Analiza

Interactiv ​Cu putina intarziere despre executia bugetara si eficienta utilizarii talentului la romani

de dp     HotNews.ro
Duminică, 29 ianuarie 2012, 7:22 Economie | Finanţe & Bănci

Romania s-a incadrat in tinta de deficit, dar nu trebuie fetisizat acest indicator. Dimensiunea lui absoluta conteaza doar din punctul de vedere al posibilitatii de a-l finanta. Am mai spus-o. Dar poate merita sa ne uitam o secunda si la alte echilibre din economie. Mai exact la legatura dintre deficit, crestere economica si somaj, prin prisma executiei bugetului. E bine sa ai un picior sanatos, evident. Insa daca ai o boala la cap, asta nu te va ajuta prea mult. Si acum sa luam niste cifre de dimineata, pe stomacul gol. Inghitim datele din Romania, dupa care ne vom uita comparativ si clatinandu-ne si la tarile din jur, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro

In cazul tarii noastre, deficitul bugetar - diferenta dintre veniturile si cheltuielile bugetului Statului - are trei cauze. Criza din lume, coruptia de la noi si lipsa unei viziuni/strategii e termen lung a Romaniei. Criza a dus la scaderea productiei (fara o reducere corespunzatoare a cheltuielilor sociale). Coruptia a dus la furaciuni cu carul din banii publici si la cresterea economiei subterane. Lipsa unei strategii de tara a fost bomboana de pe tort. Daca Romania nu gaseste nise pe care poate deveni un brand international nu are nicio sansa sa performeze. Lumea e intr-o miscare rapida. Daca nu te adaptezi, crapi cu toata tinta de deficit atinsa.

In graficul de mai jos gasiti evolutia unor indicatori legati de executia bugetara. Dupa cum au evoluat incasarile din cota unica, putem merge sa ne culcam linistiti. Cota unica si-a facut cat a putut treaba, cota unica poate sa moara.

Impozitul progresiv ar trebui sa urmeze, dar teama mi-e ca nu avem calcule de senzitivitate care sa ne arate plajele optimale din punct de vedere al acoperirii deficitului in cazul aplicarii "progresivului".


Pasul doi ar fi majorarea altor taxe si impozite (proprietate, fiscalizarea agriculturii), dar suntem in an electoral. Poate din 2013 asadar...Oricum, tinta de deficit zero, la care vrea presedintele sa ajungem, mi se pare o prostie pentru Romania de azi. Poate ar merita sa ne gandim si la o alta teorie, cea a deficitului sistematic (elaborata de un tip cam chelios, pe nume William Beveridge), care spune ca se poate ajunge la echilibrul general economic pe calea deficitului bugetar. Dezvoltata plecand de la Keynes, teoria admite existenta unui deficit bugetar care sa relanseze economia si sa asigure ocuparea deplina. "In viitor, scria Beveridge, statul va avea in sarcina o noua functie publica". Pentru atingerea ocuparii depline politica bugetara poate folosi reduceri de impozite (pentru relansarea consumului si reluarea productiei) sau cresterea cheltuielilor, mai ales a celor pentru investitii. Prin jocul lor multiplicator cheltuielile suplimentare pot antrena o crestere a veniturilor distribuite, care sa permite statului sa creasca,intrarile fiscale si sa compenseze suplimentul de cheltuieli initial. Mai jos aveti un grafic privind calitatea infrastructurii in cateva tari. Graficul masoara pe o scala de la 1 la 7 acest indicator. Unu inseamna execrabil iar 7 inseamna foarte buna. Romania e acolo unde e. Pas de atrage investitori.. Graficul e interactiv, va puteti plimba cu mouse-ul peste el. Exista si limite, sustine teoria, date in principal de capacitatea de imprumut a statului, situatie in care Romania sta foarte confortabil. Dar o politica fiscala axata pe reducerea nivelului impozitelor si taxelor (cu efecte favorabile in stimularea consumului si investitiei private) trebuie dublata de o reducerea a volumului cheltuielilor publice. Pe termen scurt, deficitul bugetar diminueaza economisirea nationala, duce la scaderea ofertei de fonduri pe piata, ceea ce poate determina cresterea ratelor dobanzii. Volumul de investitii scade, consumul se reduce, economia se contracta, somajul creste. "Sentimentul" pietelor plus efectele in economie ale deficitelor bugetare mari pot duce la scaderi consistente pe burse si la deprecieri, uneori bruste, ale monedelor nationale. Nivelul deficitului bugetului general consolidat a oscilat de la -1,5 % PIB, in anul 1991, la -5,4% PIB, in anul 2008, ajungand la -7,2% in anul 2009. In ultimii ani, aceasta "miscarea" deficitului bugetar a fost influentata de cresterea cheltuielilor de capital necesare proiectelor initiate de guvern, de cresterea indeosebi a cheltuielilor cu bunurile si serviciile in detrimentul cheltuielilor cu investitiile, pe fondul reducerii capacitatii de finantare prin veniturile obtinute din investitiile straine directe, mai ales pe fondul crizei economico-financiare actuale. Mai jos aveti incasarile la buget ca procent din PIB in cateva tari. In literatura de specialitate sunt vehiculate mai multe curente de opinie in functie de care poate fi analizat impactul deficitului bugetar asupra economiei. Pe de o parte, avem efectele pe termen scurt asupra consumului si efectele pe termen lung asupra economiilor nationale si asupra investitiilor, asupra crearii de locuri de munca. Pe de alta parte, se aduce in atentie ipoteza neutralitatii pe termen lung a deficitului bugetar prin prisma finantarii acestuia pe seama contractarii datoriei publice. Astfel, deficitul bugetar este, pe de o parte, un rezultat al scaderii volumului activitatii economice, care duce la micsorarea veniturilor persoanelor fizice si juridice, ceea ce inseamna o scadere a bazei de impozitare si deci o scadere a veniturilor bugetare.

