De ce sa fim pesimisti/optimisti - Criza datoriilor suverane si economia Romaniei in 2012

de Cristian Orgonas     Businessday.ro
Duminică, 6 noiembrie 2011, 11:49 Economie | Finanţe & Bănci

In anul 2009, economia mondiala s-a confruntat cu cea mai grava recesiune din ultimii 70 de ani, iar dupa o oarecare revenire in 2010, acum o noua criza genereaza ingrijorare, atit pe pietele financiare, cit si in rindul liderilor politici: criza datoriilor suverane, scrie Cristian Orgonas, intr-un text publicat pe blogul lui si in Dilema Veche.

La sfirsitul anului 2008, datoria publica a statelor membre ale Uniunii Europene era de 7,8 mii de miliarde de euro, respectiv echivalentul a 62,3% din Produsul Intern Brut al Uniunii. La sfirsitul anului 2010, datoria publica a crescut la 9,8 mii de miliarde de euro, respectiv echivalentul a 80% din PIB.

Cu alte cuvinte, in doar doi ani, datoria publica a celor 27 de tari a crescut cu doua mii de miliarde de euro, multe dintre state inregistrind in aceasta perioada deficite bugetare uriase. Astfel, in 2009, cinci dintre tarile membre - Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia si Marea Britanie - au avut deficite bugetare mai mari de 10% din PIB, recordul fiind inregistrat de Grecia cu 15,4%. In acelasi an, deficitul bugetar al Romaniei a fost de 8,5%.

In 2010, situatia nu a fost cu mult diferita, deficitele bugetare mari generind o crestere semnificativa a datoriilor publice, acestea ajungind in unele cazuri la un nivel evident nesustenabil. Chiar si tari cu economii foarte puternice - precum Germania si Franta - s-au confruntat cu o crestere semnificativa a datoriilor publice - in Germania, spre exemplu, ponderea datoriei in PIB a crescut de la 66,3% in 2008, la 83,2% la sfirsitul lui 2010.

In ultimii ani, cresterea deficitelor bugetare s-a datorat atit diverselor programe de stimulare a economei puse in practica de multe tari, cit si incapacitatii guvernelor de a-si reduce cheltuielile pe masura reducerii veniturilor, la toate acestea adaugindu-se si preluarea la datoria publica a unei parti din pierderile aferente sistemului bancar. In Irlanda, anul trecut, deficitul bugetar a ajuns la 32,4% din PIB, pe fondul zecilor de miliarde de euro alocate de guvern recapitalizarii bancilor, situatie care a generat o crestere a ponderii datoriei publice in Produsul Intern Brut de la 44% in 2008, la 96,2% in 2010. Nici in SUA lucrurile nu stau cu mult mai bine, deficitul bugetar depasind 8% din PIB, in ultimii doi ani.

Revenind la Romania, desi datoria publica a crescut de la 17 miliarde de euro in 2008, la 37 de miliarde de euro in 2010, respectiv de la 13,4%, la 30,8% din PIB, stam totusi bine comparativ cu alte tari, in Uniunea Europeana, doar Estonia, Bulgaria si Luxemburg avind ponderi mai mici.

Cresterea datoriilor inseamna o crestere a riscurilor, iar cresterea riscurilor genereaza invariabil o scumpire a banilor, deci o crestere a dobinzilor. Prin urmare, tarile cu un grad inalt de indatorare si perspective incerte in ce priveste evolutia economica vor gasi din ce in ce mai greu investitori dispusi sa le imprumute la dobinzi rezonabile, iar pentru a recistiga increderea pietelor financiare, guvernele vor fi nevoite sa continue politicile de austeritate care presupun concedieri in sectorul public, inghetarea sau chiar reducerea salariilor si a pensiilor, mai putine ajutoare sociale etc.

