Presate puternic de recesiunea economica si de datoriile suverane, guvernele europene trebuie sa 'rescrie' legislatia din sectorul muncii. Masurile vizeaza mai ales reducerea protectiei angajatilor sau reducerea salariilor. In acelasi timp, angajatorii din UE par a fi avantajati de noul context, scrie presseurope.

In statele cu probleme urgente ale finantelor publice, precum Grecia, Spania, Italia si Portugalia, efectele crizei au fost puternic resimtite de catre toti cetatenii ai acestor rtari, insa, la o privire mai atenta, nu chiar toti sunt dezavantajati de programele de reforma care impun a fi implementate de guverne. Unii dintre acestia vad insa cum unele asteptari indelungate pot deveni realitate.

Printre acestia, Juan Rosell, liderul patronatului CEOE din Spania, care a solicitat o relaxare a protectiei angajatilor de mai multi ani. Acum guvernul a luat in seama apelul acestuia. "Nu va fi ultima reforma a pietei muncii", a prezis Rosell.

Companiile din Europa sunt intr-o pozitie dominanta. Sub presiunea recesiunii si a datoriei publice, guvernele doresc sa reduca drepturile angajatilor si sa diminueze costurile cu forta de munca pentru ca economiile sa devina astfel mai atractive si mai ieftine pentru investitorii nationali si straini, care apoi sa decida localizarea afacerilor in aceste regiuni.

"Europa poate deveni un paradis antreprenorial - pe spatele angajatilor", a spus Apostolos Kapsalis de la institutul de cercetare al federatiei sindicale din Grecia, GSEE.

Fiind date ratele extrem de mari ale somajului si taierile cerute de Uniunea Europeana, uniunile sindicale sunt in defensiva. In Grecia, guvernul a redus drastic salariul minim si beneficiile de somaj.

"Taierile masive de salarii vor fi consecinta", a spus Michala Marcussen, de la banca franceza Societe Generale. De asemenea, varsta de pensionare a fost crescuta, ceea ce nu doar economiseste din platile cu pensiile, ci si creste numarul de persoane care isi cauta un loc de munca. Prin urmare, acest lucru va duce la o crestere a competitiei pentru un loc de munca.

In reformele privind piata muncii din Europa, Grecia este considerata un experiment, iar statul elen este locul in care se testeaza modul in care sa se faca reducerile, a adaugat Kapsalis.

Actiuni similare sunt asteptate sa se intample si in alte state, avertizeaza sindicalistul. De exemplu, in Spania, unde in luna februarie, fara sa negocieze cu sindicatele, guvernul a reformat piata muncii "extrem de agresiv", asa cum a specificat ministrul economiei, Luis De Guindos.

Cei evidentiati ca fiind marii castigatori sunt companiile din aceste tari.

"Este pur si simplu o chestiune de crestere a marjelor de profit - si acest lucru, pe termen scurt, poate fi facut doar prin reducerea costurilor cu forta de munca", a mentionat Patrick Artus, economist al bancii franceze Natixis.

Valul reformei strabate nu doar statele mici. Chiar si in Italia primul ministru Mario Monti a creat un plan de diminuare semnificativa a drepturilor traditionale pe care le au angajatii. Modelul pentru politicienii europeni il reprezinta Germania, unde Agenda 2010 si reducerile salariale au fost extrem de profitabile pentru companii, iar criza economica a fost depasita de mult.

"In competitia internationala, unde puterea unor economii emergente ca Brazilia si China este in continua crestere, Europa poate ramane in cursa doar daca este la fel de competitiva precum Germania", a afirmat in luna ianuarie cancelarul german, Angela Merkel.

Nivelul salariilor din Germania si productivitatea au devenit astfel puncte de referinta pentru competitia europeana - inclusiv pentru Franta, care si-a vazut cota de piata pe plan international redusa, in timp ce Germania si-a putut creste pozitia sa pe pietele internationale. Conform calculelor Commerzbank, productia de masini franceze si italiene a scazut intre 2004 si 2011 cu aproape 30%, in timp ce in aceeasi perioada companiile producatoare de masini din Germania au raportat cresteri cu 22%.

Ceea ce este deja clar este faptul ca reformele pietei muncii nu sunt masuri pe termen scurt care sa contracareze criza, ci ca acestea au efecte si pe termen lung. Strategiile de reduceri ale costurilor adancesc competitia dintre state. Unele tari cu salarii mai scazute, precum Croatia si Cehia, sunt fortate sa-si flexibilizeze pietele muncii nationale pentru a reduce costurile cu forta de munca si pentru a deveni si mai competitive, arata FMI.

Competitia intre state este dezirabila si in Uniunea Europeana, al carei obiectiv este ca Euroa sa devina cea mai competitiva regiune din lume pana in 2020.

"Trebuie sa venim cu o agenda pentru crestere", declara presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Pe de alta parte, aceasta sporire a competitivitatii prin intermediul unor costuri cu forta de munca mai mici - duce la o scadere a veniturilor lucratorilor si, prin urmare, la o scadere a cheltuielilor de consum.

"Aceste masuri vor fi o presiune in plus asupra cresterii economice si asupra pietelor muncii in anii urmatori", a spus Artus, de la Natixis.

Intrebarea este daca cei afectati le vor accepta. Uniunile sindicale din Portugalia au facut greve si au paraliza transportul in comun saptamana trecuta, in timp ce sindicatele din Spania si Grecia pregatesc si ele in viitorul apropiata noi greve.