La ce sa ne asteptam de la summitul dedicat crizei euro? Economisti, bancheri si bloggeri raspund pentru cititorii HotNews.ro

Joi, 8 decembrie 2011, 8:29 Economie | Finanţe & Bănci

Redactia HotNews.ro a solicitat celor mai importanti lideri din zona economica- apropiati ai Guvernului, bancheri, economisti, lideri de opinie si bloggeri- sa isi exprime asteptarile legate de summitul care va avea loc la Bruxelles joi si vineri. Din cele peste 20 de raspunsuri primite, mesajele sunt impartite. O parte vad euro ca pe o moneda care va rezista turbulentelor in vreme ce altii sunt sceptici.
Citeste mai jos ce asteptari au de la summitul care incepe astazi economistii intrebati de HotNews.ro

• Paul Vass: scenariul falimentului construcției monetare actuale nu poate avea ca rezultat decât o Uniune si mai puternică

​Andreea Paul (Vass): Vremurile sunt tulburi. Asistam cred la haosul creator al unei Europe mai puternic integrate si mai unite in viitor. Cred în forța ideii europene, mult mai puternice decât orice construcție economică și monetară actuală. Argumentul major tine de insusi parcursul proiectului european până în prezent.  Uniunea Europeană s-a dezvoltat pe baza unui mecanism evolutiv creat sub presiunea unor falimente. De pildă, ieșirea Șarpelui Monetar european din marjele de fluctuație sau colapsul Mecanismului Ratelor de Schimb. De fiecare dată liderii europeni și-au însușit lecțiile eșecului și au continuat proiectul european. Fiecare eșec a reprezentat un nou start: falimentul Șarpelui Monetar a condus la crearea Mecanismului Ratelor de Schimb, iar falimentul acestuia la introducerea monedei unice.

Din acest motiv, scenariul falimentului construcției monetare actuale nu poate avea ca rezultat decât o Uniune si mai puternică. Sunt timpuri dificile care ne dovedesc că singuri suntem mai vulnerabili decât împreună. Avem nevoie de o Europă mai unită. Criza ne-a adus nu numai provocări, ci și oportunități pentru definitivarea proiectului european. De fapt, criza a dezvăluit două priorități importante pentru Uniunea Europeană: întărirea guvernanței economice prin coordonarea politicilor fiscale și prevenirea dezechilibrelor macroeconomice, dar și creșterea competitivității economiilor europene prin respectarea angajamentelor asumate prin Pactul Euro Plus.  

Cea mai valoroasă lecție pe care trebuie să ne-o însușim cu toții este că suntem sub aceeași umbrelă și la bine și la rău. Datoria noastră de astăzi este să trecem împreună prin momentele încordate şi conflictuale care ne testează determinarea de a rămâne uniți si de a face lucrurile bine. În ciuda tuturor dezacordurilor, a ezitărilor şi a temerilor, împărtăşim o rezistenţă încăpăţânată în faţa adversităţii și sunt sigură că împreună vom reuși! Avem un țel comun: unitatea și consolidarea proiectului european.

• Ghinea: atentie la seara asta, intilnirea officiala de miine va fi mai mult de forma

Cristian Ghinea: Cred ca trebuie sa ne uitam incotro se indreapta consensul. Iar propunerea presedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy – modificarea protocolului 12 ca solutie de a stinge tensiunile de moment cred ca va cistiga. De altfel, Presedintele Basescu a fost de accord cu aceasta idée – deci, s-au dat telefoane inainte si unii lideri europeni au fost deja convinsi. Planul german de modificare a tratatului este nerealist acum (desi chiar si cu planul van Rompuy vom avea emotii dinspre Curtea Constitutionala germana – pe unde va trebui sa treaca orice fel de modificare, chiar a protocolului, iar Curtea a fost foarte clara in ultimele doua decizii ca nu se mai pot transfera puteri spre Bruxelles sub actualul tratat).