Potrivit unor informatii prezentate aici, cele mai multe dintre tarile membre ale Uniunii Europene au luat masuri de reducere a cheltuielilor publice in ultimii trei ani, iar in cazul Greciei, in ciuda masurilor de austeritate, datoriile nu au mai putut fi platite, astfel incit aceasta tara a intrat practic intr-un faliment controlat: datoria publica a fost reesalonata pe termene mai lungi si la dobinzi mai mici, iar creditorii au acceptat o pierdere ce depaseste 100 de miliarde de euro.

Motivele de ingrijorare

In cazul Romaniei, pentru a pastra sub control deficitul bugetar, guvernul a redus salariile in sectorul public, a concediat peste 150.000 de persoane, a inghetat pensiile, a marit taxele si impozitele, largind in acelasi timp si baza de impozitare, masuri care au generat o evidenta nemultumire sociala, dar au readus cheltuielile publice sub control.

Mai departe insa, lucrurile se complica. Iata cinci dintre motivele pentru care tinta de deficit pentru anul viitor este greu de atins:

1) In 2012, Romania trebuie sa-si reduca deficitul bugetar la maximum 2,5% din PIB, de la 4,4% in acest an, ceea ce inseamna o diminuare a cheltuielilor publice cu circa 2,5 miliarde de euro. Or, in conditiile unei economii slabite, aceasta reducere va fi greu de realizat.

2) Pierderile companiilor de stat au ajuns la 1 miliard de euro anul trecut si, cum aceste pierderi sint incluse in deficitul bugetar, perpetuarea lor in anii urmatori nu va face decit sa reduca si mai mult marja de manevra a Guvernului. O alta incertitudine este legata de datoriile pe care statul le are catre bugetari, suma ce se ridica la 9 miliarde de lei, sau 1,6% din PIB, aici fiind vorba in primul rind despre cele 6 miliarde de lei datorate profesorilor (am scris despre acest subiect aici). Guvernul intentioneaza sa esaloneze plata acestor sume pina in 2016, propunere cu care sindicatele nu au fost de acord.

3) Economia romaneasca a iesit din recesiune datorita industriei exportatoare, dar in trimestrele viitoare, reducerea ritmului de crestere economica in tarile dezvoltate - Germania, Italia si Franta reprezinta destinatia a 40% din exporturile romanesti - ne va afecta inevitabil si pe noi, prognozele oficiale de crestere economica pentru 2012 fiind recent ajustate de la 3,5-4%, la doar 2%.

4) Pietele financiare sint extrem de tensionate, ceea ce a determinat deja o crestere a dobinzilor la care statul roman se poate imprumuta, prima de risc a Romaniei depasind recent 400 de puncte, comparativ cu mai putin de 300 de puncte, in urma cu un an. Practic, cheltuielile Guvernului cu dobinzile vor continua sa creasca in perioada urmatoare, asta dupa ce in primele opt luni din 2011 au ajuns deja la 6 miliarde de lei, in crestere cu 24% fata de aceeasi perioada a anului 2010. Mai mult, potrivit unei analize a UniCredit, necesarul de finantare a statului va creste de la 16,7 miliarde de euro in 2011, la 22,4 miliarde de euro in 2012, si 21,6 miliarde de euro in 2013, doar circa 10% din acest necesar urmind a fi acoperit prin imprumuturi externe. Or, daca statul va lua din ce in ce mai multi bani de la bancile romanesti, vor ramine din ce in ce mai putini bani pentru creditarea economiei.

5) Nu ar trebui sa uitam ca 2012 va fi an electoral si, in ciuda asigurarilor date de dl Emil Boc, este putin probabil ca Guvernul sa nu dea drumul la robinetul cheltuielilor publice.

Motivele de optimism

Dincolo de aceste ingrijorari, exista si citeva motive care ne pot face sa speram ca situatia din 2009-2010 nu se va mai repeta:

1) Este putin probabil ca economia romaneasca sa intre din nou in recesiune, mult mai probabila fiind o performanta similara celei din acest an, respectiv o crestere economica de pina la 2%.

2) Criza datoriilor suverane ne-a prins mai bine pregatiti decit am fost in 2009-2010, deficitul bugetar fiind acum relativ tinut sub control.

