Tinand cont de ponderea relativ scazuta a datoriei publice a Romaniei in PIB, specialistii FMI au sugerat sa fie avut in vedere un deficit mai putin ambitios, in termeni cash (respectandu-se tinta UE de 3% in termeni accrual) astfel incat politica fiscala sa vina in sprijinul cresterii economice, au transmis reprezentantii FMI autoritatilor de la Bucuresti. In plus, va fi necesar un aport suplimentar de capital, in special la unele banci de dimensiuni mici si medii cu costuri ridicate, cu probleme in crestere privind pierderile din activitatea de creditare si cu provizioane mai mici decat media, se mai arata in Raportul echipei Fondului. (vezi atasament)

Delegatia Fondului efectueaza o vizita in Romania in perioada 25 ianuarie-6 februarie, la finalul ei urmand sa anunte si constatarile membrilor delegatiei. Pana acum, oficialii FMI au avut intalniri la nivelul conducerilor Ministerului de Finante si BNR, urmand ca discutiile sa cuprinda si celelalte ministere economice precum si reprezentantii principalelor partide politice.

Cele mai importante constatari din document:

• Au fost identificate proiecte de infrastructura in valoare de 20 mld. RON (4% din PIB) care vor fi implementate in perioada 2012-20. Platile catre antreprenorii privati se vor efectua doar la finalizarea lucrarilor, astfel incat deficitele in termeni cash nu vor reflecta integral angajamentele de cheltuieli. Pentru a fi prinse si aceste cheltuieli extrabugetare, tinta de deficit fiscal pentru 2012 va fi ajustata in plus cu 0.2% din PIB.

• In orice caz, aceste cheltuieli vor fi inregistrate drept efectuate prin deficitul in termeni ESA, conform metodologiei Eurostat, care va fi, chiar si in acest caz, sub limita agreata de 3% pentru 2012.3 Tinand cont de ponderea relativ scazuta a datoriei publice a Romaniei in PIB, specialistii FMI au sugerat sa fie avut in vedere un deficit mai putin ambitios, in termeni cash (respectandu-se tinta UE de 3% in termeni accrual) astfel incat politica fiscala sa vina in sprijinul cresterii economice. Specialistii FMI si autoritatile au agreat, totusi, ca deteriorarea conditiilor de finantare ar putea sa le limiteze capacitatea de a sustine un deficit bugetar mai mare.

• Chiar daca guvernul a implementat scheme de transfer in valoare de 2 miliarde RON, arieratele au scazut cu numai 1.3 mld. RON, ceea ce indica existenta unei tendinte de crestere a arieratelor. Sunt in curs de elaborare masuri suplimentare in valoare de 3 mld. RON, ce vor fi implementate inainte de finalul anului. Autoritatile vor continua, de asemenea, restructurarea si privatizarea Intreprinderilor de Stat pentru a preveni acumularea de noi arierate.

• Sectorul bancar in ansamblu a inregistrat o pierdere de la inceputul anului si pana in prezent ca urmare a majorarii provizioanelor. Imprumuturile neperformante au crescut la 14,2% in septembrie si se estimeaza o continuare a cresterii in 2012, in timp ce rambursarea imprumuturilor restructurate, care anterior erau deservite in mod normal, a fost influentata de redresarea economica mai lenta decat se anticipase. Modalitatea de constituire a provizioanelor continua sa fie una prudenta, acoperind aproximativ 97% din imprumuturile neperformante.

• Aceasta deteriorare a portofoliului a generat o scadere a gradului de adecvare a capitalului in cursul acestui an; totusi, sistemul continua sa fie suficient capitalizat, cu un nivel mediu de 13,4% (in scadere fata de 15% la finalul anului 2010) si cu o rata a capitalului propriu de baza (core tire 1 capital) de 12,9% la finalul lunii septembrie. Autoritatile si-au continuat politica de solicitare a aporturilor suplimentare de capital de la proprietarii bancilor cu mult timp inainte ca acestea sa se apropie de minimul prevazut de lege de 8%.

• Chiar daca majorarea imprumuturilor catre sectorul corporatist a compensat si chiar a depasit scaderea creditelor catre persoane fizice, cresterea creditelor in termeni reali continua sa fie slaba. Expunerea totala fata de Romania a celor mai mari noua banci straine participante la Initiativa de Coordonare a Bancilor Europene a ramas la 99% din nivelul atins in luna martie 2009.

• Totusi, pierderea finantarii de la companiile mama si impactul negativ aferent continua sa ramana un risc important, avand in vedere criza economica si turbulentele financiare din regiune. Avand in vedere inrautatirea conditiilor de finantare si a prognozelor economice, va fi necesar un aport suplimentar de capital, in special la unele banci de dimensiuni mici si medii cu costuri ridicate, cu probleme in crestere privind pierderile din activitatea de creditare si cu provizioane mai mici decat media. BNR va continua, in mod activ, sa solicite aporturi suplimentare de capital din partea actionariatului dupa caz si atunci cand va fi necesar pentru respectarea minimului legal.

• BNR a inasprit tratamentul de reglementare al activitatii bancilor de acordare de imprumuturi in valuta catre populatie, inclusiv prin limite diferite pentru valoarea creditelor acordate in moneda locala si in valuta pe baza acoperita sau neacoperita. Autoritatile vor monitoriza atent impactul acestor masuri si vor ajusta limitele, in functie de necesitati, pentru a se asigura faptul ca imprumuturile in valuta continua sa aiba un nivel prudent al dobanzilor, atat pentru a reflecta riscurile aferente persoanelor fizice, cat si pentru a limita cresterea si mai puternica a imprumuturilor denomitate in Euro.

• Cursul de schimb s-a depreciat, de asemenea, in ultimele luni, in ciuda unor interventii ale bancii centrale, generand o relaxare a politicii monetare. Prognozele echipei FMI privind inflatia in 2012 au fost mai mari decat cele ale autoritatilor si acestia si-au exprimat unele rezerve cu privire la reducerea de catre BNR a ratei dobanzii de politica monetara, dar au apreciat ca dimensiunea redusa a acesteia va minimiza efectele inflationiste. Totusi, presiunile asupra cursului de schimb si reluarea iesirilor de capital vor avea un impact restrictiv asupra politicii monetare in viitor.

• Capacitatea Romaniei de a rambursa datoria catre Fond este de asteptat sa fie in continuare ridicata. Sumele ramase de rambursat Fondului vor atinge un maxim de 38.5% din rezervele brute in 2011. Varful platilor va fi inca gestionabil in 2013-14 la 12.7% si respectiv 12.1% din rezervele brute, si la aproximativ 8,4% si respectiv 7,2% din exporturile de bunuri si servicii. Desi expunerea ramane mare, riscurile asociate serviciului datoriei sunt atenuate de nivelul relativ redus al datoriei publice. Se anticipeaza ca nivelul de indatorare a Statului (inclusiv garantiile emise) va ramane sub 36% din PIB, datoria publica externa inregistrand un nivel maxim de aprox. 18% din PIB in 2012.

• Se anticipeaza ca datoria externa totala va atinge un nivel maxim de sub 78% din PIB in cursul anului 2012, incepand sa scada pe termen mediu. Totodata, actualizarea a analizei efectuate in 2009 privind masurile de protejare a resurselor, a constatat ca exista un cadru robust de protejare a resurselor la BNR, recomandand in acelasi timp masuri de imbunatatire a standardelor de raportare a AEN, de sustinere a unei supravegheri efectiva a auditului si de sporire a datelor contabile facute publice.

• Performantele fiscale din 2011 au fost bune si atingerea tintelor aferente finalului de an este foarte probabila. Angajamentul autoritatilor de inasprire a controlului asupra cheltuielilor a fost foarte eficient, in special in ceea ce priveste continuarea reducerii numarului de angajati din sectorul public. Totusi, problemele cronice aferente cheltuielilor din sectorul sanitar continua sa reprezinte o sursa de tensiuni fiscale. Angajamentul guvernului de imbunatatire a veniturilor pe termen scurt prin co-plata si taxa pe cifra de afaceri va constitui un sprijin in acest sens, dar problema va putea fi rezolvata doar prin implementarea unor reforme mai drastice.

• Intentia autoritatilor de a elabora un pachet complex de reforme pana la sfarsitul anului este binevenita, dar pentru a avea succes, aceasta legislatie trebuie sa abordeze nu numai ineficienta cheltuielilor, ci si problema cronica de sub-finantare a sistemului. Din pacate, colectarea veniturilor a scazut semnificativ in trimestrul al treilea, inversandu-se, astfel, tendintele de crestere din prima parte a anului. Chiar daca masurile pentru reforma administrarii fiscale au fost continuate (cu sprijinul asistentei tehnice a Fondului), in mod evident, aceste eforturi nu au fost suficiente pentru a imbunatati randamentele fiscale foarte slabe din Romania si este necesara adoptarea de urgenta a unor masuri suplimentare.

• Inghetarea pensiilor si salariilor in 2012 va expune bugetul unor contractii, estimandu-se efecte negative asupra cererii interne si cresterii economice. Un deficit putin mai ridicat (tot sub 3% in termeni accrual) ar transmite acelasi semnal pozitiv catre piete, avand totodata un caracter mai putin prociclic. Din acest motiv, echipa FMI recomanda autoritatilor sa aiba in vedere majorari modeste ale salariilor si pensiilor angajatilor din sectorul public (probabil in conformitate cu evolutia costului vietii) pe parcursul anului 2012, daca situatia bugetara o va permite. Tinand cont de bugetul restrictiv, absorbtia accelerata a fondurilor UE devine si mai importanta.

• O data cu infiintarea unui nou minister pentru a supraveghea absorbtia, s-au imbunatatit si perspectivele de crestere a investitiilor finantate de UE. Totusi continua sa existe obstacole importante, iar in conditiile unor incertitudini majore din zona Euro, investitiile finantate de UE vor constitui unul dintre putinele motoare certe de crestere pentru 2012. In acelasi timp, echipa FMI este ingrijorata cu privire la cheltuielile extra-bugetare pentru PNDI. Desi includerea acestor cheltuieli in tinta de deficit pentru 2012 ar trebui sa limiteze sfera lor, acestea reprezinta totusi o indepartare de la prioritizarea investitiilor si de la contabilitatea fiscala transparenta, miscare pe care autoritatile ar trebui sa o inverseze.

• Atitudinea puternic proactiva a autoritatilor in ceea ce priveste supravegherea bancara a fost utila in anticiparea dificultatilor din sectorul bancar, insa riscurile sunt in curs de crestere. Cu peste 80% din sistemul bancar controlat de banci straine (inclusiv unele din statele afectate de criza din zona Euro), Romania este vulnerabila, in mod deosebit, in fata incertitudinilor in crestere aferente sectorului bancar din restul Europei. Chiar daca in sistem exista rezerve de capital si de lichiditate, autoritatile trebuie sa intensifice eforturile de asigurare a stabilitatii viitoare. Mai buna monitorizare a fluxurilor din sectorul bancar trebuie sa fie cuplata cu planurile detaliate pentru situatii de urgenta pentru orice probleme aparute in sectorul bancar national, precum si pentru posibilele situatii de contagiune din zona euro. Angajamentul de a asigura un mecanism legal de efectuare a activitatilor de bridge banking reprezinta o imbunatatire binevenita a capacitatilor de solutionare a problemelor bancilor, dar autoritatile trebuie sa intreprinda masuri pentru a face ca acest nou mecanism sa devina functional.

• Ar fi utila si efectuarea unor actiuni de imbunatatire a cooperarii cu statele de origine (si cu celelalte state gazda), avand in vedere caracterul continental al problemelor. In final, autoritatile trebuie, de asemenea, sa fie atente la orice dificultati cu care s-ar putea confrunta bancile de dimensiuni mici.

• Echipa FMI s-ar pronunta impotriva oricarei alte reduceri a ratei dobanzii de politica monetara in lunile urmatoare, in perspectiva unor posibile iesiri de capital sau a unor noi presiuni de deteriorare a cursului de schimb. In ceea ce priveste operatiunile monetare, banca centrala trebuie sa fie pregatita sa fie mai activa in furnizarea de lichiditate pentru a rezolva orice insuficienta de lichiditate din sectorul bancar, in special avand in vedere ca problemele din piata duc la segmentarea pietei interbancare.

• Autoritatile trebuie sa elaboreze planuri pentru situatii de urgenta, in cazul posibil al unor socuri negative externe semnificative. Prezentand dezechilibre fiscale si externe cu mult mai mici decat la instalarea crizei in 2008 si cu sprijinul deja acordat de FMI si UE, Romania este mult mai bine pozitionata pentru a raspunde riscurilor de scadere economica, decat in anii anteriori. O noua recesiune in Europa ar putea fi abordata in mod util prin acceptarea folosirii limitate a stabilizatorilor fiscali automati, atat timp cat accesul la finantare este asigurat.

• In cazul in care criza ar genera blocarea accesului la finantarea externa, Romania ar putea fi fortata sa faca trageri din acordurile preventive incheiate cu Fondul si cu UE pentru a asigura finantarea fiscala, in timp ce flexibilitatea cursului de schimb, impreuna cu folosirea unei parti din rezervele internationale ar contribui la acoperirea insuficientei de fluxuri financiare din sectorul privat. Dificultatile majore din sectorul bancar din Europa ar impune un raspuns ferm din partea BNR pentru a raspunde impactului asupra sistemului bancar intern, cu posibil sprijin financiar din partea autoritatilor.