Lucian Isar: "Tratatul fiscal" si "comportamentul discretionar luminat"

de DP     HotNews.ro
Luni, 27 februarie 2012, 14:06 Economie | Finanţe & Bănci

Desi Romania semneaza tratatul, pentru urmatorii 3-5 ani, “comportamentul discretionar luminat” ar trebui sa fie “regula fiscala” aplicata. Semnarea “Tratatului fiscal” si “comportamentul discretionar luminat” in urmatorii ani nu sunt mutual exclusive. Noul tratat fiscal cu un titlu complex, (“Treaty on Stability, Coordination and Governance in the Economic and Monetary Union”), va fi semnat si de Romania din considerente politice, scrie Lucian Isar pe blogul lui.

Daca ar fi fost o solutie actuala atat de buna din perspectiva economica a Romaniei probabil ca ar fi fost DEJA promovata si implementata de pleiada de corifei ai economiei romanesti. Regulile fiscale de acest gen nu sunt o noutate si prin urmare existau surse facile de inspiratie.

Chiar si semnand tratatul, Romania ar trebui sa inteleaga corect implicatiile, costurile si sa negocieze:

1)    ridicarea restrictiilor de munca si circulatie ale romanilor macar in toate tarile co-semnatare ale tratatului (ca si contrapartida la costuri)

2)    amanarea momentului implementarii si negocierea unei traiectorii de convergenta laxa bazata pe nevoile si particularitatile economiei romanesti (pentru diminuarea costurilor).

Romania ar trebui sa amane si sa negocieze traiectoria de convergenta la acesta regula un numar de ani, 3-5, pana cand reuseste sa-si refaca ritmul de crestere non-inflationist al economiei iar “reformele” structurale performeaza. Aceasta refacere a potentialului, in lipsa altor surse de finantare, trebuie realizata prin investitii publice in sistem de Triumvirat (stat, investitori privati straini, investitori privati locali). Triumviratul propus rezolva problemele de coordonare, sprijina capitalul local si diminueaza dez-investirile, asigura transferul de know how, reduce costul global al proiectelor, sporeste increderea partenerilor externi, totul printr-o participare partiala a statului cu sau fara finantare.

In paralel sistemul fiscal ar trebui redesenat prin reducerea taxelor si impozitelor, simplificarea schemei de impunere si cresterea penalizarilor pentru evaziune.

Ulterior perioadei de refacere, Romania trebuie sa fie mai ambitioasa decat actuala regula prin introducerea unei ancore de Excedent al deficitului structural pe termen mediu si lung. Excedentul este menit sa asigure fonduri pentru investitii al caror rezultat sa compenseze presiunea pusa de dinamica si imbatranirea populatiei pe fondurile de pensii si de asigurari sociale.

Practic este necesar spatiul fiscal pentru a intra pe o orbita superioara de crestere care sa asigure convergenta reala, si de abia dupa realizarea saltului economia poate intra in reguli chiar mai ambitioase decat cea propusa in tratat.

Argumentele sustinatorilor care nu considera necesare negocieri pe marginea tratatului sunt in mare:

1) Noul tratat este o noua ancora pentru Romania asemeni aderarii la Nato si la Uniunea Europeana.

Daca aderarea la Nato si la Uniunea Europeana satisfacea cele 3 criterii de decizie pentru alegerea unei ancore nationale externe importante, pactul fiscal nu le bifeaza. Cele trei criterii sunt sa sporeasca avutia nationala, sa creasca bunastarea locuitorilor si sa asigure vitalitatea institutiilor economiei de piata.

Incapacitatea de a guverna fara tinte venite din exterior pentru cei care au creionat pozitionarea economica a Romaniei in ultimii 20 de ani este unul din principalele motive pentru diferentele dintre Romania si Polonia.

Definirea acestui tratat drept o noua tinta nationala este doar un semn de oboseala, a faptului ca abilitatile sunt inferioare pozitiei detinute in aparatul de stat in conditiile globale actuale si a incapacitatii de a administra fara o reteta impusa din exterior.

2) Reduce risipa banilor publici prin disciplinarea decidentilor.