3) Putem compensa o parte din impactul generat de noua criza prin cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene. Uniunea Europeana ne-a pus la dispozitie 20 de miliarde de euro in perioada 2007-2013, suma din care pina acum am cheltuit efectiv doar 4%. Pentru a mari rata de absorbtie, Guvernul a infiintat un Minister al Afacerilor Europene condus de dl Leonard Orban, tinta noului ministru fiind cheltuirea, pina la sfirsitul anului 2012, a peste 3 miliarde de euro, suma echivalenta cu peste 2% din PIB.

Criza datoriilor suverane va afecta in mod sigur si economia romaneasca, insa spre deosebire de ce s-a intimplat in urma cu doi ani, acum putem absorbi mai usor socurile externe. Pe de alta parte, indiferent de criza si de ceea ce se intimpla in alte tari, Romania trebuie sa continue sa-si restructureze sectorul public:
  • companiile de stat reprezinta o uriasa gaura neagra, iar pierderile anuale de zeci sau chiar sute de milioane de euro ale SNLO sau CFR nu mai pot fi tolerate;
  • avem in continuare prea multi bugetari, iar atit timp cit numarul lor nu se reduce semnificativ, revenirea la salariile de dinainte de iulie 2010 va ramine un obiectiv greu de realizat;
  • statul roman cheltuie anual 7 miliarde de euro cu achizitia de bunuri si servicii, suma din care cel putin 10-15% este deturnata prin acte de coruptie;
  • lupta impotriva evaziunii fiscale trebuie sa continue, rezultatele obtinute pina acum fiind cel mult mediocre.

Comenteaza pe BusinessDay.ro


Citeste mai multe despre   












Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

6019 vizualizari

  • +5 (5 voturi)    
    buna analiza (Duminică, 6 noiembrie 2011, 12:01)

    Nicolae [anonim]

    Totusi am dubii serioase ca procentul deturnat prin coruptie este de doar 10-15%. Cu siguranta e mai mare. Pe de alta parte nu mai poti pune presiune pe categorii sociale ca profesori, medici sau pensionari, ajunsi la limita, in conditiile in care nu poti controla mai bine (nu zic elimina) evaziunea, inclusiv prin confiscarea averilor si bunurilor care nu pot fi dovedite.
    • +3 (3 voturi)    
      Neoficial... (Duminică, 6 noiembrie 2011, 21:05)

      mm [anonim] i-a raspuns lui Nicolae

      ... "pedeandadatul" este de 40% din contractul cu statul. Dar exista si subcontractori, si aia mai dau un 40% si tot asa.
      Cine crede ca fura in tara asta si e singurul care o stie se insala amarnic. Mai totul este bine inregistrat si pastrat, iar atunci cand va fi nevoie ca acel om sa fie folosit, va fi santajat si in final se va scapa de el.
  • +3 (5 voturi)    
    Cu spatele la Europa (Duminică, 6 noiembrie 2011, 12:44)

    Omics [utilizator]

    Mişu Negriţoiu, şeful ING Bank, despre planul de salvare a Greciei: "Îmi pare rău că România nu a trecut niciodată printr-un asemenea proces, ca măcar un dolar să-i fie iertat".

    România rămâne o țară foarte săracă, în care trebuie investit, care trebuie să se îndatoreze (nu statul, ci regiunile „care nu există”), în care trebuie să intre bani. Politica actuală este una de apărare a gunoiului bucureștean, ca să nu cumva să fie tulburat, de creditori, de concurență.
  • 0 (10 voturi)    
    Excelent articol (Duminică, 6 noiembrie 2011, 13:32)

    lucky luck [utilizator]

    Echilibrat ca ton, moderat in concluzii, lipsit de pronosticurile hazardate obisnuite presei romanesti, inclusiv celei economice.

    Doua sunt elementele pe care as dori insa sa le subliniez:

    1) Datoria publica a Rpmaniei a crescut de la 17 la 37 miliarde, adica cu 217%, in 2 ani!!!
    Aceasta, in vreme ce media tarilor euro a trecut de la 62% din PIB-ul (lor) la 80%.
    Diferenta este socanta!

