Romania are resurse de crestere localizate in special in sectorul energetic, dar se apreciaza ca si sectorul transporturilor si optimizarea sectorului de sanatate prin implementarea masurilor de reforma pentru eficientizarea acestuia pot genera venituri la buget si diminua deficitele bugetare, se arata in Raportul la Bugetul pe 2012, publicat de Ministerul Finantelor Publice (vezi atasament).

Romania trebuie sa refinanteze si imprumuturi din anii anteriori in conditiile unui mediu foarte ostil pe pietele internationale marcate de puternice tenisuni si instabilitate. In aceste conditii, costurile de finantare ale deficitului pot deveni foarte scumpe, mai spun autorii documentului.

• "Un nivel mai mic al deficitului fata de cel estimat pentru anul 2012 ar fi insemnat cheltuieli sever reduse care ar determina o incetinire a cresterii, ceea ce ar implica incasari bugetare mai mici, conducand economia romaneasca in recesiune, fara a lua in consideratie posibile socuri externe adverse, in conditiile in care zona euro reprezinta o teribila externalitate negativa", se arata in Raportul de buget
  

Cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice, în condiţiile în care formarea brută de capital fix va înregistra o dinamică superioară celei a consumului final. După scăderile puternice din 2009 şi 2010, formarea brută de capital fix se aşteaptă să crească cu 3,2%, în condiţiile în care cheltuielile bugetare cu investiţiile vor ocupa un loc important în politica bugetară, iar eforturile vor fi concentrate pe reducerea deficitului bugetar. Astfel, cheltuielile bugetare cu investiţiile vor reprezenta 6,6% din PIB.

Descarca Raportul din atasament si citeste ce estimeaza oficialii romani pentru viitorul zonei euro si riscurile la care e expusa Romania

Cheltuielile cu consumul guvernamental vor continua să se reducă, respectiv cu 1,7%, prin menţinerea unor constrângeri bugetare. Exporturile de bunuri şi servicii vor reprezenta în continuare un motor de creştere economică, fiind prognozate să înregistreze un spor, în termeni reali, de 8,0%. Importurile de bunuri şi servicii vor creşte cu 7,1%.

Pe partea ofertei interne, pentru anul 2011, se aşteaptă creşteri, în principal, ale ramurilor industriale cu producţie majoritară pentru export. În general, sunt prevăzute sporuri ale valorii adăugate brute în toate domeniile de activitate.

• Industria va fi principalul susţinător al creşterii produsului intern brut, urmând să se majoreze cu 3,3%. Valoarea adăugată brută din agricultură va avea o contribuţie sporită, ca urmare a unei creşteri cu 6,8%, această creştere fiind o consecinţă a producţiei mari de cereale. Construcţiile vor înregistra un uşor reviriment după reducerile drastice din 2009 şi 2010, respectiv o majorare cu 0,6%. Şi serviciile sunt aşteptate să aibă o contribuţie pozitivă la creşterea produsului intern brut, dar una modestă, ca urmare a majorării valorii adăugate brute cu 0,2%.

• Comerţul exterior

În primele 8 luni ale anului 2011 s-au exportat bunuri în valoare de 29,3 mld. euro şi au fost importate bunuri în valoare de 35,4 mld. euro. Creşterea exporturilor de bunuri a fost de 25,1%, iar a importurilor de bunuri de 19,9%. Exporturile intracomunitare au fost în valoare de 20,8 mld. euro, reprezentând 71,0% din total exporturi, iar exporturile extracomunitare au fost de 8,5 mld. euro. Exporturile intracomunitare s-au majorat cu 22,5%, iar cele extracomunitare cu 31,8%.

Importurile intracomunitare au fost de 25,3 mld. euro, reprezentând 71,6% din totalul importurilor, iar cele extracomunitare de 10,1 mld. euro. Creşterea înregistrată de importurile intracomunitare a fost de 18,6%, iar cea a importurilor extracomunitare de 23,2%.

Se apreciază astfel, ca în anul 2011 exporturile de bunuri să atingă valoarea de 42,9 mld. euro, iar importurile de bunuri 48,3 mld. euro.

• Ocuparea şi veniturile salariale

Conform metodologiei BIM, în semestrul I 2011, populaţia activă totală a scăzut cu 0,9% comparativ cu semestrul I 2010, iar populaţia ocupată totală cu 0,8%. Atât rata de activitate cât şi cea de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) s-au redus, cu câte 0,2 puncte procentuale, de la 63,5% la 63,3%, respectiv de la 58,6% la 58,4%. Numărul mediu de salariaţi a crescut cu 1,8%, iar rata şomajului a fost de 7,4%.

Pentru anul 2011 se estimează creşteri atât ale populaţiei active, cât şi ale populaţiei ocupate, în condiţiile creşterii numărului de salariaţi cu 1,9% şi o rata a şomajului BIM 7,5%. Rata şomajului înregistrat s-a redus în anul 2011 până la 4,84% la sfârşitul lunilor iunie şi iulie, după care s-a majorat, ajungând la 4,93% la sfârşitul lunii octombrie. Numărul şomerilor înregistraţi s-a redus de la 627 mii persoane la sfârşitul anului 2010 la 444 mii persoane la sfârşitul lunii octombrie. Din acest număr, 164 mii sunt şomeri îndemnizaţi şi 120 mii sunt din sectorul privat.

Câştigul salarial mediu brut, cumulat pe primele 9 luni ale anului 2011, a fost de 2.012 lei, mai mare cu 3,9% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2010, iar câştigul salarial mediu net s-a situat la un nivel de 1.461 lei, în creştere cu 3,8%. Câştigul salarial real a scăzut cu 2,6%

Pe total economie, câştigul salarial mediu brut preliminat pentru anul 2011 este de 2.026 lei, mai mare cu 6,5% decât în anul anterior, iar câştigul salarial mediu net de 1.478 lei, respectiv cu 6,3% mai mare. Câştigul salarial real va înregistra o uşoară creştere, respectiv de 0,4%.

• Inflaţia

Presiuni inflaţioniste sunt aşteptate din partea preţurilor la energie termică, prin eliminarea subvenţiei nediferenţiate acordate populaţiei şi direcţionarea ajutoarelor pentru încălzire doar către persoanele considerate vulnerabile

Analiza datoriei guvernamentale în funcţie de valutele componente la 30 iunie 2011 arată că ponderea cea mai mare, o deţine componenta în moneda naţională (57,0%), urmată de EURO (33,3%), în timp ce celelalte valute reprezintă 9,7% din totalul datoriei publice guvernamentale. Ponderea datoriei denominate în Euro este determinată in principal de angajarea de împrumuturi pentru finanţarea deficitului bugetar în această valută, atât de pe piaţa internă cât şi de pe cea externă. Totuşi, contractarea de datorie în Euro diminuează riscul valutar din perspectiva adoptării monedei unice.

• Finanţarea deficitului bugetar

Finanţarea deficitului bugetului general consolidat în anul 2011 (4,4% din PIB in termeni cash) se va realiza relativ echilibrat din surse interne şi externe, prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă şi externă, trageri din împrumuturi deja contractate în vederea finanţării de proiecte, emisiuni de euroobligaţiuni pe pieţele externe de capital în cadrul programului pe termen mediu 2011-2013 (Medium Term Notes program), trageri din pachetul financiar extern încheiat cu FMI, CE şi BIRD, împrumuturi ale autorităţilor administraţiei publice locale şi sume recuperate de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului din activele bancare neperformante.