Dezvoltarea mediatica a situatiei Romgaz –Interagro a surprins opinia publica. Elementele economice erau cunoscute de toata lumea de multa vreme. Aspectele au fost evidentiate in prezentarile investitorilor straini si ale autoritatilor europene de numeroase ori, incit lipsa de reactie sugera ca acest gen de relationare economica face parte din “establishmentul” si normalitatea romaneasca, scrie Lucian Isar pe blogul lui.

Un exercitiu de extrapolare prin analogie ar putea creiona situatii similare, ipotetice in alte industrii or sectoare economice in care relatia stat-privat are interpretari romanesti originale.

Surpriza vine doar din utilizarea unor termeni ce trimit la perioadele pre-decembriste, din demersul care suna mai degraba a pleca de la concluzie decit de la fapte, din intirzierea in reactie si din numarul mare de “partasi” care sugereaza mai degraba o tentativa de intimidare.

Una din interogarile pe care aceasta relationare economica le stirneste este daca pot fi imaginate analogii cu realitati din alte industrii.

Situatii similare in Romania au fost sugerate in mass media in numeroase momente istorice.

In cartea “ The Essence of Thought” cercetatorii in cognitie D.R. Hofstadter si E. Sander sugereaza ca mechanismul central pe care se bazeaza intreaga gindire umana este reprezentat de capacitatea de a realiza analogii.

Abilitatea de cunoastere prin realizarea de analogii se manifesta prin perceptie, abstractizare si descoperirea de asemanari cu experientele anterioare.

Pentru a efectua un exercitiu teoretic se poate proceda in mai multe moduri.

De exemplu se alege o tara ipotetica A si o industrie in care se manifesta interactiuni intense stat privat. Sa zicem ca industria este cea bancara. In aceasta industrie activeaza o societate comerciala bancara privata numita X. Societatea bancara privata X trece prin probleme care pot baleia de la insolvabilitate pina la criza de lichiditate.

In mod “normal” alte tari decit cea ipotetica A ar interveni intrind in actionariat pentru ca eventualele ajutoare sa nu fie pur si simplu un transfer stat privat, ar gasi o alta banca sa o inglobeze or ar fi nationalizata. Toate aceste miscari ar mentine stabilitatea financiara, nu ar genera panica si ar asigura si vitalitatea sistemului.

Pentru a interveni ai nevoie de un pretext.

Daca la gaze pretextele pot baleia de la stare de necesitate, la interes national, la interes strategic or la pastrarea locurilor de munca, in industria bancara pot fi formulate drept pretexte asigurarea stabilitatii financiare, limitarea panicii, prezervarea capitalului privat local, salvarea locurilor de munca etc. Merge orice ca doar e un exercitiu in comunicare.

Pretextul fiind gasit in loc ca statul sa intre in capital si sa ajute luind o cota parte din eventualele beneficii (si nu doar prin impozitele pe salarii), o entitate a statului poate institui o forma de supraveghere informala speciala in care numeste cunoscuti, prieteni, rude ori fosti angajati pentru a imbunatati managementul societatii comerciale bancare private X.

Ajutoarele care pot fi desenate teoretic si administrate practic sunt numeroase. De exemplu, banca X, aflata intr-o situatie financiara care in mod normal nu i-ar permite astfel de initiative cumpara titluri ale statului A. Cu aceste titluri se finanteaza la o dobinda mai mica tot de la entitatile statului A pentru a cistiga o marja decenta.

In acest mod banii ajung de la stat la stat prin intermediul bancii private X care beneficiaza de diferentialul de dobinda, fara risc de lichiditate, pina cind se va agrea o solutie de compromis intre privat si stat.

Pretextul e suficient pentru un transfer “transparent” de la stat la actorul privat, o companie aflata in perfuzii.

Existenta acestor situatii economice si exercitiile teoretice propuse, cu sau fara expresie in realitate, pot ajuta la delimitarea relatiilor economice normale de normalitatea romaneasca post revolutionara.

Comenteaza pe blogul lui Lucian Isar

N. red.: Lucian Isar a fost Preşedinte al Consiliului la EFG Securities România, Preşedinte al Consiliului la EFG Finance România, Director Executiv Senior la Bancpost S.A, unde a supravegheat activităţile bancare corporative şi de investiţie precum şi cele de tranzacţionare. Înainte de a lucra la Bancpost, Isar a fost Head of Trading în cadrul Citigroup România, precum şi membru al Citigroup CEE CEO Think Tank. El detine un certificat în Business (EMBA) la Chicago Booth School of Business, (AMP) la Harvard Business School, în Matematici Aplicate (MsC) la St. Catherine’s College, Oxford (UK), în Finanţe (BA) la Academia de Studii Economice din Bucureşti, în Matematică (BsC) la Universitatea Bucureşti, iar în prezent urmează cursurile de doctorat în Finanţe la Academia de Studii Economice din Bucureşti a profesorului Moisa Altar.