve i se aplica o dobanda penalizatoare, iar abaterile repetate se sanctioneaza prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operatiunilor institutiei de credit.
- Mecanismul prin care se transmit in piata deciziile BNR
In general, dobanzi mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii, in timp ce dobanzi mai ridicate stimuleaza economisirea, inhiband pe termen scurt consumul si investitiile. Astfel este influentata cererea agregata din economie. Oferta agregata are o capacitate de ajustare la nivelul cererii agregate limitata la un orizont scurt de timp. Pe termen lung, oferta depinde in principal de dinamica factorilor fundamentali precum capacitatile de productie, forta de munca si gradul de inzestrare tehnologica si prin urmare se ajusteaza mai lent si pe termen mai indelungat, neputand fi influentata prin intermediul politicii monetare. In aceste conditii, pe termen scurt/mediu, politica monetara poate afecta numai decalajul dintre nivelul efectiv al activitatii economice si cel sustenabil pe termen lung.
Dintre canalele de transmisie a politicii monetare, cele mai importante sunt: canalul ratelor dobanzilor practicate de institutiile financiare; canalul creditului; canalul cursului de schimb; canalul efectelor de avutie si bilant; canalul anticipatiilor agentilor economici privind inflatia.
BNR "armeaza" politica monetara pentru ce o sa vina. Si bine face. Au evitat sa reduca prea devreme dobanda, asa ca pe "al doilea val" de criza financiara au inca armele incarcate la maxim...
dar, pe de alta parte, tinerea dobanzii la acest nivel a cam gatuit economia. sa speram ca viitorul va da dreptate bnr si ca economia va reporni (sau macar nu va scadea) in viitorul apropiat.
Dragi cititori.... BNR a MARIT DOBANDA REALA!
Dobanda nominala au scazut-o cu 0.25% dar inflatia a scazut cu mult mai mult ca urmare BNR a marit dobanda reala asupra economiei cu 3%... un lucru devastator ori carei economii muribunde!
Pentru stimularea economiei dobanda de referinta ar trebuie sa fie cu cel putin 1% mai mica de cat inflatia....
deci daca scade si inflatia, si dobanda nominala mie mi se pare ca scade si dobanda reala. i'm just saying!
Delta Dobanda reala = delta dobanda nominala - delta inflatie
adica:
-0.25 - (-3.00)= +2.75...... adica dobanda reala a crescut cu 2.75%... adica BNR actioneaza prociclic... asa um de fapt a facut todeuna... ca altceva nu stie...
Sa inteleg ca ai facut ASEul?
Inflatia in Romania a fost de 3,5% in septembrie, nivel minim pt ultimii 21 de ani, la fel si dobanda de 6% de acum.
In aceeasi luna de referinta inflatia in zona euro a atins 3% !
S-ar putea ca pe T3 din 2011 sa avem o crestere a PIB de 2,5-3%, peste asteptari, iar daca se confirma am putea atinge deja tinta anuala de 1,5% crestere PIB.
Asta in timp ce Grecia e tot pe minus, iar Portugalia va avea -4,9% PIB (incercand sa duca deficitul portughez la 5,9% din PIB, mult peste nivelul romanesc).
Sunt binevenite pt economia romaneasca, cat de mici, orice crestere de PIB, orice scadere de inflatie sau de dobanda de referinta.
Daca in UE se intampla ce pare sa se intample, cresterea economica pt anul viitor e compromisa si atunci un pic de suflu din partea monetara e binevenit. Insa economia nu poate fi tinuta in viata doar prin masuri monetare, trebuie si eficienta la nivelul firmelor.
PS: polonezii pe care toata lumea i-a pupat pe crestet acum vor afla ce inseamna scadere economica. Adica in 2012.
dar, in acest context, bnr face si ea ce poate. nu este nici anaf, nici parlament, nici minister de finante.
cred ca e o veste buna scaderea dobanzii. dar ca statul (si guvernul) trebuie sa raspunda cu listari si cu proiecte de infrastructura, din care multe in parteneriat public-privat.
Mersul economiei de dupa Revolutie este pe deplin influentat de proasta coordonare a masurilor economice promovate de Guvern cu cele ale Bancii Nationale.
Nici nu se putea un moment mai prost pentru reducerea dobanzii de referinta, cand , de fapt, incepusem si noi sa intram in randul lumii, al aceleia cu inflatie pamanteana.
Reducerea dobanzii nu da neaparat un semnal pozitiv bancilor, ca ar trebui sa redea startul creditarii, pentru ca ele oricum NU AU BANI pentru a investi intr-o economie subreda ca a noastra, unde salariile sunt foarte mici, iar puterea de cumparare extrem de scazuta. Insa da un semnal foarte pozitiv, pentru cei care asteptau toamna aceasta sa mareasca preturile, deci un plus de inflatie, nu neaparat izvorata din munca , ci speculativa.
Astfel, BNR da un semnal prost celor care muncesc si economisesc, putini de altfel in tara asta.
De unde vine aceasta decizie? Din apropierea alegerilor, cand oamenii trebuie sa reintre usor in euforia din vremurile anterioare crizei. Iar cum economia nu merge, salariile nu cresc, nu putem decat sa scoatem banii din banci, si sa-i aruncam in piata. Dupa alegeri, potopul!
Pana la urma viitorul depinde si de noi, ce o sa facem cu banii pe care am putea folosi. BNR macar incearca cum poate, cu sugestii, afirmatii ...