Ultima scrisoare a Guvernatorului Trichet catre BNR, trimisa in ultima sa zi de munca: Imbunatatiti proiectul privind banca punte

Vineri, 4 noiembrie 2011, 9:46 Economie | Finanţe & Bănci

BCE a remis Bancii Nationale a Romaniei un aviz referitor la infiintarea bancii punte, care sa preia activele si pasivele bancilor care ar intampina dificultati. Avizul este semnat de ex-Guvernatorul Trichet in ultima sa zi de munca si face cateva recomandari punctuale pe care Romania sa le includa in legislatia privind noua institutie. Resursele financiare ale noului Fond de Restructurare Bancara pot fi utilizate pentru finantarea masurilor de stabilizare, dar proiectul de ordonanta nu specifica in mod clar cand si cum aceasta finantare va avea loc. BCE mai recomanda ca rolurile FRB si FGDSB necesita clarificari in finantarea masurilor de stabilizare, iar capitalizarea bancii punte sa fie facuta nu de Fondul de Garantare a depozitelor, ci de cel de restructurare. (vezi atasament)

Proiectul de ordonanta introduce in cadrul juridic privind activitatea institutiilor de credit si a societatilor de servicii de investitii financiare din Romania urmatoarele masuri de stabilizare:
a) transferul total sau partial de active si pasive ale unei institutii de credit catre una sau mai multe institutii eligibile;
b) desemnarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar (FGDSB) drept administrator delegat si, dupa caz, actionar al institutiei de credit in dificultate, prin majorarea capitalului social al institutiei de credit respective si subscrierea noilor actiuni emise de FGDSB. Actiunile dobandite de FGDSB trebuie instrainate in cel mult doi ani de la data dobandirii;
c) transferul de active si pasive ale unei institutii de credit catre o banca-punte, constituita in acest scop, daca masurile prevazute la literele a) si b) nu pot fi aplicate sau daca aplicarea acestora nu asigura premisele pentru inlaturarea amenintarii la adresa stabilitatii financiare.

• In cazul in care resursele FGDSB sunt insuficiente, diferenta se asigura prin imprumuturi acordate FGDSB de catre Ministerul Finantelor Publice

FGDSB, care este o persoana juridica de drept public, asigura finantarea pentru masurile de stabilizare: intai din resursele fondului de restructurare bancara si, dupa epuizarea acestora, din resursele proprii. Aceasta finantare nu poate depasi un nivel care sa conduca la scaderea gradului de acoperire a expunerii FGDSB sub limita de 0,5% din valoarea totala a depozitelor  garantate.

In cazul in care resursele FGDSB sunt insuficiente, diferenta se asigura prin imprumuturi acordate FGDSB de catre Ministerul Finantelor Publice, in termen de 15 zile lucratoare de la solicitarea primita in acest sens de la FGDSB . Conditiile de acordare a imprumutului se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Banca-punte se constituie si functioneaza ca banca pentru o durata de pana la doi ani (care poate fi extinsa pentru motive intemeiate), conform legislatiei aplicabile institutiilor de credit si este supusa supravegherii prudentiale a BNR. Scopul acesteia este de a asigura continuarea prestarii cu prudenta a serviciilor bancare aferente activelor si pasivelor preluate in vederea vanzarii sale ulterioare. Vanzarea bancii-punte se realizeaza pe baza hotararii BNR prin: a) vanzarea de actiuni, sau b) operatiuni de vanzare de active cu asumare de pasive.

Cadrul juridic al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar din Romania este de asemenea modificat in vederea masurilor de stabilizare avute in vedere si a noilor competente care ii sunt acordate acestuia: FGDSB poate deveni administratorul delegat si actionarul unei institutii de credit care face obiectul unei masuri de stabilizare; in cazul in care este creata o banca-punte, FGDSB este singurul actionar al acesteia si exercita responsabilitatile consiliului de supraveghere. In aceste cazuri, FGDSB finanteaza masurile de stabilizare, cu aprobarea prealabila a BNR. Proiectul de ordonanta modifica si regimul fondului special creat initial pentru despagubirea persoanelor care au fost afectate negativ de masurile puse in aplicare in cursul procedurii de administrare speciala. Acesta este redenumit "Fondul de restructurare bancara" si va putea finanta masurile de stabilizare.

• BCE trebuie consultata "in timp util" in cadrul procesului legislativ

Modificarile din proiectul de ordonanta se numara printre angajamentele asumate de Romania prin Scrisoarea de intentie din 14 septembrie 2011 in contextul Aranjamentului Stand-by incheiat cu Fondul Monetar International si Uniunea Europeana si ar trebui sa intre in vigoare la 31 octombrie 2011. Din acest motiv, BNR invoca motive de extrema urgenta si solicita ca avizul BCE sa fie emis pana la data de 26 octombrie 2011 pentru a putea fi avut in vedere de legiuitorul roman. BCE doreste sa atraga atentia autoritatii care a transmis solicitarea de emitere a avizului asupra articolului 4 a doua teza din Decizia 98/415/CE, conform caruia BCE trebuie consultata "in timp util" in cadrul procesului legislativ. Acest fapt implica efectuarea consultarii intr-o etapa a procesului legislativ care sa asigure BCE o perioada suficienta pentru examinarea dispozitiilor legislative si pentru adoptarea avizului sau in versiunile lingvistice necesare si care, de asemenea, sa permita autoritatilor nationale relevante sa ia in considerare avizul BCE inainte de adoptarea prevederilor respective.

