Raportul privind Mecanismul de Alerta reprezinta o parte a noii serii de reguli pentru guvernanta economica din UE. Acesta priveste modul in care statele europene se situeaza din perspectiva a 10 indicatori macroeconomici, si apoi stabileste care tara va intra in Procedura de Dezechilibru Excesiv, se arata pe blogul Alphaville al FT.

Procedura va permite apoi Comisiei si Consiliului European, conform Tratatului, sa adopte recomandari cu caracter preventiv adresate statelor prin care dezechilibrele sa nu se adanceasca. In aceasta situatie, statul membru in cauza trebuie sa alcatuiasca un plan corectiv de actiune cu un parcurs clar si cu termene-limita la care sa implementeze masurile stabilite.

Monitorizarea implementarii acestora va fi facuta de catre Comisia Europeana.

Pentru statele membre ale zonei euro s-a stabilit si un nou regim de aplicare, compus din doi pasi. Prima data, dupa prima neconformare la masurile corective, se creaza un depozit purtator de dobanda. Dupa cea de-a doua nerespectare a planului stabilit, depozitul se va transforma in amenda (de maxim 0,1% din PIB). Sanctiunile pot fi impuse si daca statul membru nu reuseste sa propuna un plan corectiv de actiune multumitor.

Cei zece indicatori prezenti in Raport sunt: contul curent, pozitia investitionala neta, cota de piata a exporturilor, rata reala efectiva de schimb, datoria privata, rata de crestere a creditului privat, pretul locuintelor, datoria publica si rata somajului.

Financial Times citeaza RBC Capital Markets, care a alcatuit tabloul de 10 indicatori pentru statele europene si care mentioneaza ca exista rezerve in privinta alegerii acestor indicatori (desi nu este clar inca daca cei 10 indicatori macroeconomici vor fi cei care vor ramane pana la urma). "De exemplu, pragurile initiale care sunt considerate drept par a fi stabilite in mod arbitrar si, in unele cazuri, obliga favorizarea tarilor cu surplus in dauna celor cu deficit", se arata in textul citat.

"Totusi un surplus al contului curent de 5,9% din PIB (cum e cazul Germaniei) este considerat in regula, in timp ce un deficit al contului curent de 5% din PIB (cazul Poloniei), este considerat un dezechilibru excesiv. Este de asemenea discutabil daca unii indicatori (sau o mare dispersie de la unele praguri pentru un indicator) poate fi mai important decat altul si ar trebui, prin urmare, sa cantareasca mai mult.

Este de asemenea o intrebare asupra comparabilitatii dintre indicatori de la o tara la alta, datele nefiind armonizate pentru toate elementele. De exemplu, valorile pretului caselor difera intre state care folosesc diferite standarde de colectare a preturilor sau diferite tipuri de proprietati. Aceasta problema este doar partial redusa de catre folosirea deflatorului cheltuielilor de consum de catre Eurostat", conchid autorii articolului.