Pe de alta parte, un deficit bugetar ridicat poate insemna reducerea investitiilor guvernamentale, cu impact asupra locurilor de munca si asupra politicilor de cheltuieli bugetare in domeniul ocuparii. Prin masurile care se urmaresc pentru finantarea deficitului bugetar (cresterea fiscalitatii, reducerea cheltuielilor bugetare, cresterea datoriei publice), putem vedea cu ochiul liber si impactul asupra pietei muncii pe termen scurt si lung.Mai jos, evolutia importurilor in Romania si cateva tari. Suntem "campioni" regionali ai acestei evolutii. Astfel, pe termen scurt, deficitul bugetar diminueaza economisirea nationala, duce la scaderea ofertei de fonduri pe piata, ceea ce determina cresterea ratelor dobanzii. In acest context, volumul de investitii scade, consumul se reduce, cu efecte asupra volumului activitatilor economice si asupra locurilor de munca. Numarul somerilor inregistrati in ultimii ani arata o reducere a volumului activitatii economice, ceea ce are implicatii si asupra veniturilor si cheltuielilor bugetare. Un numar mai mare de someri inseamna, pe de o parte, mai putine venituri la buget, iar, pe de alta parte, cheltuieli mai mari cu protectia si asistenta sociala. Avand in vedere faptul ca productia este determinata de capacitatea de productie existenta care, la randul ei, este influentata de stocul de capital, in conditiile in care cresterea deficitelor bugetare genereaza reducerea investitiilor, stocul de capital va creste intr-un ritm mai lent. Daca aceasta situatie se perpetueaza pe o perioada mai indelungata, capacitatea economiei de a produce bunuri si servicii va descreste substantial. De asemenea, sporirea fluxurilor de active financiare catre investitorii straini, ca urmare a cresterii deficitelor bugetare, determina, totodata, si expatrierea unei parti importante a venitului national sub forma de dobanzi, profit sau renta. Mai mult decat atat, atunci cand deficitele bugetare determina reducerea stocului de capital, productivitatea marginala a muncii scade, deoarece fiecare salariat are mai putin de lucru, in timp ce productivitatea marginala a capitalului creste datorita raritatii acestuia. Prin urmare, o astfel de situatie va conduce la reducerea salariilor reale si la cresterea ratei profitului. Un alt canal prin care deficitele bugetare afecteaza economia pe termen lung este cel al impozitarii. De fapt, problema porneste de la alegerea celei mai bune modalitatii de finantare a deficitului. Finantarea prin datorie publica va genera in viitor impozite suplimentare, care vor afecta contribuabilii, direct, prin reducerea venitului disponibil, si, indirect, prin pierderile de utilitate generate de impozitele care distorsioneaza activitatea economica. De asemenea, in cazul in care nu vor creste impozitele se poate proceda la reducerea cheltuielilor guvernamentale, dar atunci se va pune probleme stabilirii acelor categorii de cheltuieli care urmeaza a fi "sacrificate". Vezi mai jos rata de taxare din Romania si cateva tari. De ce ar venit investitorul strain in Romania? Una dintre cele mai mari categorii de cheltuieli bugetare, cu legatura directa cu evolutia pietei muncii, este bugetul asigurarilor sociale (cheltuielile pentru pensii). Bugetul asigurarilor sociale inregistreaza inca din anul 2006 deficite anuale, in anul 2009 ajungand la cel mai mare deficit, cu o valoare de circa 1,5 miliarde euro, cheltuielile anuale pentru pensii constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare, ponderea acestora in produsul intern brut fiind de 8%, cu tendinta de crestere in anii urmatori. Aceste cresteri ale cheltuielilor cu pensiile sunt determinate, in primul rand, de procesul de imbatranire al populatiei si de reducerea populatiei active. Prognozele arata ca, la nivelul anului 2050, la 100 de cetateni activi vor fi 149 de persoane inactive, iar populatia de peste 65 de ani va depasi 5 milioane de locuitori, fata de 3 milioane cat reprezinta in prezent, efectele pe termen lung fiind scaderea fortei de munca si insuficienta resurselor economice necesare sustinerii persoanelor varstnice. Cat de "eficient" ne utilizam talentul, vedeti mai jos. Scala e de la 1-7, 1 insemnand minim si 7, maxim. Pentru Romania un asemenea raport al securitatii sociale, aflat la mai putin de o persoana activa la un pensionar, arata ca ne aflam intr-o profunda criza a securitatii sociale, care nu-si are solutia in reforma pensiilor, chiar daca aceasta poate sa fie necesara, ci in refacerea raportului dintre cei ocupati productiv si pensionari prin stimularea directa si puternica a cresterii numarului locurilor de munca, cu deosebire in sectorul afacerilor private, prin intermediul unor politici care favorizeaza investitiile, fara a provoca fenomene inflationiste majore. Daca avem in vedere ca, in viitorul apropiat, cresterea investitiilor va fi organic legata de noile tehnologii care creeaza putine locuri de munca, probabil ca un asemenea raport ocupati productivi/pensionari va fi judecat in termeni calitativi, prin calitatea productivitatii muncii. Mai jos, indicele competitivitatii globale. O modalitate prin care sa se depaseasca problema finantarii publice a sistemului de pensii si a programelor de beneficii pentru somaj este sustinuta de economistii Orio Giarini si Mircea Malita, prin sustinerea sistemului de vouchere si realizarea unui parteneriat public privat pentru administrarea sistemului de munca si educatie prin investitii punctuale in crearea cunoasterii, pe parcursul intregii vieti. Una peste alta, daca nu reformam sistemul fiscal din radacini, daca nu imbunatatim mecanismul colectarii si nu depolitizam insstitutiile cu atributii in controlul fiscal, o sa fim fix unde suntem si acum, cu mentiunea ca ceilalti vor fi toti deasupra. Degeaba ne incadram "riguros" in tinta de deficit.  

Citeste si comenteaza pe blogul Hymerion.ro

Surse: Consecinţele deficitului bugetar în România în contextul crizei actuale.
Ball, L., Mankiw, G.N., „What Do Budget Deficits Do?”, NBER Working Paper Series, Working Paper, 5263, 1995
Bouvier, M., Esclassan, M.C., Lassale, J.P. (1997). Finance publiques, LGDJ, Paris, France
 Burda, M., Wyplosz, C. (2002). Macroeconomie. Perspectiva europeană, Editura All Beck, Bucureşti
 Dinu, M. (2010). Economia de dicţionar. Exerciţii de îndemânare epistemică, Editura Economică, Bucureşti
Dornbusch, R., Fischer, S. (1997). Macroeconomia, Editura Sedona, Timişoara
Eberstadt, N., „World Population Implosion?”, The Public Interest, American Enterprise Institute for Public Policy Research, 1997, www.aei.org/article/8057
Friedman, M. (1992). Capitalism şi libertate, Editura Enciclopedică, Bucureşti Gheţău, V. (2007). Declinul demografic şi viitorul populaţiei României, Editura Alpha MDN ,Buzău
Giarini, O., Maliţa, M. (2005). Dubla spirală a învăţării şi a muncii, Editura Comunicare.ro,Bucureşti
Gupta, S., Keen, M., Clements, D., Fletcher, K., de Mello, L., Mani, M., „Fiscal Dimensions of Sustainable Development”, Pamphlet Series, No. 54, 2002, Fiscal Affairs Department,International Monetary Fund
 Horne, J., „Indicators of Fiscal Sustinability”, IMF Working Paper, WP/91/5, 1991
Lenain, P. (2000). FMI-ul, Editura Coresi, Bucureşti Lipsey, R.G.,
Chrystal, K.A., (2002). Principiile economiei, Editura Economică, Bucureşti
Raffelhüschen, B., „Generational Accounting in Europe”, The American Economic Review, Vol. 89, No. 2, 1999
Romer, D., „What Are the Costs of Excessive Deficits?”, NBER Macroeconomic Annual, 1988,


Citeste mai multe despre   












[P] Camera Consultantilor Fiscali organizeaza examen de atribuire a calitatii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent in Bucuresti, in data de 4 noiembrie 2017

Camera Consultantilor Fiscali este organizatia profesionala de utilitate publica care coordoneaza activitatea de consultanta fiscala din Romania si are in evidenta peste 5.500 de membri la nivel national. Inscrierile la examen se fac in perioada 2 octombrie 2017 - 20 octombrie 2017 pe site-ul http://www.ccfiscali.ro/.

1591 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    excelent, dar... (Duminică, 29 ianuarie 2012, 10:15)

    Murphy [anonim]

    OK, e logic si documentat ceea ce ati scris, ba chiar prefigureaza niscaiva solutii; acum o sa va rog sa impacati logica celor scrise cu nevoia disperata de 1. imbogatire rapida si 2. castigare a alegerilor de catre clasa politica romaneasca! ma tem ca nu indicatori sau politici macroenomice ne stau in cale, ci niste indivizi, autodenumiti politicieni romani; masurile de urgenta maxima in tara asta sunt de ordin politic – revolutie, schimbare (fizica) a unei intregi categorii sociale (deja!) – abia apoi ne putem apleca spre solutiile tehnico-economice.
    • 0 (0 voturi)    
      Teorie versus practica (Duminică, 29 ianuarie 2012, 12:53)

      cititor9 [anonim] i-a raspuns lui Murphy

      Pe langa politicienii care ne stau in cale ne mai stam si noi prin lipsa crasa de organizare in diversele locuri in care existam, prin lipsa de educatie (si nu ma refer doar la cei 7 ani de acasa), prin lipsa masei critice necesare care sa produca evolutii pozitive in societate.
      Ne plangem ca partidele au doar incompetenti si necinstiti in randul lor si ca din cauza lor nu mergem inainte si e rau. Dar, apridele nu fac decat sa reflecte raportul din intreaga societate dintre oamenii cinstiti si integri si cei care "se descurca" prin diverse tertipuri.
      Din acest motiv exista mizeria pe oriunde mergi, pierdere de timp etc. Solutia? Sa propagam binele cat mai mult in jurul nostru in speranta ca la un moment dat va fi majoritar.
      Dar cum sa faci asta cand in scoli, spitale e greu sa gasesti oameni care sa e inspire spre fapte bune. Ca sa nu mai mentionez politia, justitia sau functionarii publici.
      Sau poate autorul se inscrie in ceva partd politic si isi aduce propria contributie la prosperitate - ca pare totul destul de simplu in teorie.
      • 0 (0 voturi)    
        e simplu ! (Duminică, 29 ianuarie 2012, 18:12)

        Murphy [anonim] i-a raspuns lui cititor9

        civilizatia se impune prin sanctiuni si educatie, simultan! daca vom miza pe constiinte innascute, pace buna.
  • 0 (0 voturi)    
    bine, dar stiam (Duminică, 29 ianuarie 2012, 19:56)

    mary [anonim]

    Ok, informatiile au confirmat cam ceea ce se stia...

    Hai sa gandim ce se poate face astfel incat
    1. macar cota de colectare a veniturilor sa creasca...
    2. cota de importuri sa o asezam mai jos, daca este posibil...

    Cred ca daca intr-o perioada scurta se concentreaza pe nu mai mult de 2 elemente este posibil ca macar acestea sa fie atinse, Deci nu prea multe deodata ca ne risipim, oare se poate???


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version