    2) Tarile zonei euro s-au indatorat in aceasta perioada, dupa cum spune autorul, datorita "diverselor programe de stimulare a economei puse in practica de multe tari", lucru eminamente pozitiv, in fond. Aceasta politica de stimulare a relansarii economice este necunascuta in Romania.
    Mai mult, tarile zonei euro nu au redus politicile sociale (pensii, alocatii, cresteri de TVA, etc), in vreme ce guvernul Romaniei a excelat in domeniu, o treime din populatia Romaniei de azi traind sub pragul saraciei.

    De aici, comparand ritmul de crestere a datoriei publice romanesti si duritatea masurilor de austeritate impuse de guvern romanul, cu datele zonei euro, o sigura concluzie se impune: guvernul Boc este profund ineficient, mult sub cele mai pesimiste evolutii ale zonei euro. Iar din acest punct de vedere, sunt mult mai pesimist sub evolutia Romaniei in 2012...
    • +1 (5 voturi)    
      De ce? (Duminică, 6 noiembrie 2011, 16:44)

      Task Damager [anonim] i-a raspuns lui lucky luck

      De ce ai primit minus? Mi se pare de bun simt observatia ta! Postacii portocalii nu isi iau liber nici duminica...
      • +2 (4 voturi)    
        pentru ca e varza (Duminică, 6 noiembrie 2011, 23:40)

        Adrian [anonim] i-a raspuns lui Task Damager

        asa se intampla cand imparti mere la pere.

        cresterea de la 17 la 37 de miliarde este echivalenta cu o crestere de la 13,4%, la 30,8% din PIB Romaniei.

        cresterea la nivel de CE este de la 62,3% la 80% din PIB european.

        odata clarificat acest lucru, mai adaugam un detaliu. cresterea de la 17 la 37 este de exact 20 de miliarde ce reprezinta 117%, nu 217% dupa cum isi imagineaza amicul tau.
        • -1 (3 voturi)    
          OK, l-ai injurat pe interlocutor, (Luni, 7 noiembrie 2011, 9:43)

          Justin Puscasu [anonim] i-a raspuns lui Adrian

          ai sucit un pic cifrele alea, care in valoare absoluta raman fix la fel, probabil ca te simti mai "smecher", iar purceaua e la fel de moarta.
          Modalitate romaneasca de dialog si de rezolvare a problemelor.
          • 0 (2 voturi)    
            intrebare, nu injuratura? (Luni, 7 noiembrie 2011, 11:12)

            curios [anonim] i-a raspuns lui Justin Puscasu

            daca banca MM din tara BB, mareste capitalul social al bancii ZZ din RO cu 1000 de euro unde se regaseste suma? Nu cumva in datoria publica a RO???? nu cumva amicul Dvs de deasupra CONFUNDA (indiferent de motivatie) datoria publica cu datoria statului???? NB. DIn cei 20 mld de la FMI, 12 mld s-au dus la rezerva BNR si va fi restituita de BNR din SURSE PROPRII (si pt. mine e mai credibil dl.Isarescu decat amicul dvs), dar este contabilizata la datoria publica a RO. PS. Poate va informati asupra regulilor din domeniu inainte de a da cu ciomagul.
    • +1 (1 vot)    
      hai sa zicem ca e onest! (Luni, 7 noiembrie 2011, 11:08)

      aritmos [anonim] i-a raspuns lui lucky luck

      Preambul, fraza din articolul dlui Orgonas: ""creşterea deficitelor bugetare s-a datorat atît diverselor programe de stimulare a economei puse în practică de multe ţări, cît şi incapacităţii guvernelor de a-şi reduce cheltuielile pe măsura reducerii veniturilor,". Asta nu intelge USL. Dar la obiect: A. investitai firmei X in RO, apare la datorie publica. Este un fapt, nu o interpretare. Deci cei 600 mil. investiti de Ford apar la adatoria publica. B. Tot la datoria publica apar banii imprumutati de BNR si care vor fi restituiti de BNR din SURSE PROPRII. C. Tot la datoria publica a RO sunt cei -ipotetici- 300 de euro de la marirea capitalului bancii Z. D. maririle de TVA din Spania, Anglia, reducerile din Grecia, Italia nu sunt politici sociale? Ai uitat, ai ignorat sau ne-ai mintit?
      E. aprecierile EXTERNE ale austeritatii impuse in RO sunt EXTREM de pozitive (si nu numai ale FMI). Ca audienta A3 si iRTV accepta numai aprecieri negative e o chestie de opinie. NB> DECI dle Lucky, care e concluzia?
    • 0 (0 voturi)    
      mai socoteste o data si... (Luni, 7 noiembrie 2011, 17:54)

      muky [anonim] i-a raspuns lui lucky luck

      ...nu compara merele cu prunele,ca nu e totuna;adica,citeste din nou mai sus si vei vedea ca ,13,4% si 30,8% sunt de cateva ori mai putzin din pib-ul Romaniei,comparativ cu 62,3% si 80% din pib-ul U.E(exprimat in%).,iar daca comparam cu pib-ul Germaniei si al S.U.A.,diferentza este si mai mare.(iar ca sa creasca cu 200%,datoria Romaniei,trebuia sa ajunga la 51 mld.euro) cu bine
  • +3 (5 voturi)    
    Deficitul bugetului de stat (Duminică, 6 noiembrie 2011, 14:29)

    F [anonim]

    doar o idee. am vazut ca o pondere mare din cheltuielile statului sint date de salariile profesorilor. cred ca exista o solutie pentru rezolvarea acestei probleme. o mica taxa de scolarizare lunara (e.g. 30 RON) din partea parintilor nu ar fi rau primita. statul ar putea acorda burse celor care nu isi permit sa plateasca, iar in schimb am avea o relatie mult mai responsabila intre scoala si elevi/parinti. ar mai disparea din cancerul tranzactiilor cu note, si am avea un sistem educational care sa puna calitatea procesului si elevilor pe primul plan. nu este doar idee pentru educatiie in sine, sau pentru a petici bugetul tarii, e vorba si de viitorul comun.
  • +3 (5 voturi)    
    Unica soluție (Duminică, 6 noiembrie 2011, 16:21)

    Omics [utilizator]

    Nu afluxurile de bani trebuie stopate, ci mecanismele interne trebuie schimbate. Este aceeași dilemă ca a lui Ceaușescu, care a preferat să prezerve mecanismele interne defecte, dar nu a reușit pentru prea mult timp. Fără finanțări externe în învățământ și infrastructură, România nu are nici un viitor. Dar acești bani ar trebui cheltuiți în România tot de agenții europene. Tot așa cum o agenție europeană ar trebui să ne păzească granițele.
  • 0 (0 voturi)    
    easy (Luni, 7 noiembrie 2011, 15:42)

    Stefan [anonim]

    "Cresterea datoriilor inseamna o crestere a riscurilor, iar cresterea riscurilor genereaza invariabil o scumpire a banilor, deci o crestere a dobinzilor." -> Pentru o intrebare simpla un raspuns simplu : Nu te mai imprumuta. Cred ca statul are un raspuns cel mai lent dintre sectoarele existente. Dac anu e in stare sa administreze problema macar sa incerce sa paseze in mana altora. Taie din cheltuieli, da afara oameni, privatizeaza 100% pensiile ...NU MAI DA SOMAJ ! forteaza oamenii sa se mute la tara si sa isi castige existenta...alte idei minunate.
    "vor ramine din ce in ce mai putini bani pentru creditarea economiei." -> Cumva am scapat si de epoca de piatra cand NU exista creditarea. Deci se poate daca chiar vrem. Cu creditarea am vazut ca intram in rahat pe termen lung. Poate tot ce e necesar este o gandire "out of the box" cu solutii FARA creditare.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi