Vezi in text cele mai relevante grafice si in atasament studiul INS
Distribuţia salariaţilor după salariile brute realizate relevă o concentrare în zona salariilor mai mici de 1500 lei, atât în rândul femeilor (65,7%), cât şi al bărbaţilor (58,4%). În grupa salariilor brute realizate cuprinsă între 1501 şi 4000 lei distribuţia pe sexe a salariaţilor este mai omogenă, reprezentând aproape o treime (29,8% femei, respectiv 34,8% bărbaţi). Salarii de peste 4000 lei, au realizat 6,8% dintre bărbaţi, respectiv 4,5% dintre femei. Distribuţia numărului de salariaţi după salariile brute realizate pe forme de proprietate arată că:
- în sectorul de stat, 0,3% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 25,3% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 64,3% între 1501 - 4000 lei, 8,8% între 4001 - 8000 lei şi 1,3% peste 8000 lei;
- în sectorul mixt majoritar de stat, 0,5% dintre salariaţi au avut realizări la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 32,4% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 55,6% între 1501 - 4000 lei, 9,7% între 4001 - 8000 lei şi 1,8% peste 8000 lei;
- în sectorul mixt majoritar privat, 0,5% dintre salariaţi au avut realizări la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 29,3% au realizat salarii brute cuprinse între 601-1500 lei, 56,9% între1501 - 4000 lei, 10,5% între 4001 - 8000 lei şi 2,8% peste 8000 lei;
- în sectorul privat, 8,1% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 63,7% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 23,8% între1501 - 4000 lei, 3,5% între 4001 - 8000 lei şi 0,9% peste 8000 lei;
- în sectorul cooperatist, 23,2% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 61,0% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 14,1% între 1501 - 4000 lei, 1,6% între 4001 - 8000 lei şi 0,1% peste 8000 lei;
- în sectorul obştesc, 12,7% dintre salariaţi au avut realizări la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 42,9% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 38,8% între1501 - 4000 lei, 4,8% între 4001 -8000 lei şi 0,8% peste 8000 lei;
- în întreprinderile cu capital integral străin, 2,8% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 49,8% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 34,8% între 1501 - 4000 lei, 9,2% între 4001 - 8000 lei şi 3,4% peste 8000 lei;
- în sectorul public de interes naţional şi local, 9,1% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 52,1% au realizat salarii brute cuprinse între 601-1500 lei, 35,4% între 1501-4000 lei, 2,9% între 4001 - 8000 lei şi 0,5% peste 8000 lei.
În ceea ce priveşte activităţile „sectorului bugetar”, începând cu 01.01.2010 s-au aplicat prevederile Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice. Conform acestui act normativ, salariile de bază ale categoriei de salariaţi căreia i se aplică, au fost stabilite pe funcţii în raport cu nivelul pregătirii profesionale, experienţa şi răspunderea în muncă, precum şi cu nivelul de complexitate a activităţii specifice fiecărui post.
Astfel, sporurile (de vechime etc.), majorările, precum şi indemnizaţiile de conducere au fost incluse în salariul de bază, în condiţiile prevăzute de lege, spre deosebire de anii precedenţi când aceste drepturi salariale erau cuprinse în salariul realizat.
De asemenea, începând cu luna iulie 2010, cuantumul brut al salariilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale aferente personalului plătit din fonduri publice au fost diminuate cu 25%, în conformitate cu prevederile Legii nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Consecinţa aplicării acestor acte normative a fost de diminuare a salariului brut de bază, în luna octombrie 2010, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, in activităţile de administraţie publică (-2,7%), respectiv învăţământ (-10,7%). În sănătate şi asistenţă socială salariul de bază brut din luna octombrie 2010 a fost cu 8,4% mai mare decât cel din anul precedent, din cauza includerii în salariul de bază a mai multor categorii de sporuri şi alte drepturi specifice, începând cu ianuarie 2010. Salariul brut realizat în luna octombrie 2010 faţă de luna octombrie 2009 a fost mai mic în toate activităţile sectorului bugetar, astfel: cu 23,6% în sănătate şi asistenţă socială, cu 22,1% în învăţământ, respectiv cu 11,9% în administraţia publică.
