BNR a publicat balanta de plati pe 2010. In spatele optimismului se trag cateva semnale de alarma

de DP     HotNews.ro
Miercuri, 4 ianuarie 2012, 17:00 Economie | Finanţe & Bănci

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR
Foto: Agerpres
 documente
(04 Ian 2012) PDF, 728KB
În anul 2010, investitiile directe nete în România au însumat 2,236 miliarde euro, în scadere cu 37,0 la suta fata de 2009, se arata in raportul BNR privind balanta de plati, publicat miercuri dupa amiaza. Potrivit documentului emis de banca de emisiune, investitiile nerezidentilor în România au însumat 2,2 miliarde de euro, din care 1,824 miliarde euro au reprezentat participatii la capital (consolidate cu pierderea neta) si 396 milioane euro credite intra-grup. In spatele unui mesaj mai degraba optimist, BNR trage cateva semnale de alarma legate de remiterile din strainatate si de finantarea deficitului de cont. Citeste in atasament documentul integral. 

  • Balanţa de plăţi cuprinde sinteza tranzacţiilor economice şi financiare ale României cu restul lumii, pe timp de un an, referitoare la bunuri, servicii, venituri, transferuri fără contraprestaţie (donaţii, ajutoare şi altele asemenea), precum şi la creanţe şi obligaţii financiare.

La finele anului 2010 soldul investitiilor directe ale nerezidentilor în România (investitii straine directe) a fost de 52.585,3 milioane euro, mai mare cu 5,2 la suta fata de decembrie 2009, pe fondul intrarilor nete de capital din cursul anului 2010, mai arata documentul.

Principalii investitori straini în România la 31 decembrie 2010 au fost aceiasi ca si în anul 2009, acestia provenind din Olanda (20,7 la suta), Austria (17,8 la suta), Germania (12,2 la suta), Franta (8,3 la suta), Grecia (5,7 suta), Italia (5,3 la suta), Cipru (4,9 la suta).

  • Repartizarea soldului investitiilor straine directe pe regiuni de dezvoltare se prezinta astfel: Bucuresti-Ilfov (62,2 la suta), Centru (7,4 la suta), Sud (7,3 la suta), Vest (6,5 la suta), Sud-Est (6,3 la suta), Nord-Vest (4,2 la suta), Sud-Vest (3,7 la suta), Nord-Est (2,4 la suta).

  • Principala activitate economica ce a beneficiat de investitii straine este industria prelucratoare, cu o pondere de 32,0 la suta în soldul corespunzator acestei pozitii. În structura, cele mai bine reprezentate ramuri sunt: prelucrarea titeiului, produse chimice, cauciuc si mase plastice (6,9 la suta), metalurgia (5,3 la suta), industria mijloacelor de transport (4,9 la suta), industria alimentara, bauturilor si tutunului (3,9 la suta). Alte segmente care au atras investitori straini sunt activitatile de intermediere financiara si asigurari (19,1 la suta), comertul (12,4 la suta), constructiile si tranzactiile imobiliare (9 la suta), tehnologia informatiei si comunicatiile (5,9 la suta).

  • Structura pe creditori a datoriei externe pe termen mediu si lung la 31 decembrie 2010 releva faptul ca sursele private au detinut 66,9 la suta (în scadere cu 8,9 puncte procentuale fata de anul precedent), iar creditorii oficiali 33,1 la suta. Dintre sursele private, 73,5 la suta reprezentau banci, 20,3 la suta companii straine si alte institutii financiare, iar 6,2 la suta investitii de portofoliu.
  • În anul 2010, balanta de plati a României a consemnat un sold negativ al contului curent de 4 951 milioane euro, nivel comparabil cu cel înregistrat în anul 2009. Ponderea contului curent în PIB a fost de 4,1 la suta, comparativ cu 4,2 la suta în anul precedent. Contul curent a fost sustinut de ameliorarea balantei comerciale, în conditiile revigorarii cererii externe – care a stimulat exporturile – si ale restrângerii cererii interne – care a limitat importurile, în special pe cele de bunuri de consum. Scaderea deficitului comercial a atenuat impactul negativ pe care l-a avut asupra contului curent reducerea transferurilor muncitorilor din strainatate – în conditiile deteriorarii situatiei pe piata muncii din zona euro.

  • Pe parcursul anului 2010, cel mai ridicat deficit comercial s-a înregistrat în luna mai (651 milioane euro), iar media lunara de 494 milioane euro a fost mai mica cu 79 milioane euro fata de anul precedent. Evolutia soldului balantei comerciale pe cele opt grupe de marfuri consemneaza excedente la pozitiile: „textile, confectii, încaltaminte” (1 031 milioane euro), „masini, aparate, echipamente si mijloace de transport” (402 milioane euro) si „produse din lemn, hârtie” (201 milioane euro), respectiv deficite la: „produse chimice si plastice” (3 767 milioane euro), „produse minerale” (2 721 milioane euro), „produse agroalimentare” (498 milioane euro), „metale comune” (271 milioane euro) si pozitia „alte marfuri” (301 milioane euro).

  • Analiza soldului balantei comerciale pe principalele stadii ale productiei evidentiaza excedente la bunuri de capital (253 milioane euro) si la bunuri de consum (237 milioane euro), respectiv deficite la bunuri intermediare (4 729 milioane euro) si materii prime (1 684 milioane euro).
  • Pe zone geografice, cea mai mare parte a deficitului comercial, respectiv 74,7 la suta, a fost generata de comertul  intracomunitar, comertul extracomunitar înregistrând 25,3 la suta. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a crescut cu 5,4 puncte procentuale, ajungând la 86,3 la suta, în timp ce gradul de deschidere a economiei s-a majorat cu 10,8 puncte procentuale, pâna la 66,1 la suta.

  • Cel mai ridicat nivel al exportului din anul 2010 s-a înregistrat în luna noiembrie (3,6 miliarde euro), iar media lunara realizata la export a fost de 3,1 miliarde euro, mai mare cu 0,7 miliarde euro fata de anul precedent.

  • Produsele a caror pondere în import a crescut au fost: masinile, aparatele si echipamentele electrice, aparatele de înregistrat si reprodus sunetul si imaginea (de la 14,8 la suta în anul 2009 la 16,6 la suta în anul 2010), produsele din fonta, fier, otel si metale neferoase (de la 9,8 la suta în anul 2009 la 10,9 la suta în anul 2010), produsele energetice (de la 9,3 la suta în anul 2009 la 10,0 la suta în anul 2010), materialele plastice si articolele din plastic (de la 6,5 la suta în anul 2009 la 7,0 la suta în anul 2010). Au înregistrat ponderi aproximativ constante în import automobilele, tractoarele si alte vehicule terestre (6,8 la suta), tesaturile din lâna, bumbac, fibre si fire sintetice sau artificiale (4,8 la suta), produsele farmaceutice (4,5 la suta), articolele de îmbracaminte si încaltaminte (2,5 la suta) si produsele vegetale (2,4 la suta). O evolutie descendenta în importuri au avut: masinile, motoarele, aparatele si dispozitivele mecanice, inclusiv parti ale acestora (în scadere de la 12,2 la suta în anul 2009 la 11,9 la suta în anul 2010), respectiv produsele alimentare, bauturile si tutunul (de la 4,0 la suta la 3,4 la suta).

  • Comparativ cu anul 2009, structura bunurilor exportate pe stadii ale productiei re\u0006 ecta cresterea ponderii bunurilor intermediare (cu 1,5 puncte procentuale, pâna la 49,9 la suta) si a materiilor prime (cu 1 punct procentual, ajungând la 8,3 la suta), concomitent cu reducerea ponderii bunurilor de consum (cu 1,9 puncte procentuale, pâna la 21,0 la suta) si a bunurilor de capital (cu 0,6 puncte procentuale, pâna la 20,8 la suta)

  • Balanta resurselor energetice s-a încheiat în anul 2010 cu un sold negativ de 2 395,7 milioane euro14, în crestere cu 45,5 la suta fata de anul precedent, iar gradul de acoperire a importului de resurse energetice prin exportul de asemenea produse s-a redus cu 6 puncte procentuale, pâna la 45,3 la suta. Cea mai mare contributie la deficitul balantei energetice a avut-o titeiul brut care a înregistrat un import net de 2 308 milioane euro.
  • Exportul de produse energetice s-a cifrat la 1 980,7 milioane euro15, în crestere cu 14,2 la suta fata de anul 2009. Cresterea valorica a exportului de resurse energetice în anul 2010 comparativ cu anul precedent a fost de 247 milioane euro si a provenit aproape în întregime din cresterea preturilor externe. Importul de produse energetice a fost de 4 376,4 milioane euro16, în crestere cu 29,5 la suta fata de anul 2009. Majorarea valorica a importului de resurse energetice în anul 2010 comparativ cu anul precedent a fost de 996 milioane euro si s-a datorat în proportie de peste 95 la suta cresterii preturilor externe.

  • Balanta serviciilor a înregistrat în anul 2010 un deficit de 551 milioane euro, în crestere cu 87,4 la suta fata de anul precedent, pe fondul majorarii platilor aferente transportului de marfuri si calatoriilor de afaceri, concomitent cu reducerea încasarilor din alte servicii de transport. Dintre componentele balantei serviciilor, singura cu excedent a fost cea de la pozitia „alte servicii”.
  • Încasarile din servicii au însumat 6 617 milioane euro, în scadere cu 6,3 la suta fata de anul 2009, de la toate componentele, iar platile pentru servicii s-au cifrat la 7 168 milioane euro, în scadere cu 2,6 la suta, de la pozitia „alte servicii”.

  • Transportul de marfuri a înregistrat în anul 2010 un deficit de 480 milioane euro, în crestere cu 51,4 la suta comparativ cu anul precedent, la toate categoriile de transport, fie pe fondul majorarii platilor (auto, feroviar, maritim), fie al reducerii încasarilor (aerian, fluvial). La alte servicii de transport s-a realizat un excedent de 126 milioane euro, mai putin de jumatate din cel înregistrat în anul 2009, preponderent din reducerea încasarilor din transportul maritim.



Citeste mai multe despre   











Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

3480 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    sa le dam o lectie olandezilor (Miercuri, 4 ianuarie 2012, 17:29)

    fane [anonim]

    hahahaha! parca asa erau sfaturile nu?
  • +1 (3 voturi)    
    raport pt 2010? mai e de actualitate? (Miercuri, 4 ianuarie 2012, 18:06)

    B [anonim]

    Ce nu pricep eu ce relevanta mai are raportul pt 2010 cand tocmai s-a incheiat 2011??!?!? BNR scrie mai nou romane istorice?
  • +1 (3 voturi)    
    2010? (Miercuri, 4 ianuarie 2012, 18:24)

    radu_ [utilizator]

    Daca ei deabea acum analizeaza anul 2010 ce baza poti pune pe previziunile lor?
  • 0 (0 voturi)    
    Scuze am gresit ... chiar este pentru anul 2010 (Joi, 5 ianuarie 2012, 5:36)

    yoyo [anonim]

    :(


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri