E nevoie de incurajarea capitalului bancar autohton, orientarea resurselor catre producerea de bunuri “tradables” (vezi in finalul articolului ce sunt acestea), de o reindustrializare si de extinderea si catre alte zone a comertului exterior, a sugerat prof. Daniel Daianu intr-o prezentare facuta luni in fata coordonatorilor nationali din tarile implicate in Strategia Dunarii. Referindu-se la zona Euro, Daianu a amintit "transformarea" acesteia dintr-o zona considerata “adăpost“, intr-o "cămaşă de forţă" prea strâmta pentru economiile mai puţin competitive. "De ce s-a ajuns la aceasta situatie? Mari deficite externe; pieţe locale bancare controlate de grupuri străine; un grad ridicat de euroizare- acestea sunt doar cateva cauze”, a mai spus Daianu.
Vezi in atasament prezentarea prof. Daniel Daianu.
”Strategia Dunării este o iniţiativă extrem de importantă a Comisiei Europene şi Consiliului. Volumul resurselor angajate (circa 100 de miliarde de euro) este substanţial; marea întrebare este dacă acesti bani vor face cu adevarat diferenta”, a mai spus Daianu. Reuniunea a avut loc în condiţii destul de dure pentru Europa, un nou val de recesiune fiind destul de probabil iar estimarile privind PIB-ul regiunii au fost coborate, a mai adaugat profesorul roman.
“Merită amintite împrejurările în care a demarat strategia Dunării în 2009: noile state membre au constituit zona cea mai grav afectată de această criză financiară; iniţiativa Viena a fost gandita si aplicata ca un mijloc de a preveni o criză a creditelor în regiune; mai multe SNM au fost obligaţi să solicite asistenţă financiară masivă. O răsturnare în ceea ce priveşte calendarul de aderare la zona euro a apărut după 2008: dintr-o zona considerate “adăpost“ a devenit o cămaşă de forţă prea strâmta pentru economiile mai puţin competitive. De ce s-a ajuns la aceasta situatie? Mari deficite externe; pieţe locale bancare controlate de grupuri străine; un grad ridicat de euroizare, sunt doar cateva cauze”, a mai spus Daianu.
In opinia lui, temerile s-au întors la sfârşitul anului 2011. “Un nou val de recesiune, bilanturi inca precare ale băncilor, dezintermedierea financiara, o fractură care se adanceste in zona euro între Germania (foarte competitiva) şi tarile de la periferie- acestea sunt doar o parte dintre aceste temeri. In plus, programele de austeritate duc la cercuri vicioase care fac ca perspective de creştere sa fie neclare. Mai avem un Pact fiscal destul de unilateral care ar putea avea efect de bomerang si riscul unei contagiuni declansata de problemele din Grecia.”, a mai aratat fostul ministru de Finante.
Citeste prezentarea integrala, in atasament
Bunurile comercializabile (engl. tradables) sunt bunuri si servicii supuse competitiei externe. Ele sunt vandute pe piete externe, prin export. Spre deosebire de acestea, bunurile necomercializabile sunt bunuri si servicii care nu pot fi consumate decat in economia in care sunt produse.
Bunurile necomercializabile (engl. nontradables) sunt acele bunuri si servicii care nu pot fi consumate decat in economia in care sunt produse. Diferenta intre cele doua tipuri de bunuri este constituita de faptul ca pretul bunurilor comercializabile este stabilit in functie de cererea si oferta de pe piata internationala, in timp ce pretul bunurilor necomercializabile este stabilit de oferta si cererea de pe piata nationala.
0
2
