Analiza

Bunastarea romanilor, de la Cuza Voda, Ceausescu pana la Basescu

de DP     HotNews.ro
Luni, 9 ianuarie 2012, 10:17 Economie | Finanţe & Bănci

Se da un cap de locuitor si un indicator: Produsul Intern Brut. Daca faci o fractie din ele, obtii PIB/cap de locuitor, care poate fi considerat un indicator al bunastarii economice. Notez in treacat ca bunastarea nu se poate masura numai prin acest indicator, dupa cum arata raportul lui Stiglitz facut pentru francezi (dau un singur exemplu: se dau doi copii care au acelasi numar de jucarii, dar unul are bratele amputate si nu se poate juca cu ele. Este evident ca ei percep bunastarea proprie in mod diferit desi tehnic indicatorii sunt egali). Vom mai nota ceva cu aceasta ocazie: productivitatea muncii nu se mişcă întotdeauna paralel cu venitul pe cap de locuitor. In perioada dinastiei Sung din China (960-1279) şi în Japonia secolelor 17-18 au fost necesare cresteri substantiale a muncii pentru mentinerea venitului/capul de locuitor, fie el si chinez. In schimb, in Europa secolului XX găsim fenomenul opus. Si acum sa luam graficele, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro





Europa de Vest se desprinde pe la 1200 si capata o bunastare cu care depaseste japonia, dar numai pana pe la 1868. „Motoarele” cresterii (care au dus la triplarea pib/cap de locuitor) au fost Italia, Spania si Portugalia. Exact tarile care acum „ingroapa” Europa. Asta-i istoria, nu tre` sa dam ochii peste cap pentru ce se petrece.

Japonia a fost o excepţie de la regula tarilor asiatice, mai ales dupa ce dinastia Meiji a preluat tara (1868) decizand sa o orienteze catre Europa.

Putem vorbi despre economia mondiala cu suisurile si coborasurile ei istorice pana trece criza si tot nu vom termina. Mai spre finalul acestui post am inserat cateva grafice cu unele evolutii mai relevante din perioadele trecute si prezente, pentru cei interesati. Asta pentru a "incadra" Romania in tabloul global.

  • Strict tehnic, este foarte dificil sa compari "bunastarea" oamenilor din doua perioade/intervale de timp diferite. Oamenii identifica diferit nevoile si satisfactiile de-a lungul timpului. Chiar si pentru acelasi individ, bunastarea e diferit asumata la fiecare 15 ani in medie.

Sa revenim insa la oile noastre. Aveti in graficul urmator distanta Romania- UE, mult mai aproape de zilele noastre. Cand linia coboara, distanta dintre PIB/Capita in Ro si in EU scade, adica ne apropiem de media europeana.  Cand ea urca, aceasta distanta creste, adica ne indepartam de media europeana a bunastarii.





Pana in 2004, ne apropiam de media EU, in vreme ce intre 2004 si 2007 ne-am cam indepartat. 2007 e anul in care aceasta diferenta de bunastare scade consistent (nu ca ne-a crescut noua “bunastarea” ci ca le-a scazut lor, criza lovind mai repede in alte tari europene), dupa care din 2008 iar ne indepartam.


Explicatia consta si in decalajul cu care criza a muscat. Cand economiile altor state incepeau sa incetineasca, noi eram inca sus. Cand ele au inceput sa iasa din criza, noi eram tot la pamant. In termeni absoluti, de PIB/capita (datele sunt obtinute de la Banca Mondiala), aratam destul de prost.
Graficul e mai jos, cu observatia ca punctele mai aproape de centru reprezinta un nivel scazut al bunastarii. Cu cat esti mai la “periferie”, esti mai “fericit”, avand un raport PIB/capita mai  ridicat.

br>


Peste 50% din pierderea locurilor de munca  din perioada 2008-2010 sunt datorate indatorarii anterioare (si excesive) a populatiei, care nu a mai permis consumul, ducand la o ajustare a productiei de marfuri prin taierile de cheltuieli si inchideri de companii. Treaba pare oarecum paradoxala: zambetul bunastarii aduce dupa el lacrimi si suspine. Daca ne uitam pe regiuni si tipuri de business, o sa vedem ca cele mai multe locuri de munca s-au pierdut in sectorul non-tradables. In paranteza fie spus, am aruncat o privire si asupra obsedantului efect Balassa Samuelson, confirmandu-se ca diferenţialul de productivitate dintre România şi zona euro explică in mod consistent aprecierea cursului real (între 1,4 şi 2,9 puncte procentuale pe an în perioada 1995 – 2003). După 1999, conform rezultatelor empirice, s-a înregistrat o accentuare a acestui efect.
Detalii, in lucrarea lui Codirlasu si Chidesciuc. Dar sa revenim.

