Piesa de 8 reali

de DP     HotNews.ro
Miercuri, 1 februarie 2012, 10:01 Economie | Finanţe & Bănci

Povestea începe în secolul XVI pe teritoriul Cehiei actuale, pe vremea aia în Sfântul Imperiu Roman, în oraşul Jáchymov. Pe vremea aceea purta numele Sankt Joachimsthal sau Joachimsthal, în traducere Valea Sfântului Ioachim, Sthal înseamnă vale. Aici, în secolul XVI, a fost descoperit un zăcământ destul de bogat de argint. Nobilii locali, conţii Schlick, au început să bată monedă, de precizat că încă se putea bate monedă locală. Numele monedei era Joachimsthalers sau, pe scurt, Thaler, scrie Dan Selaru pe blogul lui

Primii Thaler-i au fost bătuţi in 1518. Până la apariţia acestei monede situaţia din Europa era destul de tragică. Monedele de aur, ducaţii veneţieni şi florinii bătuţi în Florenţa, erau moneda forte în marile schimburi comerciale dar monedele uzuale, de argint, erau devalorizate, îşi pierduseră mai mult de jumătate din cantitatea de argint iniţială (se devalorizau mult mai încet decât hârtiile noastre).

Principalul motiv al lipsei de argint în Europa era deficitul comercial cu Asia. Europa cumpăra de la porţelan la piper şi plătea în argint, care nu se mai întorcea niciodată pentru că Asia nu cumpăra nimic din Europa. Parcă seamănă.

Thaler-ul a devenit oficial moneda imperiului sub numele de Reichstaler şi avea la vremea respectivă, 1566, greutatea de 27,2 grame din care aproape 26 de grame argint pur.

În Olanda a purtat numele de daalder, cu nume asemănătoare au apărut monede de argint în Scandinavia. Toată povestea e aici. De aici vine şi numele de dolar, 23 de ţări au ca monedă dolarul. Dar nu Thaler-ul a fost prima monedă universală ci dolarul spaniol.

Dolarul spaniol, piesa de opt reali (peso de ocho) a fost o monedă de argint, cu un diametru de 38 de mm şi a fost bătută după 1497.

Descoperirea argintului în Lumea Nouă, în Peru şi Mexic, a condus la o abundenţă a argintului în Europa. Potosi, în Bolivia actuală, era printre cele mai mari oraşe din lume şi, la vremea aceea, oraşul situat la cea mai mare înălţime. Amestecul manual al minereului de argint cu mercur şi evaporarea acestuia din urmă prin încălzire, cu eliminarea vaporilor toxici, munca brutală, condiţiile inumane şi lipsa de imunitate la bolile europene au condus la moartea a milioane de localnici. Moartea acestora a dat un impuls decisiv comerţului cu sclavi africani.

Abundenţa dolarilor spanioli a făcut din aceştia, graţie comerţului mondial, prima monedă universală. Mai sus, poza e din Wikipedia, e imaginea unui dolar spaniol bătut în Mexic. Povestea primei monede universale acum începe.Pentru cei mai tineri, în Piraţii din Caraibe cele nouă piese de opt reprezentau conclavul piraţilor. De fapt toată povestea, cea reală, e o poveste cu piraţi, de felurite soiuri.

S-ar crede că odată cu abundenţa argintului, şi implicit a banilor, din coloniile spaniole, Dumnezeu a pus mâna în capul spaniolilor. Istoria ne spune că nu e chiar aşa. Oricum, secolele XVI şi XVII sunt cunoscute ca "epoca de aur a Spaniei". Spania, sub conducerea Habsburgilor, a creat primul imperiu în care nu apune soarele.

În secolul XVI, la paritatea din 1990, Spania a primit, în aur şi argint, din colonii, fenomenala sumă de 1500 miliarde dolari. Vorba proverbului epocii "în Spania totul e scump, mai puţin argintul", odată cu argintul a venit şi inflaţia.

Ce au făcut spaniolii bogaţi cu averile uşor dobândite? Le-au investit în datoriile statului spaniol, acestea din urmă garantate de importurile de argint. În consecinţă, producţia manufacturieră şi agricultura au stagnat, nu s-a investit în aşa ceva, şi Spania a devenit dependentă de bunurile de import. Plus o perpetuare a unei societăţi aristocratic - medievale strictă şi închistată.

Dar ce au făcut Habsburgii, conducătorii Imperiului Spaniol, cu banii? Războaie, şi în urma lor au tot dat faliment. Şi odată cu ei au dispărut şi averile băgate în datoriile Statului Spaniol.

Primul pas al poveştii este că, pe lângă inflaţie, argintul a condus la înapoierea economică a Spaniei şi la o societate rămasă în urma Europei.

Unde s-a dus argintul spaniol? Într-o primă fază în Olanda şi în Anglia, statele cele mai dezvoltate economic din Europa şi în China şi India, de unde veneau porţelanuri, mătase şi condimente.

Standardul argint a fost direct legat de piesa de opt, spaniolă. Dolarul spaniol a fost moneda schimburilor internaţionale aproape 400 de ani. Imperiul Britanic, prin Newton, a trecut la standardul aur, iar argintul a încetat să mai sosească din Americi odată cu revoluţiile de independenţă. Acesta a fost sfârşitul primei monede universale.

În China, dolarul spaniol a ajuns în urma comerţului cu portughezii şi spaniolii. Chinezii au impus argintul ca monedă în care se plăteau impozitele. China şi-a bătut propria monedă de argint în 1890, monedă la paritate cu peso mexican şi implicit piesa de opt. În India rupia (numele vine de la argint în sanscrită) a rămas stabilă până când Marea Britanie şi Europa, în general, a trecut la standardul aur, după care s-a prăbuşit.

Statele Unite au avut ca standard monetar argintul, bazat pe dolarul spaniol, din 1785. Mai mult, dolarul spaniol era acceptat ca mijloc de plată. În 1873, US au enunţat la standardul argint şi au trecut la aur. Şi în ziua de azi Monetăria americană mai bate monedă de argint.

  • Mai trebuie spusă povestea argintului ajuns în China.

Până la Războaiele Opiului China era o economie închisă. Exista un singur port, Canton, deschis pentru comerţul cu ţările din Occident. Mărfurile chinezeşti, ceai, porţelan şi mătase, erau vândute contra argintului, singura formă de plată acceptată de chinezi.

Dar Imperiul Britanic a găsit o breşă în închistarea Chinei, consumul de opiu. Între 1816 şi 1836 exporturile de opiu din India, colonie britanică, spre China au crescut de nouă ori.

Astfel, direcţia banilor s-a schimbat. China a interzis consumul şi importurile de opiu. Imperiul Britanic a declarat război, armata chineză prost echipată şi drogată, la propriu, a pierdut ruşinos şi China a fost nevoită să deschidă alte cinci porturi, a cedat Hong Kong şi a permis importurile de orice fel. China a devenit producătoare de opiu (după cel de-al doilea război din 1856-1860) şi şi-a pierdut mult din suveranitate.

În faţa mărfurilor ieftine din import producţia chineză s-a prăbuşit, a generat şomaj, prăbuşirea monedei şi introducerea banilor de hărtie. Intelectualii chinezi au ajuns la concluzia că trebuie să înveţe de la Occident ca să-l poată învinge. Atunci, dependenţa populaţiei pentru opiu a dus China la dezastru.

De ce toată povestea asta interminabilă? Pentru că istoria e un demn profesor. Şi pentru că e una din cele mai fascinante poveşti din toate timpurile, în care apar toate calităţile şi defectele oamenilor. De la spiritul de aventură şi curaj la cele mai adânci slăbiciuni ale oamenilor, de la spiritul antreprenorial, care a făcut din Civilizaţia Occidentală liderul lumii, la josnicia comerţului cu sclavi.

Dar putem spune clar că inflaţia şi banii obţinuţi uşor nu înseamnă viitor, şi e plină lumea de ţări care trăiesc doar din exploatarea resurselor, că mercantilismul nu a murit nici azi, doar forma e mascată, şi cam asta înseamnă criza Euro, mercantilismul german, şi multe alte lucruri pe care le înţelege fiecare cum vrea.

PS E foarte actual subiectul. :-)

Comenteaza pe blogul lui Dan Selaru


Citeste mai multe despre   










1246 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    thal=vale (Miercuri, 1 februarie 2012, 13:02)

    thaler von thal [anonim]

    Corectie de rigoare: thal=vale, nu sthal.
    Joachims-thal se traduce Valea lui Ioachim. Forma Joachims este cea de genitiv (s final indica anume acest caz).
  • 0 (0 voturi)    
    Thal (Miercuri, 1 februarie 2012, 13:39)

    Hermann [anonim]

    "Thal" este forma arhaica/medievala a susbs. Tal=Vale. In rest 100% de acord cu Teller von Dollar...
  • 0 (0 voturi)    
    Stahl (Miercuri, 1 februarie 2012, 16:40)

    Bug [anonim]

    In ce limba "Stahl" inseamna vale?
    in germana, cuvanyul pentru vale este "Tal".
    Deasemenea, "Sankt" vine din germana (sfant)

    Sankt Joachimsthal pare sa fie, mai degraba,

    Joakim's Tal (probabil ca "h"-ul fie nu a existat, fie s-a pierdut in timp).

    Nu sunt filolog, dar sunt curios...


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi