Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis joi reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 5,50% pe an de la 5,75% incepand cu data de 3 februarie 2012; gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit. Decizia BNR nu va duce la reducerea dobanzilor la credite, pentru urmatoarele luni estimandu-se chiar "scumpiri" ale banilor.
- Melania Hancila, economist sef Volksbank: Ma astept ca Banca Nationala sa reduca dobanda de politica monetara pana la nivelul de 5 % in primul semestru al anului
"Decizia Bancii Nationale este adecvata in contextul actual dificil in care se gaseste Romania si denota
Melania Hancila, ec.sef Volksbank
Foto: Hotnews
ingrijorarea BNR referioare la perspectivele de incetinire a cresterii economice, in contextul calmarii presiunilor inflationiste. Economia romaneasca are nevoie stringenta de stimuli de orice natura, cum insa spatiul fiscal este limitat in absenta unei restructurari radicale a sectorului public, politica monetara ramane principalul resort de sprijinire a economiei reale.
Totusi, consider ca este nevoie de continuarea acestui trend de relaxare a politicii monetare, atat prin diminuarea dobanzii cheie cat si a nivelului rezervelor minime obligatorii in cursul anului 2012, si ar fi de preferat ca aceste relaxari sa fie operate in prima jumatate a anului pentru a avea efecte notabile asupra cresterii economice. Astfel, ma astept ca Banca Nationala sa reduca dobanda de politica monetara pana la nivelul de 5 % in primul semestru al anului si dupa parerea mea, ar fi nevoie chiar si de o relaxare mai puternica a dobanzilor, daca evolutia climatului international o va permite in viitor", a explicat pentru HotNews economistul sef al Volksbank, Melania Hancila.
CA al BNR a analizat si aprobat Raportul trimestrial asupra inflatiei, document care va fi prezentat publicului intr-o conferinta de presa organizata in data de 7 februarie 2012, in cadrul careia va fi anuntat si calendarul pe urmatoarele 12 luni al sedintelor dedicate politicii monetare.HotNews a analizat impactul reducerii dobanzii cheie a BNR asupra dobanzilor la creditele noi acordate companiilor. Rezultatele arata ca nu intotdeauna reducerea dobanzii BNR este insotita de scaderea costului noilor credite.
- Semnalele BNR ajung usor la banci, dar mai greu in dobanda creditelor noi
Semnalele transmise prin deciziile de politica monetara ale BNR isi produc efectele asupra economiei in mod indirect, prin intermediul bancilor. In cadrul sectorului financiar-bancar transmisia se realizeaza relativ rapid.
La nivelul relatiei dintre bancile comerciale si economia reala insa, deciziile BNR produc imperfect efecte si dupa o perioada de timp care poate ajunge la cateva luni.
Nivelul dobanzilor la credite depinde nu numai de dobanda cheie a BNR, ci si de asteptarile privind inflatia, de perspectivele privind cresterea economica, marimea dobanzii fiind decisiva pentru deciziile de investitii, consum sau economisire.
In general, dobanzi mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii, in timp ce dobanzi mai ridicate stimuleaza economisirea, inhiband pe termen scurt consumul si investitiile.
- Reducerea dobanzii BNR din februarie a scumpit creditele noi, in lei
HotNews a analizat impactul reducerii dobanzii cheie a BNR asupra dobanzilor la creditele noi acordate companiilor. Rezultatele arata ca nu intotdeauna reducerea dobanzii e insotita de scaderea costului noilor credite.
De exemplu, in februarie 2009 BNR a redus cu 0,25 % dobanda cheie. In urmatoarele 3 luni, bancile au scumpit creditele de la 21,3% (dobanda medie la creditele noi pe termen de 1-5 ani acordate IMM), la 22,3%.
Reducerea dobanzii BNR din mai 2009 (0,5 pp) a fost insotita de ieftinirea imperceptibila a creditelor noi cu maturitati de pana la 5 ani, dar cu scumpirea creditelor bancare acordate pentru mai mult de 5 ani (de la 17,3 la 18,2%).
In iulie 2009, BNR a mai redus dobanda cheie la 9%, nivelul dobanzilor medii la creditele noi ramand constant, iar operatiunea similara a Bancii Centrale din august 2009 a fost tot fara efect.
Cea mai ampla reducere a dobanzilor bancare la creditele noi a fost la finalul lunii aprilie 2009, (peste 3 p.p), iar taierile agresive de dobanda ale BNR au fost insotite de taieri modeste ale costului creditelor bancare noi in moneda nationala.
Una peste alta, daca BNR a redus in intervalul ianuarie-octombrie 2009 dobanda cheie de la 10,25% la 8%, iar bancile de la 20,7% la 16,8% (credite noi, pe termen de 1-5 ani) si de la 19,4% la 15,4% (credite noi pe mai mult de 5 ani, acordate companiilor).
Dobanzile mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii, in timp ce dobanzile ridicate stimuleaza economisirea, inhiband pe termen scurt consumul si investitiile
Legatura dintre dobanzi, investitii si consum
- Scaderea dobanzii de politica monetara ar trebui sa se vada in reducerea dobanzilor la credite
“Ca sa cobori dobanda cheie trebuie sa ai conditiile monetare in sens larg, care includ dar nu se limiteaza la dobanda. Conditiile astea includ RMO, includ gestiunea ferma a lichiditatii - pe care o calificam drept ferma, nu adecvata, cum faceam pana acum- si ele trebuie sa conduca la ancorarea anticipatiilor inflationiste si la revenirea inflatiei pe traiectoria programata si pe 2010 si pe 2011", a explicat viceguvernatorul BNR Cristian Popa, dupa o sedinta a CA al BNR.
O scadere a dobanzii de politica monetara ar trebui sa se vada in reducerea dobanzilor la credite. In noiembrie, cand BNR nu a redus dobanda in ciuda asteptarilor bancherilor, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a explicat decizia: "In acel moment, reducerea dobanzii cheie nu s-ar fi dus acolo unde ne intereseaza pe noi: prin dobanzile interbancare, in reducerea dobanzilor la credite noi
Acelea ne preocupa in mod special. In timp ce noi scadeam de la 10,25 la 8, dobanzile la credite au scazut, dar cu mult mai putin. Dovada ca au si crescut marjele intre dobanzile la credite si depozitele la majoritatea bancilor comerciale", a explicat viceguvernatorul Popa.
- Comunicatul detaliat al BNR
Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 3,14 la sută în luna decembrie 2011 de la 7,96 la sută în luna decembrie 2010, în linie cu prognozele BNR, iar rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustat a scăzut la 2,37 la sută faţă de vârful anului 2011, de 4,77 la sută, consemnat în luna martie.
Atingerea ţintei de inflaţie confirmă consolidarea procesului de dezinflaţie, în condiţiile menţinerii conduitei prudente a politicii monetare, ale epuizării efectului de runda întâi al majorării cotei TVA şi ale evoluţiei favorabile a unor preţuri volatile, în special a celor alimentare, cu impact asupra preţurilor produselor alimentare prelucrate.
Pe plan intern, indicatorii statistici relevă persistenţa deficitului de cerere agregată în pofida unor dinamici pozitive consemnate de exporturi, producţia industrială şi cea agricolă, împreună cu menţinerea la niveluri sustenabile a deficitului de cont curent, dar şi o redresare treptată a creditului acordat sectorului privat.
Pe plan extern se menţin incertitudinile privind soluţionarea crizei datoriilor suverane din zona euro, cu implicaţii asupra aversiunii faţă de risc a investitorilor, a volatilităţii fluxurilor de capital şi a creşterii economice la nivel european şi mondial.
Prognoza actuală reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei în intervalul de variaţie din jurul ţintei pe tot parcursului orizontului de prognoză, ceea ce creează premise pentru păstrarea stabilităţii financiare şi întărirea încrederii operatorilor economici şi a populaţiei ca elemente esenţiale ale redresării pe baze sustenabile a economiei româneşti.
Persistă însă riscuri asociate în principal factorilor aflaţi în afara sferei de influenţă a băncii centrale – ajustările preţurilor administrate, posibile derapaje în privinţa politicii fiscale şi a implementării reformelor structurale, precum şi tensiunile asociate contextului electoral.
Aceste riscuri, coroborate cu incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale unor preţuri volatile reclamă calibrarea atentă a instrumentelor de politică monetară în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.
CA al BNR a hotărât, de asemenea, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.
Ajustarea graduală şi judicioasă a condiţiilor monetare reale în sens larg este de natură să contribuie la ancorarea eficace a anticipaţiilor pe întreg orizontul proiecţiei, având în vedere perspectivele inflaţiei, respectiv continuarea decelerării atât a inflaţiei totale, cât şi a celei de bază în perioada imediat următoare, dar şi efectele statistice de bază nefavorabile care vor influenţa evoluţia acesteia în partea a doua a anului 2012 (fără a depăşi însă intervalul de variaţie din jurul ţintei de 3 la sută).
Atingerea obiectivelor privind stabilitatea preţurilor şi cea financiară, în contextul îndeplinirii angajamentelor convenite în cadrul acordurilor cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale, este esenţială pentru asigurarea unei creşteri economice de durată. În mod deosebit, sporirea gradului de absorbţie a fondurilor europene, alături de refacerea graduală a cererii interne, vor asigura redresarea pe baze sustenabile a economiei româneşti.
CA al BNR reafirmă că BNR va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, astfel încât, prin adecvarea corespunzătoare a instrumentelor sale, să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor şi de stabilitate financiară.
Raportul trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 7 februarie 2012, în cadrul căreia va fi anunţat şi calendarul pe următoarele 12 luni al şedinţelor dedicate politicii monetare.
0
1