Aceasta regula nu afecteaza destinatia cheltuirii banului public. Este nostim sa-ti imaginezi o transformare atat de ampla a subiectilor umani care peste noapte sa reduca doar de la propriile avantaje si sa pastreze destinatiile cu valente pentru intreaga societate. Suplimentar este nefezabil in a imagina un salt imens in rentabilitatea investitiilor doar pentru a reduce cheltuielile si o sporire dramatica a eficientei cheltuielilor. Investitiile corecte au potentialul de a se replati. In momentul de fata, doar cu reduceri de cheltuieli si fara investitii nu se poate asigura sustenabilitatea finantelor publice iar punctul atractor de 60% datorie din PIB se va atinge relativ repede.

3) Asigura sustenabilitatea finantelor publice si mentinerea datoriei statului in jurul valorii actuale.

Dupa cum am aratat in opinia “Impozite mai mari ? Nu. Dobinzi reale mai mici !” sustenabilitate finantelor publice se poate realiza la nivele diferite ale datoriei. Nu este mai putin sustenabila o datorie de 20% decat una de 40% din PIB, dupa cum istoria recenta a Romaniei o poate demonstra. Important este sa se inteleaga legatura intre deficit primar, datorie, dobanda reala, curs de schimb si crestere economica. In conditiile in care inca avem politica monetara nationala iar jumatate din datorie este in moneda locala am putea opera usor in sensul reducerii dobanzii reale daca cresterea economica este incerta iar cursul nemiscat.

Dupa cum sugereaza exemplul Spaniei cu un deficit structural in jur de 1% pe perioada ’99-’07, aceasta regula nu este o conditie suficienta pentru sustenabilitatea finantelor publice. Fara o abordare de ansamblu in care sa se priveasca toate componentele si implicatiile inclusiv datoria privata si dinamica si structura economiei, analizele de sustenabilitate raman un ghid superficial pentru deciziile si politicile publice.

In conditiile mentinerii unei tinte pe termen mediu si lung in jurul unui deficit structural de 1% din PIB si NU a unui excedent dupa refacerea economiei, Romania se confrunta cu o valoare prezenta de peste 14% din PIB datorie suplimentara ceea ce aduce punctul atractor de 60% (datorie/PIB) extrem de aproape.

4) Ajuta politica monetara.

De ce nu s-ar fixa politica monetara si nu s-ar permite comportament discretionar pastrand autonomia celorlalte politici economice ? Cum politica monetara este foarte apropiata de un consiliu monetar tranzitia catre unul de facto ar fi facila. Dupa greselile de politica monetara in a lasa cursul de schimb eurron la 3,1, a pastra dobanzi si rezerve ridicate la ron in momente inoportune, apelarea la reguli de politica monetara este o idee de analizat. Important este ca mixul de politici macroeconomice sa ajute economia. In trecut au existat numeroase momente in care cele mai importante parghii ale statului, monetara si fiscala, au amplificat ciclul economic (in plus, respectiv in minus). Limitarea actiunii unei parghii economice de mare impact aflate la indemana statului, trebuie acceptata pentru argumente serioase si nu doar pentru a inlesni activitatile altei politici economice, incapabila sa acopere golul creat.

5) Ajuta Europa sa-si reia cresterea.

Pe calculele DB, deficitul structural al Uniunii Europene era in 2011 de 3.2%. Daca acesta converge brutal la 0.5% in conditiile unei situatii recesionare si cu somaj ridicat (rata somajului in EU-27 la decembrie 2011 era de 9.9%) este greu de vizualizat traiectoria de iesire din starea recesionara doar cu inovatie si optimism. Suplimentar, problemele diferitelor tari sunt extrem de diverse iar o abordare uniforma este contra productiva.

6) Daca s-ar fi implementat acum cativa ani, Romania ar fi fost intr-o pozitie economica mai buna in prezent.

Discutia nu este legata de ce ar fi fost daca s-ar fi implementat in trecut ci este legata de oportunitatea implementarii in acest moment. Momentul actual se caracterizeaza cel putin prin: potentialul economiei a fost afectat de mixul de politcii macroeconomice implementate in criza; este situat mijlocul perioadei de reformare a statului si reprezinta un punct incert al ciclului economic. Referitor la trecutul recent exista numeroase masuri care ar fi trebuit luate in mod diferit atat fiscale cat si monetare si de credit. Exemplul Spaniei care a sustinut un deficit structural in jur de 1% in toata perioada din ’99 pana-n ’07 sugereaza faptul ca o astfel de regula simpla nu ar fi fost suficienta pentru eliminarea problemelor. Pe acelasi exemplu, mentinerea unui deficit structural de 1% pe fondul unui bule imobiliare creeaza dezechilibre importante pe fondul dezumflarii acesteia.

Reguli fiscale

Regulile fiscale au aparut ca si alternativa la managementul discretionar al finantelor nationale cu propensiuni electorale. Aceste reguli se intalnesc frecvent dar sub forme si caracteristici diferite. De exemplu circa 27 din cele 34 tari membre ale OECD au reguli fiscale. Grecia se supune teoretic regulii din Tratatul de la Maastricht iar Spania a fost pe o perioada lunga de timp ’99-’07 foarte aproape de un deficit structural de 1%. Tari care rezoneaza pentru economisti, Germania, UK, Elvetia si Chile, folosesc diferite reguli fiscale care implica deficitul structural.

In discutia referitoare la reguli versus comportament discretionar in politica fiscala exista numeroase studii care sugereaza ca regula fiscala optima este superioara comportamentului discretionar doar ca este greu de implementat. In conditii de incertitudine si volatilitate macroeconomica sporita (vezi Romania si tarile cu mix de politici macroeconomice deficitare) comportamentul discretionar luminat poate fi superior unor reguli fiscale simple. Mai ales in cazul existentei unor socuri negative de oferta. O maniera discretionara inteleapta in gestiunea finantelor nationale este in mod evident superioara regulii simple propuse in acest tratat. Comportamentul din trecut nu este o garantie a celui din viitor mai ales in conditiile unui schimb de generatii cu diferente in pregatire si viziune.

Regula fiscala europeana este bine structurata, respectand ceea ce se numesc elementele majore de buna practica cu exceptia mentionabila, la aceasta categorie, a asa numitei ancore pe termen mediu. Este mai stricta decat cea din tratatul de la Maastricht si e mai clara in penalizari.

Totusi, in situatia actuala a Romaniei incluzand conditionarile politice, se poate mai bine.

Regula fiscala europeana este desenata in a nu fi pro-ciclica. Altfel spus incearca sa diminueze ciclurile economice prin asa numitii stabilizatori fiscali. Practic se acumuleaza resurse in perioade de crestere peste potentialul economiei si se cheltuiesc in perioadele in care economia evolueaza sub potential.

Potentialul economiei, un punct sensibil

Potentialul economiei este o masura neobservabila, care trebuie estimata. Estimarea se poate face prin numeroase metode in functie si de perspectiva pe care se vrea sa se aiba asupra economiei si relatiilor (e.g. termen scurt vs mediu etc). Exista numeroase metode fiecare cu plusurile si minusurile aferente de la statistice ( cele mai cunoscute fiind filtrul Hodrick- Prescott si Kalman, SVAR), la structurale ( cel mai cunoscut foloseste o functie de productie de tip Cobb-Douglas) pana la unele usor mai sofisticate bazate pe modele de tip New-Keynesian Dynamic Stochastic General Equilibrium ( in acest caz trend PIB este cel mai apropiat de ceea ce obtin celelalte metode). Pentru elemente suplimentare la primele doua metode se poate consulta de exemplu “Estimates of potential output” de Jean Philippe Cotis et al.

Exista numeroase probleme cu estimarea unei marimi neobservabila.

Exista diferente de estimare prin utilizarea diverselor metode iar acestea pot fi destul de mari 1.5% -2%. Daca in Elvetia regula numita “debt brake” foloseste metode statistice recomandarea OECD favorizeaza metodele structurale. Ca si exemplu a diferentelor intre modele, inclusiv in Germania anului 2011, Guvernul Federal clameaza ca economia opereaza sub potential iar Bundesbank, peste potential.

Calculul deficitului structural se bazeaza pe aceasta estimare iar utilizarea a diferite metode pot genera diferente de peste 0,5%.

Binenteles ca Europa va recomanda o metoda clar descrisa pentru aceasta regula. Metoda ”buna” nu este neaparat oportuna pentru o economie in “tranzitie” ca cea a Romaniei.

Folosesc termenul de economie in tranzitie pentru ca fara sa cunosti numele tarii dar afland ca s-a crescut TVA-ul peste noapte, inca se realizeaza reforme structurale cu rezultat incert fara o pregatire temeinica, exista forta de munca greu de comensurat operand in sectorul agricol, se produc modificari masive ale datelor macro (in 2008 cresterea realizata a PIb-ului real desi a fost calculata initial la 8.2% a fost ulterior ajustata la 7.1%), ruperi in seriile de date, greu de identificat pozitia pe ciclul economic, cicluri economice eratice, mix de politici macroeconomice contraintuitiv etc. nu califica Romania decat ca si economie in tranzitie.

Exista deja evidenta anecdotica cu utilizarea unei reguli privind deficitul structural in alte economii care sugereaza ca desi regula pare robusta si ne prociclica, exista situatii si situatii. De exemplu Gordon Brown dupa ce a introdus regula in 1997 a fost nevoit sa “modifice” ciclul economic pentru a avea spatiu de imprumut. In timpul lui Osbourne s-a modificat estimarea de PIB potential semnificativ ceea ce l-a fortat sa reduca masiv cheltuielile excat intr-o perioada economic dificila.

Ciclurile economice nu evolueaza asemeni pozei din manual, asemeni unei sinusoide in jurul trendului economic. Ciclurile economice pot fi eratice ceea ce face ca excedentul generat pe crestere sa nu poata sustine nevoia din perioada in care sunt necesare resurse. Eratismul in venituri poate veni pe multiple cai. De exemplu, in cazul Romaniei deoarece cresterea din 2011 a fost rezultatul unei surprize agricole, zona slab fiscalizata, veniturile nu au crescut peste cele bugetate proportional cu diferenta intre cresterea realizata si cea bugetata. Exista diferenta intre ciclurile din economiile emergente si cele mature (M. Uribe 2012)

Dupa perioade extinse de recesiune urmate de cresteri modeste potentialul de crestere a unei economii este diminuat datorita deprecierii capitalului, lipsei de investitii, reducerii capitalului uman, incertitudinii etc. In cazul Romaniei probabil ca este prea devreme de estimat cat de mult a fost afectat potentialul economiei de abordarea autoritatilor romane dar diferitele estimari sugereaza o diminuare semnificativa.

Deoarece metoda filtrului HP in general se ajusteaza in jos mai repede decat cea utilizand functia de productie, o implementare in acest moment a regulii bazata pe norme europene, nu doar ca prinde economia cu un potential diminuat si implicit spatiu fiscal mic dar se si risca o prima ajustare in jos asemeni surprizei neplacute mentionate in cazul Osbourne.

Concluzii intermediare

Ca prime concluzii este necesar ca momentul inceperii implementarii sa fie ales cu grija si mai ales dupa ce potentialul de crestere economica a economiei a fost sporit.

Pentru a creste potentialul economiei sunt necesari bani si idei. Antreprenorii Romani sunt pauperi si se confrunta cu probleme de coordonare. Investitiile straine directe sunt in cadere libera si mai ales nici in perioadele de flux nu s-au directionat ca in alte tari din zona in invetsitii productive. Fondurile europene se atrag greu si cu destinatii incerte privind potentialul economiei. Prin urmare singura sansa in acest moment este ca statul sa investeasca.

Mai mult este necesar spatiu pentru scaderea taxelor si impozitelor simultan cu simplificarea sistemului. 

Dupa aceasta perioada de refacere, managementul discretionar al finantelor statului se poate retrage in spatele unei reguli fiscale de maniera realizata de exemplu in Chile. 



Mai mult, statul nu trebuie sa investeasca singur ci in sistem de tip Triumvirat: stat, investitori straini, investitori locali dupa metode pe care le-am tot discutat in alte opinii.  

In conditii de criza regula nu se aplica. Dar procesul de declarare a crizei nu este foarte favorabil conditiei Romaniei. De exemplu unul din pragurile desemnate este o scadere a economiei cu mai mult de 2%. Romania in ultimii 3 ani a scazut in medie cu 2%. Exista posibilitatea ca evolutia sa fie apropiata de -2% dar sa nu o depaseasca si astfel sa nu declanseze suspendarea regulei cum s-a intamplat in 2010 cand am avut -1.3%. Mai mult sa consideram situatia Romaniei care in medie se mentine intr-o zona de stagnare economica evoluand intre -1% si +1%. Este o situatie dramatica pentru Romania dar nu suficient pentru a suspenda regula. Mai mult o astfel de evolutie prelungita face ca potentialul economiei emergente Romania sa convearga spre a unei economii mature.

O astfel de pozitionare se traduce in costuri pentru economie prin inexistenta unui spatiu fiscal sustenabil din punct de vedere al finantelor publice pentru repornirea cresterii.

Probabil ca este de inteles de ce s-a vandut Petrom pe mai putin de 7 miliarde euro (ultimele date privind profitul nu ar trebui sa mai lase dubii asupra valorii companiei) si Sidex pe mai putin de 2 miliarde Euro ca si tichet de intrare in Uniunea Europeana.

Spatiul de modificare si negociere inspirat de exemple functionale in lume

In conditiile existentei costurilor cu intrarea prea rapida in aceasta regula stricta in faza recesionara a ciclului economic si fara refacerea potentialului economiei exista argumente peremptorii pentru ca autoritatile macar sa negocieze ridicarea restrictiilor de munca si circulatie a romanilor macar in toate tarile co-semnatare.

Un argument suplimentar pentru a sustine aceasta cerere este acela ca nu se poate sustine completarea contructiei economice a Europei prin acest tratat fara a permite flexibilizatea totala a pietei muncii si a calatoriilor pentru semnatari.

Tot pentru reducerea costurilor este necesara amanare implementarii. Probabil ca 3-5 ani sunt suficienti pentru refacerea pe alte baze a ceea ce s-a distrus in ultimii 3 ani.

Regulile in alte tari au diferite variatii ca de exemplu in Elvetia nu se includ somajul si asigurarile sociale. O alta imbunatatire in perspectiva Romaniei ar fi ca cheltuielile cu dobanzile sa fie exceptate. Romania prin faptul ca a gestionat deficitar datoria si a redus incet si insuficient dobanda la moneda locala are un cost anual de aproape 2% din PIB.

Un alt element pozitiv ar fi mentinerea fostei reguli de aur. Pana la lansarea cu fast a noului tratat si brevetarea deficitului structural de pana-n 5% ca fiind noua regula de aur, regula de aur consta in echivalarea defictului cu sumele destinate investitiilor cu rentabilitate certa pe termen mediu si lung.

Stabilizatorii fiscali sunt buni dar nu oricand si nu opereaza la fel in toate economiile. Romania pentru a creste impactul stabilizatorilor fiscali ar trebui sa modifice codul fiscal.

Regula propusa respecta multe din elementele unei reguli bune cu exceptia ancorei pe termen mediu. Romania si Europa au o problema de imbatrinire a populatiei. Din aceasta perspectiva Romania va avea probleme cu sustenabilitatea fondurilor de pensii si a asitentei sociale. Prin urmare ancora pe termen mediu trebui structurata in asa mod incat defictul structural sa devina poziti. Fondurile suplimentare accumulate au menirea de a fi investite astfel incat veniturile din aceste investitii sa acopere deficitele viitoare. Si din aceasta perspectiva privatizarile la foc continuu nu se justifica.

Concluzii

Tratatul usureaza justificarea de catre autoritatile tarilor mari a finantarii fondurilor de stabilitate care alimenteaza tarile cu probleme. Este un pas catre consolidarea politicilor fiscale si imixtiunea centrala in gestiunea nationala. Nu rezolva problemele actuale ale Europei si prin pierderea de grade de libertate in politicile nationale poate chiar sa o agraveze intr-o prima etapa. Nu rezolva problemele de incredere ale investitorilor care tocmai au renuntat la 53.3% din investitia in titluri grecesti. Este o maniera neimplicata, aparent corecta, de a rezolva viciile de desen ale arhitecturii uniunii. Printre altele, problemele de competitivitate, lipsa transferurilor fiscale raman teme de viitor.

Romania ar trebui sa inteleaga corect implicatiile, costurile si sa negocieze:

1)    ridicarea restrictiilor de munca si circulatie ale romanilor macar in toate tarile co-semnatare ale tratatului fiscal (ca si contrapartida la costuri)

2)    amanarea momentului implementarii si negocierea unei traiectorii de convergenta bazata pe nevoile si particularitatile economiei romanesti (pentru diminuarea costurilor).

Comenteaza pe blogul lui Lucian Isar.



Citeste mai multe despre   










881 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri