Pensiile facultative reprezintă cea mai avantajoasă formă de economisire existentă pe piaţă la momentul actual, se arata intr-o analiza a CSSPP. Comparativ cu alte forme de economisire, regimul fiscal aplicat pensiilor facultative este mai avantajos decât sistemele clasice de economisire (depozitele, certificatele de depozit etc.) şi alte forme de investiţii (acţiuni, obligaţiuni etc.). O altă formă de economisire ce beneficiază de un regim fiscal avantajos o reprezintă produsele de economisire în domeniul locativ, în care statul acordă si o primă neimpozabilă plus o deducere din veniturile impozabile din salarii.

Totuşi, câştigurile din dobânzi sunt impozitate, perioada de economisire este pe termen mediu (de obicei 5 ani) şi au ca destinaţie exclusivă domeniul locativ. Spre deosebire, în cazul pensiilor facultative rezultatul din investiţii nu este impozitat, economisirea este pe termen lung, iar destinaţia sumelor la vârsta pensionării este la alegerea participantului. Nici despre asigurări nu se poate vorbi ca despre o alternativă, din moment ce acestea nu beneficiază de avantaje fiscale, singurul punct comun fiind perioada lungă de economisire

  • Care e regimul fiscal european?

Fiscalitatea în domeniul pensiilor private prevede posibilitatea taxării în trei momente:

a) momentul plăţii contribuţiilor (de către angajat şi/sau angajator);

b) momentul realizării profitului din investiţii;

c) momentul plăţii pensiei.

În funcţie de regimul fiscal există patru modalităţi de taxare a pensiilor private: EET, TEE, TTE şi ETT.

Primele două modalităţi (EET şi TEE) taxează practic doar consumul (cheltuielile), indiferent dacă acesta are loc acum sau în viitor. De cealaltă parte, ultimele două modalităţi (TTE şi ETT) reprezintă o taxă pe toate veniturile, indiferent dacă sunt din câştiguri sau investiţii şi indiferent dacă sunt consumate sau economisite.

Majoritatea statelor membre UE taxează pensiile pe sistemul EET sau ETT (în ambele situaţii contribuţiile fiind exceptate de la impozitare). În general şi investiţiile sunt exceptate de la impozitare, singurele state care taxează investiţiile fiind Danemarca, Suedia şi Italia (ETT).

Comisia Europeană susţine şi recomandă statelor membre acest tip de taxare amânată (EET) deoarece contribuţiile diminuează capacitatea unei persoane de a plăti taxe şi încurajează cetăţenii să economisească. În plus, acestă măsură ajută statele membre să facă faţă unei explozii demografice, din moment ce vor încasa mai multe taxe atunci când vor trebui să facă faţă unui număr de pensionari în creştere.

Acest sistem este deja funcţional în 11 state membre şi Comisia va lua măsuri de implementare a acestui sistem unitar în toată Uniunea Europeană în vederea armonizării taxării, necesară activităţii transfrontaliere în domeniul pensiilor şi creării unei pieţe unice. Sistemul va trebui aplicat indiferent de tipul schemei de pensii: DB sau DC, ocupaţionale, individuale, obligatorii sau facultative.

  •  Regimul fiscal în România

Regimul fiscal aplicabil pensiilor private din România este unul de tipul EET cu aplicabilitate limitată în ceea ce priveşte impozitarea contribuţiilor (limita de 400 euro/anual în cazul pensiilor facultative). Astfel, dacă în cazul pensiilor administrate privat contribuţiile nu făceau obiectul impozitării, în cazul pensiilor facultative exista o deductibilitate parţială.

CSSPP a solicitat în 2011 Ministerului Finanţelor Publice ca valoarea contribuţiilor la pensiile facultative să fie dedusă integral din calculul bazei de contribuţii sociale reglementate. OUG 125/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a cuprins şi solicitările CSSPP, ceea ce a permis introducerea deductibilităţii totale a contribuţiilor începând din ianuarie 2012, fiind echivalentă cu exceptarea taxării contribuţiilor.

Pe lângă beneficiile practice (aplicarea şi calcularea facilă a obligaţiilor fiscale de către departamentele contabile ale angajatorilor), deductibiltatea totală are şi următoarele avantaje: atât angajatorul cât şi angajaţii vor fi stimulaţi să aleagă acest beneficiu, pensiile facultative oferind un avantaj fiscal mult mai mare decât o creştere salarială; este un instrument de fidelizare a angajaţilor şi, cel mai important, asigură angajaţilor un venit suplimentar la pensionare. De asemenea, statul va beneficia ca urmare a taxării directe a pensiilor (se va taxa o bază mai mare) cât şi indirect din creşterea consumului.

Impozitarea lor ar aduce un venit suplimentar la buget doar temporar, fără a ajunge însă în economia reală şi fără a beneficia de efectul de multiplicare adus de investirea continuă a sumelor respective.

În România, în cazul pensiilor administrate privat contribuţiile nu făceau obiectul impozitării, iar în cazul pensiilor facultative exista o deductibilitate parţială, însă modificarea Codului Fiscal, din ianuarie 2012, a prevăzut introducerea deductibilităţii totale a contribuţiilor, fiind echivalentă cu exceptarea taxării.