De asemenea, BCE indica faptul ca proiectul de ordonanta va trebui revizuit in conformitate cu viitorul cadru normativ al Uniunii Europene privind redresarea si restructurarea bancara, in special in ceea ce priveste instrumentele de restructurare si atributiile autoritatilor competente in domeniul restructurarii bancare, si cu apropiata reformare a Directivei privind sistemele de garantare a depozitelor.

• Trebuie stabilite cu precizie motivele pentru care BNR poate decide prelungirea existentei bancii-punte; aceste motive pot include un risc continuat la adresa stabilitatii financiare

BCE apreciaza introducerea bancii-punte ca o masura de stabilizare in vederea transferarii catre aceasta a activelor si pasivelor unei institutii de credit in dificultate, in conditiile prevazute in proiectul de ordonanta. In ceea ce priveste perioada de doi ani prevazuta pentru existenta bancii punte, BCE apreciaza ca BNR ar trebui sa aiba competenta de a prelungi aceasta perioada daca este necesar. In acest caz, BCE apreciaza ca nu este suficient ca aceasta masura sa fie luata "pentru motive temeinice (...) in scopul asigurarii continuarii prestarii serviciilor bancare". In interesul sigurantei juridice si pentru respectarea caracterului temporar al bancii-punte ca instrument de solutionare a situatiilor de criza ar trebui stabilite cu precizie motivele pentru care BNR poate decide prelungirea existentei bancii-punte; aceste motive pot include un risc continuat la adresa stabilitatii financiare sau faptul ca negocierile cu un achizitor nu au fost inca incheiate.

Proiectul de ordonanta prevede ca dupa realizarea transferului, FGDSB numeste un expert autorizat independent care sa evalueze calitatea activelor preluate de banca-punte, sa determine, potrivit  reglementarilor contabile aplicabile, valoarea justa a activelor si pasivelor transferate, precum si valoarea transferului. Este important ca proiectul de ordonanta sa prevada clar faptul ca orice asistenta financiara acordata sau care poate fi acordata de stat sau de banca centrala, in afara operatiunilor normale de pe piata desfasurate in conditiile obisnuite, este dedusa din calculul valorii corecte a activelor si pasivelor transferate.

Este necesara clarificarea obiectivului Fondului de restructurare bancara (FRB), bazat pe fostul fond special. Noul FRB pare a asigura plata despagubirilor pentru "persoanele prejudiciate prin masurile dispuse" atat in etapa de interventie timpurie, cat si in cea de restructurare. In plus, resursele financiare ale FRB pot fi utilizate pentru finantarea masurilor de stabilizare, dar proiectul de ordonanta nu specifica in mod clar cand si cum aceasta finantare va avea loc. De asemenea, rolurile FRB si FGDSB in finantarea masurilor de stabilizare, precum si relatia dintre aceste doua fonduri, necesita clarificari.

• Pentru evitarea unei confuzii intre rolul FGDSB si al FRB, ar fi mai potrivit ca resursele financiare ale FRB, nu cele ale FGDSB, sa fie utilizate pentru finantarea masurilor de stabilizare si pentru capitalizarea bancii-punte

Directiva 94/19/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 30 mai 1994 privind sistemele de garantare a depozitelor prevede ca fondurile de garantare a depozitelor ar trebui sa poata plati creantele verificate in mod corespunzator in termenele prevazute in directiva10, ceea ce implica si faptul ca fondurile de garantare a depozitelor ar trebui sa dispuna de resurse financiare suficiente pentru indeplinirea acestui obiectiv. In general, BCE apreciaza ca, in scopul evitarii unei confuzii intre rolul FGDSB de fond de garantare a depozitelor si rolul FRB de restructurare, ar fi mai potrivit ca resursele financiare ale FRB, si nu cele ale FGDSB, sa fie utilizate pentru finantarea masurilor de stabilizare si pentru capitalizarea bancii-punte.

In orice caz, resursele financiare ale FGDSB disponibile pentru efectuarea platilor aferente depozitelor garantate ar trebui sa fie separate si, daca este necesar, sa fie utilizate doar pentru acoperirea costurilor masurilor de restructurare care asigura indirect protectia deponentilor. In restructurare, suma platita de FGDSB pentru finantarea masurilor de stabilizare ar trebui, prin urmare, sa fie limitata la valoarea depozitelor garantate transferate catre un achizitor privat sau o banca-punte. Acest fapt este extrem de important pentru asigurarea respectarii depline a obiectivului fondului de garantare.

In acelasi sens, implicarea FGDSB ca actionar si administrator al bancii aflate in dificultate sau al bancii-punte ar trebui reconsiderata, FRB fiind cel care ar trebui sa isi asume acest rol. BCE apreciaza ca este foarte importanta atingerea ex ante a unui nivel satisfacator de fonduri colectate de la sectorul financiar pentru fondul de garantare a depozitelor si fondul de restructurare, avand in vedere caracterul contraciclic al acestor fonduri colectate in prealabil. BCE apreciaza contributiile speciale suplimentare ex post menite sa completeze cadrul de finantare ex ante pentru FGDSB si FRB in cazurile in care BNR apreciaza ca resursele financiare acumulate de FGDSB si FRB sunt insuficiente pentru a asigura platile datorate.