Negocierile dintre Grecia si creditorii sai privati nu se mai sfarsesc. Vineri va avea loc o alta intalnire intre Charles Dallara, directorul general al IIF - care include 450 de banci, societati de asigurare si fonduri de investitii - si prim-ministrul grec Lucas Papademos, insotit de ministrul de finante Evangelos Venizelos. Cei trei au discutat timp de doua ore joi, pe tema eterna a planului de salvare a economiei Greciei, scrie "La Tribune".

Ca parte a acestui plan, semnat de catre Bruxelles in 27 octombrie, creditorii privati au fost de acord sa renunte la 50% din datoria lor de 206 de miliarde de euro pe care o are Grecia de platit. Diferenta de 103 miliarde de euro va fi preschimbata in obligatiuni suverane grecesti. Ei, aici e aici. In functie de rata dobanzii si de scadenta acestor noi obligatiuni, creditorii privati ar putea pierde nu 50%, ci pana la 80% din creanta lor asupra statului grec, spun unii analisti.

Paradoxal, Grecia devine tot mai exigenta pe masura ce economia sa continua sa se deterioreze cu viteza de necrezut; deficitul bugetar a crescut cu 0,8% in 2011 la 21.64 miliarde de euro, potrivit datelor publicate joi de catre Ministerul Finantelor. Vinerea trecuta, Olivier Blanchard, economistul-sef al Fondului Monetar International (FMI), a declarat ca recesiunea in care Grecia se scufunda justifica concesii tot mai mari din partea creditorilor privati.

Ceea ce fireste, acestia nu prea vor. In 3 noiembrie, imediat dupa semnarea Acordului de la Bruxelles cu privire la salvarea Greciei, Baudouin Prot, presedintele BNP Paribas, a transmis un avertisment dur: "Este ultima data cand participam la un asemenea exercitiu voluntar. Voluntariatul s-a terminat". Trebuie spus ca atat criza bancara cat si noile reglementari referitoare la fondurile proprii fac ca bancile europene sa nu fie in cea mai buna forma.

Alti creditori care ezita sunt fondurile speculative care au cumparat datoriile suverane grecesti la un pret scazut, in speranta cresterii CDS-ului in cazul neindeplinirii obligatiilor de plata a tarii. Aceste "fonduri speculative", au tot interesul ca Grecia sa ramana fara bani.

O situatie complicata poate aparea in 20 martie, data la care Grecia trebuie sa ramburseze 14,5 miliarde euro. Bani pe care, in lipsa viramentelor venite de la Troika, nu se stie cu certitudine de unde ii va procura.