Băncile austriece s-au extins in Europa de Est cu mult inainte de izbucnirea crizei mai ales in statele cu care aveau legaturi istorice stranse, chiar daca au dezvoltat modele diferite de afaceri. Expansiunea a urmat aproape natural, "foamea" de credite din Est alimentand sperantele unor profituri viitoare uriase, ceea ce nu era deloc exagerat. Cand criza a lovit Europa, Austria s-a resimtit puternic desi se afla intr-o stare considerata stabila si sanatoasa. In 2009, Guvernul austriac a nationalizat banca Hypo Alpe-Adria, al saselea creditor din tara. Tot in 2009, ministrul de Finante austriac, Joszef Proll, a vizitat Romania, unde a avut intalniri cu guvernatorul Isarescu si cu ministrul de finante al epocii, Gheorghe Pogea.

  • În Europa de Est, relaţia mamă-filială a fost puternic influenţată de aşteptările privind convergenţa şi adoptarea monedei euro

Bancile din Romania vor profita cu siguranta, chiar daca in mod indirect, de pachetul de sustinere a sistemului bancar din Austria, de 100 miliarde de euro, la care au apelat deja mari banci austriece care au afaceri si pe

austria

austria

Foto: Hotnews

piata romaneasca, spunea atunci Proll. "Ce este clar este ca, prin masurile actuale din Austria, vrem sa dam un semn in Romania ca bancile de aici vor profita, desigur, in mod indirect, de acest pachet de 100 miliarde de euro, din care 15 miliarde sunt capital direct, iar restul garantii", a declarat Proll. Reactia guvernatorului Isarescu e mai jos, in text.

În Europa de Est, relaţia mamă-filială a fost puternic influenţată de aşteptările privind convergenţa şi adoptarea monedei euro. În timp ce unele bănci au menţinut o politica de incurajare a creditarii in valutele locale, creşterea cererii de finantare in euro din aproape toate ţările din Europa de Est a încurajat sau chiar a catalizat furnizarea de finanţare de la bancile mamă.

FMI a mai atras atentia intr-un raport privind Austria asupra expunerii ridicate a bancilor in Europa de Est. Industria bancară ar putea să tragă economia Austriei puternic în jos, dacă criza datoriilor suverane escaladează peste punctul la care se află acum, ori o economie europeană şi, în speţă cea mondială, încetinesc semnificativ sau intră într-o nouă recesiune.

  • In 2008-2009, austriecii si grecii au mai retras bani din Romania

Liniile de finantare de la bancile mama din Grecia si Austria catre bancile romanesti s-au redus cu 2,293 miliarde de euro in perioada septembrie 2008 - martie 2009, in timp ce capitalurile proprii ale subsidiarelor romanesti respective au scazut cu 472 milioane euro, conform datelor BNR.

Soldul liniilor de finantare de la bancile mama grecesti catre subsidiarele lor din Romania scazuse in perioada mentionata cu 1,641 miliarde euro, in timp ce liniile de finantare de la bancile din Austria catre filialele romanesti s-au redus cu 652 milioane euro.

În România, printre bancile deţinute de austrieci sunt Banca Comercială Română (locul 1 după active) de către Erste Bank, Raiffeisen Bank România (locul 3 după active) de către Raiffeisen Zentralbank, Volksbank (locul 8 după active) si Unicredit (prin Bank Austria).

  • Sprijinul acordat de FMI Europei de Est a avut un rol esenţial în reducerea primelor de risc şi a presiunilor de depreciere ale monedelor

expunere

expunere

Foto: Hotnews

“Rata creditelor neperformante (NPL) a subsidiarelor din Europa Centrală şi de Sud-est este ridicată, în special în fostele ţări CSI, fără Rusia, unde peste un sfert din credite sunt neperformante, şi în Europa de Sud-est, unde rata creditelor neperformante este de peste 12%. Ratele NPL sunt aşteptate să atingă vârful la mijlocul lui 2011, din moment ce perspectiva de creştere economică rămâne pozitivă în zonă; rămân însă buzunare de slăbiciune macroeconomică, în special în Croaţia şi România. Mai mult, provizioanele vor trebui să crească în perioada următoare”, mai mentioneaza FMI.

De asemenea, raportul notează că este posibil ca băncile să nu fi evaluat corect riscul de incapacitate de plată a debitorilor din Sud-Estul Europei, şi că executările silite întârzie ca urmare a barierelor juridice.

Reactia de acum a Austriei vine dupa doi ani de incercari de reactii similare, mai mult sau mai putin puse in practica. Statul austriac a solicitat UE inca din 2009 un plan de finanţare a băncilor, în valoare de 150 de milioane de euro, povară ce ar fi trebuit suportată şi de ţările în care austriecii au bănci, daca ne amintim. „Atunci când ministrul de Finanţe al Austriei, Josef Pröll, a fost la Bucureşti i-am spus că o abordare globală de a subvenţiona toate subsidiarele austriece nu va fi un lucru bun pentru România, întrucât băncile locale sunt deja foarte bine capitalizate. Desigur, orice capitalizare este bine venită, dar o abordare globală ar trebui să se adreseze problemelor specifice de aici, altfel s-ar putea genera confuzie“, a spus Mugur Isărescu, potrivit „Financial Times. Guvernatorul BNR a reiterat astfel poziţia băncii centrale, care respinge tratarea globală a economiilor din Europa Centrală şi de Est, regiune-ţintă a mai multor rapoarte negative (denumită de Fitch chiar „zona subprime a Europei“), care au condus la deprecierea monedelor.

Sprijinul acordat intre timp de FMI Europei de Est a avut un rol esenţial în reducerea primelor de risc şi a presiunilor de depreciere ale monedelor.

Băncile cu capital austriac continuă să deţină în activul agregat cea mai mare cotă de piaţă (38,8%), fiind urmate de cele cu capital grecesc (15,5%), pe parcursul anului 2010 şi în primul semestru al anului 2011, similar anului 2009.