Citeste si postul acesta, poate ajuta…

 




S-o luam babeste. Oamenii s-au trezit cu un robinet de bani in fatza. Nu au rezistat, frustrarile erau prea mari. De la aspiratoare pana la vile si terenuri, aproape orice se cumpara. Prin credit, adica acceptand  sa platim azi cu ceea ce am putea castiga maine. Cand criza a venit, veniturile au cam inghetat. Mai mult, bancile au marit dobanzile la credite, urcand povara datoriei (nu mai vorbim despre cursul de schimb care a contribuit cu circa o treime la cresterea ratelor). Inghetandu-si cheltuielile, oamenii au oprit orice cheltuiala planificata dar ne-necesara. Productia a incetinit, firmele au inceput sa caute alte solutii pentru a rezista, dar una dintre primele gasite a fost a incetinirii productiei si ajustarea personalului, in scadere. Azi, nivelurile scăzute ale consumului reprezinta o povara majora a intregii Eurozone.

Asa cum spunea Emil Stoica, in realitate, daca am creste numarul de ore lucrate cu 20%, ar rezulta probabil o crestere a productivitatii de 10% cu restul de 10% reprezentand somaj suplimentar. Somajul suplimentar ar trebui sa duca la scaderea costurilor si, deci, a inflatiei.

Au dreptate cei care spun ca reducerea salariilor, de exemplu cu 15%, nu duce la cresterea productivitatii. Insa intr-o lume din ce in ce mai globalizata, aceasta reducere inseamna cresterea competitivitatii economice, adica vor fi atrase mai multe activitati economice, lucru ce va duce implicit la cresterea numarului de ore lucrate, ceea ce inseamna ca duce la cresterea PIB.




In ciuda tuturor rigiditatilor in economia noastra, atunci cand domnul Ionescu din Tulcea decide sa isi reduca consumul de carne de curcan, afectat nu va fi doar proprietarul magazinului care ii furnizeaza pretioasa carne, ci si producatorul, distribuitorul si vanzatorul de la raft al carui salariu va fi probabil redus. Daca se strang 100.000 de Ionesti, efectul e similar unui bank-run, doar ca asistam acum la un turkey-run.

Daca ridicam demni privirea sa ne uitam si la cum stau/stateau lucrurile in lumea din afara Romaniei, luam nota de cifrele din graficul de mai sus.





Una peste alta, nimic din evenimentele la care asistam acum nu sunt ceva neobisnuit. Neobisnuita e doar isteria cu care le tratam.

Citeste si comenteaza pe blogul Hymerion.ro



Citeste mai multe despre   












Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

3178 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    aceeasi Romanie - zambiti (Luni, 9 ianuarie 2012, 14:06)

    il [anonim]

    grafice de scos ochii la lume.

    concluzia e biasata rau: iti jignesti cititorii nea traista.
    ii faci isterici ?

    pai mah ! asta e aceeasi Romanie de acu 20 de ani ... ?
    si vrei sa fim fericiti ?

    neam de traista.
  • +2 (2 voturi)    
    Două observaţii... (Luni, 9 ianuarie 2012, 20:12)

    Paganel [anonim]

    1. De unde acest "barbarism lingvistic" "puncte procentuale" Nu cumva este un cuvânt... ronglez? În română există PROCENTE, după ştiinţa mea... Şi cred că nu greşesc...
    2. Anno Domini nu este anul "zero", ci anul 1, d. Hr. NU EXISTĂ "anul 0"! Dacă exista, fiecare deceniu, secol şi mileniu s-ar fi terminat cu cifra 9 şi ar fi început cu 0. Adică, mileniul al doilea, de exemplu, s-ar fi terminat în 1999 şi al treilea ar fi început cu anul 2000. Aşa, în realitate, mileniul al doilea s-a terminat pe 31 decembrie 2000, iar acesta în care ne aflăm a început a doua zi...

    Şi o idee: un specialist de la Universitatea Groningen (Angus Madison) a publicat o statistică a PIB/loc pe continente şi ţări, începând cu AD şi până în zilele noastre...
  • 0 (0 voturi)    
    De ce lipseste Spania? (Marţi, 10 ianuarie 2012, 17:00)

    aurora [anonim]

    Unde este Spania in graficul rotund? A fost uitata cu intentie sau din intimplare?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version