 Pe scurt: avem un incendiu si vor cauta o solutie de urgenta. Cel mai probabil dinenul din seara asta se va prelungi si nu va fi o intilnire placuta- se va lasa cu nervi, dar nu vor pleca pina sa nu agreeze la ceva. Probabil nemtii vor cere garantii ca dup ace trece incendiul se va modifica si tratatul in sine. Deci, atentie la seara asta, intilnirea officiala de miine va fi mai mult de forma. Daca nu ar fi asa, si nu pot ajunge la decizii inainte de miine, atunci e de rau.

• Hancila: Ma indoiesc ca se va adopta initiativa de a emite eurobonduri in comun

Melania Hancila, economist sef Volksbank: Este vizibil ca toti liderii europeni au constientizat in sfarsit gravitatea situatiei si in virtutea acestui fapt este de asteptat ca de data aceasta sa se adopte un pachet de masuri radicale pentru UE, insa nu sunt sigura ca rezultatul Summitului va linisti complet pietele. Ma indoiesc ca se va adopta initiativa de a emite eurobonduri in comun, avand in vedere opozitia puternica Germaniei, care daca ar accepta ar fi nevoita sa se imprumute la aceleasi preturi cu statele mai putin perfomante. Ma astept sa se adopte un pachet de masuri fiscale care vor netezi drumul spre o uniune fiscala, astfel probabil ca va fi unanim acceptat pragul maxim de deficit bugetar de 3% din PIB, precum si penalizarile in caz de depasire a acestui prag, ceea ce va obliga statele la o mai buna disciplina fiscala si va atenua treptat povara datorie publice.

Dupa parerea mea, este esentiala o reforma unitara a politicilor nationale de pe piata muncii si inlesnirea circulatiei libere a fortei de munca, care a fost una dintre pietrele de moara ale adancirii discrepantelor dintre state si al erodarii productivitatii muncii pe batranul Continent. O asemenea masura va fi extrem de nepopulara la nivelul electoratelor din cea mai mare parte a tarilor europene, insa este absolut necesara pentru constructia unei fundatii solide pentru reluarea cresterii economice si crearea de noi locuri de munca. Flexibilizarea pietei muncii, ridicarea restrictiilor la munca in interiorul UE, precum si convergenta beneficiilor sociale intre natiunile membre vor rezolva pe termen mediu discrepantele de productivitate a muncii si vor reduce diferentele salariale intre tarile membre.

Toate acestea sunt masuri care vor produce efecte pe termen mediu si lung si vor pune bazele unei cresteri economice sanatoase. Insa pentru a calma pietele este nevoie si de masuri cu impact imediat si anume gasirea unei modalitati de finantare a datoriei stalelor europene si cred ca BCE ar putea juca un rol definitoriu, deoarece statele si bancile europene au nevoie urgenta de finantare, pana la recastigarea increderii investitorilor in capacitatea liderilor europeni de a salva moneda unica.

• Citu: mentinerea proiectului "euro" in conditiile actuale incepe sa coste prea mult

Florin Citu: Pe scurt ma astept la multe promisuni. Solutii care nu se vor materializa niciodata dar care pe termen scurt vor calma pietele. Cu alte cuvinte vor incerca sa dea pietelor ceea ce asteapta. Nu m-ar mira sa existe si o promiune voalata ca vom avea un minister al finantelor pentru zona euro in viitorul foarte arpopiat.

Liderii europeni sunt prinsi la colt, iar pentru a iesi de acolo vor spune orice si la oricine vrea sa-i asculte. Dar fara costuri reale, cand situatia se va imbunatati de la sine, aceiasi politicieni vor uita imediat de promisiunile facute cand erau sub presiune.

Ceea ce nu vede nimeni este ca mentinerea proiectului "euro" in conditiile actuale incepe sa coste prea mult. Iar pretul nu este platit numai de platitorii de taxe din zona euro, dar si de platitorii de taxe din UE si chiar de cei la nivel global.

Ce ar trebui sa auzim dupa acest summit este ca se va termina cu risipa banilor publici, proiectul euro intra in "carantina" pana iese de acolo cu o politica fiscala unica. Si mai mult ar trebui sa auzim, dupa ce auzim de politica fiscala unica, care sunt planurile realistice de reducere a datoriei zonei euro.

• Isar: summitul va incerca sa impuna si in continuare o solutie comunicabila politic

Lucian Isar: Proiectul euro a fost conceput si structurat ca un proiect mai mult politic decit economic. Este prezentat publicului din perspectiva valentelor economice dar este incomplet. Din perspectiva pur economica ar putea fi completat doar ca acest lucru nu se poate realiza fara pierderi de capital electoral in cele mai mari economii europene.

In consecinta summitul va incerca sa impuna si in continuare o solutie comunicabila politic si nu neaparat una care sa diminueze dezechilibrele existente in interiorul zonei euro si care sa asigure mecanisme de stabilizare interna. Spre exemplificare, doar limitarea prin legislatie a deficitelor la 3% nu rezolva incapacitatea anumitor tari de a reactiona la socuri si doar va perpetua polarizarea.

Daca electoratul indiferent de nationalitate poate fi manipulat relativ usor investitorii mai greu.

Prin urmare cred ca retrogradarile agentiilor de rating se vor produce si va fi nevoie de masuri suplimentare pina la realizarea unei structuri viabile si dintr-o perspectiva economica.  

• Khris: daca in urma intalnirilor care vor avea loc, nu va rezulta nimic concret, in mod sigur pietele financiare o vor lua din nou la vale.

Cristian Orgonas: In primul rand doresc certitudini. Criza datoriilor nu se va rezolva in urmatoarele zile, indiferent de rezultatul summitului, dar ar fi cazul ca Merkel, Sarkozy & co sa vina in sfarsit cu un program in care sa fie stipulati clar pasii ce vor fi facuti pentru a rezolva situatia in care ne aflam:

- se va schimba tratatul UE? Daca da, in ce sens si cand se vor face schimbarile?
- ce masuri se vor lua pentru impunerea unei discipline fiscale mai riguroase?
- ce se va intampla cu tarile care nu respecta tintele asumate, mai ales in ce priveste deficitul bugetar? Vor fi sau nu penalizate? Daca da, cum?
- institutiile europene vor primi sau nu mai multa putere de decizie?

Ideea este ca pana acum au avut loc foarte multe intalniri intre liderii europeni, in urma carora au rezultat doar niste declaratii fara o valoare practica prea mare - adica ni s-a spus doar ce ar trebui sa se schimbe, dar nu am aflat nimic concret, iar pietele au penalizat aceasta indecizie prin cresterea dobanzilor.

Asteptarile de la acest summit sunt extrem de mari, iar daca in urma intalnirilor care vor avea loc, nu va rezulta nimic concret, in mod sigur pietele financiare o vor lua din nou la vale.

• Stoica: statele UE sunt suficient de mature pentru a echilibra bugetele si pentru a creiona programe de crestere economica asa cum a facut-o noul guvern italian

Emil Stoica: Liderii UE au pierdut prea mult timp in ultimii 2 ani cu intalniri dese la nivel inalt pe tema "salvarii euro", ei inteleg perfect ca nu e productiv sa impinga lucrurile de la o saptamana la alta. Toti liderii UE trebuie sa se ocupe de programe de crestere economica la ei acasa, nu sa piarda timpul cu sentimentele unor investitori. Volatilitatea din ultimii 2 ani este la niveluri record: sentimentul investitorilor se schimba de 2 ori pe zi de la pozitiv la negativ si inapoi la pozitiv, etc. Deciziile politice si economice nu pot fi luate dimineata si cu efect catre seara, efectiv nu se poate, exista o diferenta fizica intre timpul realitatii si sentimentele investitorilor.
 
Cred ca intalnirea se va termina cu o strangere de mana mai puternica decat pana acum, dar nu cred ca vom vedea un nou tratat imediat. Iar strangerea de mana o sa fie despre nevoia de a echilibra bugetele nationale, eventual prin modificari constitutionale in tarile euro.
 
Evident, pietele financiare s-ar putea sa raspunda negativ. Banca Centrala Europeana insa va avea unda verde sa cumpere obligatiuni emise de state membre. Cu exceptia Greciei, unde investitorii au pierdut bani, nu vor fi pierderi si pentru alte tari. Grecia era un caz aparte, nefiind o economie solvabila. Insa Italia, Spania, si celelalte sunt solvabile si mai serioase. Asadar BCE nu va avea probleme sa intervina masiv. Toate statele din UE (atat din zona euro cat si din afara ei, inclusiv Romania) au deja programe de echilibrare bugetara, ceea ce inseamna ca in 2-3 ani, toate statele isi vor acoperi cheltuielile curente + dobanda si nu vor avea nevoie de noi imprumuturi. Vor avea nevoie sa-si rostogoleasca imprumuturile, dar daca piata nu cumpara, BCE va interveni. Sa ne gandim la cazul Italiei care daca va imprumuta cu 6% dobanda la o datorie de 120% din PIB va ajunge rapid in insolventa, in schimb daca plateste doar 2% catre BCE se poate redresa.
 
BCE are principii, asa e, insa fara euro ramane fara obiect. La fel, Germania are principii insa criza actuala este data si de faptul ca Germania are surplus comercial pe seama deficitului din tari ca Spania, Italia. Legaturile economice dintre statele membre sunt atat de puternice incat nimeni nu isi perminte spargerea Euro sau a UE.
 
Repet, liderii UE au pierdut si-asa prea mult timp. Trebuie sa se ocupe de crestere economica, iar masurile pentru crestere economica vor fi si mai dure decat prezentele programe de austeritate. Daca nu mai au spatiu de manevrea pentru a se imprumuta, statele vor trebui sa-l creeze, cel mai simplu prin crestere economica si prin vanzari de active; vor trebui sa-si mareasca gradul de competitivitate, ceea ce inseamna mai multa munca, mai putine taxe pe munca, dar si mai putine servicii publice (compensate cu servicii private). Un comentariu suplimentar despre privatizari: pietele financiare par sa nu fi citit un bilant contabil de multa vreme. Italia, de exemplu, are datorii de 120% din PIB, dar are si o multime de active, gen participatii semnificative la firme precum ENI sau ENEL. Ca sa nu mai vorbim de Franta. Ceea ce inseamna ca datoria neta a statelor UE este mult mai mica, pietele financiare se uita doar la partea de pasiv, nu si la activ.
 
In concluzie: cred ca statele UE sunt suficient de mature pentru a echilibra bugetele si pentru a creiona programe de crestere economica asa cum a facut-o noul guvern italian acum cateva zile. Acesta va fi mesajul. Iar daca pietele financiare nu il accepta, BCE va interveni pentru 2-3 ani. Iar peste 2-3 ani pietele vor vedea bugete echilibrate si crestere economica, lucru ce va duce la revenirea pietelor din starea de criza.

• Dogaru:  Un pas hotarat in directia salvarii...pietelor(bancilor). Evident, insuficient. Pana nu taxezi profiturile speculative panica destramarii euro-zone va fi periodic reincarcata

Cristian Dogaru: Cred ca vom avea o poza fericita de grup la finalul summit-ului si burse aparent optimiste. Se vor propune face-lifturi bugetare in directia austeritatii si “responsabilitatii”, se vor face pasi spre uniunea fiscala, se vor pune bazele viitoarelor cedari de suveranitate sigur, totul pentru binele comun al... pietelor. Si euforia va tine pana la urmatoarea majorare de randamente la licitatiile cu bonduri ale tarilor cu probleme cand vom rediscuta oportunitatea transformarii BCE in imprumutator de ultima instanta dupa modelul Fed. In opinia mea, constructia “pentru salvarea euro” gandita pana acum e schioapa pentru ca lasa loc santajului din partea speculatorilor.

Datoriile vor parea din nou nesustenabile la o noua focalizare media alarmata de analistii la ordin iar singura modalitate de rezolvare reala a crizei euro include pe langa austeritate si integrare fiscala o stergere partiala a datoriilor (alocarile gresite de capital se panalizeaza parca in capitalism prin pierdere asumata, nu se premiaza bancile prin bail-out-uri din bani publici) dublata de o legislatie care sa penalizeze in viitor speculatiile (taxare a profitului speculativ nu doar a tranzactiilor, limitarea operatiunilor cu derivate, etc) oricat de greu ar fi de digerat asta pentru sectorul financiar.