"Noul guvern al Romaniei are un set intreg de probleme pe care trebuie sa le solutioneze in incercarea de a revigora economia. Politicienii stiu cat de importanta este buna functionare a sectorului bancar, mai ales acum cand mediul de afaceri este relativ stabilizat", se arata pe blogul cotidianului Financial Times. In acest an - se mai arata in articol- rata de crestere a Romaniei se asteapta sa fie in jurul a 2-3 procente, o crestere modesta dupa expansiunea din perioada 2003-2008, cand au fost inregistrate in medie rate de crestere de 6,5%, insa acceptabila in aceste circumstante - somajul scazand si inflatia atingand un nou record minim in luna ianuarie 2012, de 2,7 procente.

Cu toate acestea, noul guvern condus de Mihai-Razvan Ungureanu, investit pe 9 februarie de catre Parlament, stie ca este nevoie de un sprijin acordat bancilor pentru a opri caderea economiei intr-o noua recesiune. In acelasi timp, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a cerut bancilor in cadrul prezentarii raportului trimestrial asupra inflatiei din 7 februarie sa stopeze cresterea ratelor dobanzii la depozite, acest fapt ducand la o scadere a consumului.

"Perspectiva consumului ca un motor de crestere economica depinde de atitudinea romanilor si a bancilor care sunt in competitie pentru a atrage clientii, dar aceasta este o sabie cu doua taisuri", a spus Isarescu la conferinta de presa.

Aceasta abordare a bancilor este un rezultat direct a anilor dificili pe care acestea i-au indurat de la primul val al crizei financiare, care au dus la o cadere abrupta a expansiunii bancilor, dupa ce pana in anul 2008 se inregistrau cresteri ale creditarii de aproximativ 60 de procente anual.

Problema principala a fost reprezentata de faptul ca multe dintre imprumuturi au fost directionate catre sectoare non-productive, in special imobiliare, care au fost "umflate" de speculatii. Apoi, cand economia s-a prabusit, bancile romanesti au fost lovite puternic, in primul rand prin expunerea la criza interna si la bula imobiliara, si, in al doilea rand, datorita bancilor-mama straine care si-au retras lichiditatea din Romania pentru a-si asigura operatiunile din tarile de origine. Institutiile bancarea straine care opereaza in Romania au un procent in jurul a 85% din totalul activelor bancare, iar posibila panica asupra economiei tarii reprezinta o amenintarea semnificativa a bancilor europene precum Erste, Volskbank (ambele din Austria), Societe Generale (Franta), Unicredit (Italia) sau OTP (Ungaria).

A fost o aterizare dureroasa a activitatii bancare, volumul activelor stagnand in 2009 si 2010, in timp ce ponderea creditelor neperformante a crescut de la 6,46 de procente, in septembrie 2009, la 14,18 procente in aceeasi perioada a anului 2011. Insa, anul trecut, o serie de masuri defensive ale bancilor, combinata cu recuperarea economiei romanesti, pare sa fi stabilizat sectorul bancar, cel putin pentru moment.

La finalul anului trecut, ponderea creditelor neperformante a scazut pentru prima oara in ultimii ani, ajungand in decembrie la 14,1%. Acesta este fara indoiala un nivel ridicat - media UE fiind plasata in jurul a 5 procente in 2011, conform unui raport al Ernst & Young - iar scadera a fost mica. Insa, Vlad Muscalu, economist sef al ING Romania, a spus ca scaderea acestei ponderi este un simptom al recuperarii economice si se asteapta ca reducerea ei sa continue. Rata medie de capitalizare este adecvata, fiind in medie de 14,5 procente, sugereaza ca bancile sunt capabile sa absoarba posibilele socuri.

Asadar bancherii sunt optimisti in perspectiva, dar sunt si anumite constrangeri: 2012 va fi un an in care economia va incetini, amenintari exista si abordarea bancilor va fi mai precauta decat pana acum. "Perspectiva modesta de crestere economica poate pune presiune asupra pietei bancare in 2012, atat in ceea ce priveste cererea de noi imprumuturi, cat si potentialul de economisire, care se afla deja la unul dintre cele mai scazute niveluri in regiune ", a mentionat Lucian Anghel, economist sef la BCR, detinuta de grupul austriac Erste si cea mai mare banca din Romania. "Inca de la izbucnirea crizei, toti jucatorii s-au concentrat strategic pe o dezvoltare prudenta a afacerilor si pe o baza de finantare mai diversificata, crescandu-si independenta fata de bancile-mama."

Bancile sunt vulnerabile la efectele crizei din zona euro asupra economiilor din regiune. Aproape 55% din exporturile Romaniei sunt indreptate catre zona euro, conform lui Anghel, iar 35% din caderea investitiilor straine directe atrase anul trecut poate fi atribuita partial tensiunilor din zona euro (precum si aversiunii investitorilor la volatilitatea economiei romanesti). O inrautatire a situatiei in statele vestice va avea repercusiuni pentru bancile din Romania.

Problema independentei fata de bancile-mama a fost tratata in ultima perioada, datorita recomandarilor guvernului austriac ca bancile sa-si limiteze expunerea asupra statelor emergente din Europa. Recomandarile adresate creditorilor doreste sa se asigure ca imprumuturile pe care acestia le fac in regiune nu vor depasi 110 procente din finantarea atrasa local.

Manfred Wimmer, CEO al grupului Erste si membru al consiliului de supraveghere al BCR, spune ca el asteapta ca expunerea Erste pe Romania (ca oriunde in statele din Europa Centrala si de Est) sa urmareasca recuperarea cresterii economice si a increderii consumatorilor, insa daca se vor concentra asupra activitatilor in moneda locala, avand o atitudine mai conservatoare in ceea ce priveste imprumuturile care implica schimb valutar.

Lucian Anghel, afirma ca spera ca rezervele minime cerute de BNR (15% la leu si 20% la imprumuturile in valuta) sa reprezinte un tampon pentru banci, in timp ce ratele de dobanda mici pot fi o ancora pentru creditare. Pe termen mediu, proiectele de infrastructura care au fost demarate, o mai buna absortie a fondurilor europene sau potentialul ridicat pentru investitii in sectorul energetic si in transporturi, pot alimenta cererea interna si, respectiv, cresterea economica.

Asa cum reprezentantul ING Muscalu a mentionat, bancile au motive sa fie optimiste avand in vedere cadrul de crestere al unei economii sub-bancarizate. "Bancile straine vor ramane aici, dar ei stiu ca lucrurile vor fi diferite fata de acum cinci ani. Piata de creditare se afla acum la o pondere de 40% din PIB, fata de alte zone din regiune care sunt la 150% din PIB, ceea ce arata un oarecare potential".