În general, la condiţii de muncă egale, salariile de încadrare ale femeilor şi bărbaţilor sunt aceleaşi. Disparităţi între salariile realizate de persoanele de sex feminin şi cele de sex masculin, pe diferite activităţi economice, pot apare ca urmare a diferenţelor de nivel de calificare şi de poziţie ierarhică la locul de muncă
Efectivul salariaţilor (exclusiv salariaţii din unităţile din sectorul economic cu mai puţin de 4 salariaţi) a fost de 4162,5 mii persoane, bărbaţii reprezentând 51,9%. Efectivul muncitorilor era de 2056,3 mii persoane, din care 63,2% bărbaţi.Numărul salariaţilor care au lucrat 21 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2010 a fost de 3554,5 mii persoane (85,4% din efectivul total al salariaţilor). Ponderea femeilor în această categorie a fost de 47,3%. Femeile deţineau ponderea cea mai mare (37,4%) în sfera serviciilor sociale, iar bărbaţii se regăseau în proporţie de 43,7% în industrie şi construcţii. Aproximativ o treime din numărul bărbaţilor, cât şi din cel al femeilor, se regăseau în sectorul serviciilor comerciale.
Distribuţia salariaţilor după salariile brute realizate relevă o concentrare în zona salariilor mai mici de 1500 lei, atât în rândul femeilor (65,7%), cât şi al bărbaţilor (58,4%). În grupa salariilor brute realizate cuprinsă între 1501 şi 4000 lei distribuţia pe sexe a salariaţilor este mai omogenă, reprezentând aproape o treime (29,8% femei, respectiv 34,8% bărbaţi). Salarii de peste 4000 lei, au realizat 6,8% dintre bărbaţi, respectiv 4,5% dintre femei.
Puţin peste 30% din efectivul de salariaţi la 31 octombrie 2010 se regăsesc în grupele majore de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice şi tehnicieni, maiştri şi asimilaţi. Bărbaţii predomină în rândul meşteşugarilor şi lucrătorilor calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor (77,3%), agricultorilor şi lucrătorilor calificaţi în
agricultură, silvicultură şi pescuit (69,4%), operatorilor la instalaţii, maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse (68,2%), membrilor corpului legislativ ai executivului, înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori din unităţile economico-sociale şi politice (61,0%) şi a muncitorilor necalificaţi (55,8%). Femeile sunt majoritare în următoarele grupe majore de ocupaţii: funcţionari administrativi (67,0%), lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi (63,7%), specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice (60,0%) tehnicieni, maiştri şi asimilaţi (59,6%).
Repartizarea salariaţilor care au lucrat cel puţin 21 de zile în luna octombrie 2010, pe sectoare de activitate şi pe sexe, relevă faptul că femeile deţineau cea mai mare pondere în sfera serviciilor sociale (Sectorul serviciilor sociale cuprinde activităţile conform CAEN Rev.2: administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi), învăţământ (inclusiv cca.3% sector privat), sănătate şi asistenţă socială (inclusiv cca.6% sector privat), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (inclusiv cca.38% sector privat) (37,4%), iar 43,7% dintre bărbaţi se regăseau în industrie şi construcţii.
Aproximativ o treime din numărul bărbaţilor, cât şi din cel al femeilor se regăseau în sectorul serviciilor comerciale. Din repartiţia numărului de salariaţi care au lucrat 21 de zile în luna octombrie, se observă că femeile erau preponderente în activităţile: sănătate şi asistenţă socială (77,8%), învăţământ (69,4%), intermedieri financiare şi asigurări (69,0%), hoteluri şi restaurante (61,5%), administraţie publică (59,1%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (57,6%) şi alte activităţi de servicii (52,4%).
Citeste in atasament studiul integral
Acordul de liber schimb UE-SUA
Banii in familie s-au rulat, se ruleaza.
In baza legii accesului la informatii publice poti sa petitionezi orice institutie publica si sa ceri asemenea informatii.
Deci da o dovada de spirit civic, apuca-te de treaba, si dupa ce ai toate rezultatele te rog sa ni le comunici si noua.
Astept...
Si poate cu asta ajunge si Mazeta cu analizele la zi.
Dar nu am mari sperante.
Una din principalele suparari ale romanilor in '89 a fost activitatea securistilor, care controlau tot, ascultau, inregistrau si, mai ales, faceau dosare.
Era de ajuns sa spui un banc politic sau sa-ti exprimi o indoiala privitor la politica PCR....si erai clasificat "dusman al poporului".
Cariera ta profesionala intra intr-o fundatura si puteai sa-ti iei adio de la o posibila iesire "afara" (fie si ca turist la bulgari)....
Familia ta intra si ea pe lista celor nesiguri...etc.
Securistii erau multi si erau bine platiti. Aveau un sistem medical numai al lor, case de vacanta rezervate numai lor...meritau, nu ?
Acum?
Acum sunt muuuult mai multi si intrebarea lui Mazeta este foarte indreptatita: noi, cetatenii trebuie sa stim cat ii platim si pentru ce.
Daca vedem ce se intampla in economia romaneasca, ne miram cum de serviciile secrete nu stiu nimic si nu intervin.
Siguranta acestei tari este grav afectata de afaceri dubioase care ne afecteaza economic si....SRI-ul inregistreaza ziaristii si politicienii din opozitie.
Pana la alegeri veti vedea, scoase cu tam-tam pe piata, dosarele lor....
Deci...intreb si eu:
Cat platesc pentru serviciile astea secrete?
am vazut mai multe mesaje de-ale tale si e clara pasiunea ta pentru serviciile secrete si conspiratiile oculte. Numai ca realitatea nu prea corespunde cu ceea ce citesti tu in romanele de spionaj.
Nu inteleg comparatia cu Securitatea, vrei sa spui ca SRI-ul si SIE fac politie politica? Ai ceva dovezi in privinta asta? Dar te rog dovezi reale, nu ceva in genul "se stie ca...", si "e clar ca...".
Cat despre "afacerile dubioase", majoritatea dintre ele sunt in domeniul public deja, descrise in presa si cunoscute de public.
Cu alte cuvinte astea sunt de competenta DNA-ului si a justitiei, nu a serviciilor secrete.
Si pe mine ma deranjeaza contractele secretizate, privatizarile dubioase, coruperea justitiei, secretizarea dosarelor de informatori ai Securitatii etc.
Dar toate astea au autori cunoscuti:
Nastase: Bechtel, Petrom, concesionari diverse etc
Tariceanu: BCR, platforma Marii Negre, legi cu dedicatie, privatizari secretizate, Logan-uri de 70000 Euro, blocarea CNSAS, blocarea DNA, blocarea dosarelor in justitie
Senatorul Voicu (PSD): coruptie in justie
Voiculescu: politie politica, santaj de presa
Deci ce ai tu de facut e sa nu ii votezi pe cei care s-au ocupat de asemenea potlogarii si sa ceri urmarirea lor in justitie.
Cat despre SRI si SIE, mie nu mi-e frica de faptul sa sunt prea active, ci de faptul ca stau degeaba. Pana acum singurele reusite pe care mi le amintesc in plan economic au fost dosarul lui Codrut Seres (PUR) si gasirea lui Popa in Indonezia.
Dar macar se pare ca isi fac mai bine treaba in materie de contraterorism si siguranta nationala.
Ca sa-ti raspund la intrebare - prin definitie serviciile secrete sunt inafara ochiului public, si asta include si bugetele lor.
In SUA doar suma totala cheltuita de toate serviciile secrete impreuna (si SUA au multe!) e facuta publica, si asta doar de cativa ani.
http://en.wikipedia.org/wiki/United_States_intelligence_budget
P.S: eu nu ma ocup cu minusuri pe aici
Deoarece mamaliga ... nu explodeaza!
(sic!)
"Patria si Dreptul Meu!"
.
Da bugetul de stat l-ati studiat?
Bugetul SRI e public: SRI va primi pentru 2012 un buget de 989,3 milioane de lei.
Bugetul SIE este de 193 milioane, adica aproximativ 43 de milioane de euro.
Cele doua servicii consuma impreuna cam 0.6% din totalul bugetului de stat.
Bugetul SRI se justifica: un numar impresionant de anchete de coruptie s-a facut pe baza dovezilor colectate de SRI. Si vorbim de inregistrari facute DUPA APROBAREA UNUI JUDECATOR. Altfel nu au nicio valoare in instanta.
Da, "siguranta tarii e grav afectata". Aiurea: siguranta HOTILOR e grav afectata. Unora dintre noi ne e frica sa vorbim si la telefon, cum bine zicea Frunzaverde. Stim noi care.
Aratati-mi un ziarist sau un opozant al regimului inregistrat aiurea de SRI. Absolut toate inregistrarile aveau mandat de la un judecator si erau conexate cu dosare penale (spre exemplu Vantu - ajutoare financiare catre fugarul Popa - si inregistrarile conexe cu "ziaristii" lui si cu Geoana)
Nu are dreptate sa vrea sa afle cati sunt agajati si platiti de serviciile secrete romanesti?
Poate o sa ne speriem cand o sa vedem ca mai mult de jumate mai sunt angajati si in alte parti. Ca doar sunt multi sub acoperire. Asa cum pari si tu. Ca altfel de ce te'ai ataca asa de repede pe o intrebare intemeiata?
Dar nu am mari sperante.. voi securistii va aparati intre voi.
Faptul ca sunt asa de prost precum cu justete ai observat, si faptul ca sunt un securist asa de usor de deconspirat ar trebui sa te linisteasca, nu-i asa?
Cu atat mai mult cu cat o sa deduci care dintre noi e agent dublu (sau triplu) doar daca stii bugetul serviciilor.
Nu mai avem nici o scapare noi securistii cand suntem supravegheati de oameni ca si tine - uimitor de inteligenti si plini de spirit civic.
Dar in Ro se cheltuie fff mult pt unii si mult mai putin pt sectoare de activitate vitala, destinate "muritorilor de rand".
Vezi ca si prin Occident taman acolo se accentueaza si se cer niste lucruri.
Dar banuiesc ca ori nu ai interes sa scada/ elimine aceste facilitati date de-a moka si pe ochi frumosi ori nu ai prea mult contact cu ceea ce se cere din afara.
Nu am nimic impotriva profesionistilor care lucreaza cu capul, creerul, dar sa dai salarii si sporuri celor care-ti primesc dosarele auto prin Pipera....
MAI nu inseamna numai servicii secrete.
SRI: mai multe estimari "generoase" vorbesc de 12.000 de angajati. Adica 1% din totalul bugetarilor.
La SIE e vorba de 3000 de angajati, adica 0.25% din totalul bugetarilor.
Bugetul SRI e public si e de 930 de milioane lei in 2012, undeva la 220 de milioane de euro, adica aproximativ 0,5% din totalul cheltuielilor din bugetul public.
Te-ai linistit sau nu?
Mai am o cunostinta care imi vorbeste gatuit la telefon. "sa nu ne asculte astia". Saracul, isi inchipuie ca a devenit dizident anti-comunist si ca il urmareste securitatea lui Ceausescu, pentru ca urmareste Antena3.
Paranoia e in floare, nene, putem sa discutam si despre femei, fotbal sau fata nevazuta a lunii, dumneata tot la Basescu si servicii te gandesti...
Cati angajati lucreaza la Stat si cati in privat?
Dar se pare ca a fost o intrebare retorica. Probabil era mai usor sa ne spuna cati angajati lucreaza la stat si cati la privat in familia Ionescu.
In orice caz Romania e departe de a fi o tara capitalista. O tara socialista, corupta, evident saraca, vecina cu Putin.
1. Cati angajati lucreaza la stat si cati in privat?
2. Cat e salariul mediu brut la stat si cat la privat?
3. Ce relevanta mai au astazi datele astea de acum un an jumate?
Un exemplu foarte bun de cum sa scrii un articol frustrant, fara cap si fara coada.
Puteati pune un link mare pe prima pagina cu "documentu" si citeam noi singuri, nu era nevoie sa va obositi atata. Multumim.
Traiasca imprumuturile si sifonarile de bani.
Doar ca exista o "mica" diferenta. La firmele de stat se acorda sporul de vechime, sporul de noapte si eventuale forme de premiere. La structura de personal din RO, salariul BRUT la stat este cu cel putin 20% mai mare decat salariul de incadrare!
Cu alte cuvinte, cifrele sunt un pic decalate, la stat majoritatea castiga cel putin 2000 ron brut!
De ce comparati mere cu pere ?!?
1. "în sectorul public de interes naţional şi local, 9,1% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la
nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 52,1% au realizat salarii brute cuprinse între
601-1500 lei, 35,4% între 1501-4000 lei, 2,9% între 4001 - 8000 lei şi 0,5% peste 8000 lei."
2. "în sectorul privat, 8,1% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim
brut pe ţară, 63,7% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 23,8% între
1501 - 4000 lei, 3,5% între 4001 - 8000 lei şi 0,9% peste 8000 lei"
Ca sa traduc pe intelesul tuturor, salariile brute realizate (adica totale) in sectorul public sunt usor mai mici decat in sectorul privat. Asta, in situatia in care in sectorul privat doar 11% din totalul salariatilor au studii complete, iar in cel public 47%. Adica, un profesor tanar castiga un salariu de gunoier.
Si se mai vede ceva din studiu: patronii strini platesc mai corect decat patronii romani:
"în întreprinderile cu capital integral străin, 2,8% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul
salariului de bază minim brut pe ţară, 49,8% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500
lei, 34,8% între 1501 - 4000 lei, 9,2% între 4001 - 8000 lei şi 3,4% peste 8000 lei"
"în sectorul privat, 8,1% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim
brut pe ţară, 63,7% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 23,8% între
1501 - 4000 lei, 3,5% între 4001 - 8000 lei şi 0,9% peste 8000 lei"
Cam asta ar fi! Daca cineva mai si citeste poate scapa de obsesiile tampite cu salariile altora. Si ar fi vremea sa scape, caci deja am cam ramas fara medici si asistente medicale prin spitale.
Rămâne să plătești tu medicii și profesorii, la grămadă cu alții. Noi redușii preferăm medicină și universități private, din țările pentru reduși.
Problema la care m-am referit , punctuala, tine de modul de raportare a sumelor castigate de un bugetar versus cele castigate la un privat.
Daca se raporteaza salarul tarifar de incadrare la salariul de baza minim, statisticile sunt cat se poate de urate.
Daca, se raporteaza VENITUL REALIZAT o sa descoperim IN CAZUL BUGETARILOR ca :
- in loc de 8.1% salariati sunt 0% salariati cu VENIT sub salarul minim!
- in loc de 63.7% sunt 20% cu venit sub salar mediu.... si tot asa!!!
Eu doar am spus ca realitatea prezentata e cea... convenabila.
In cazul celor de la stat
TARIFAR + SPORURI - IMPOZIT = SALAR NET (CARE E CAM TARIFARUL, DE AICI "SIMPLIFICAREA"!)
In cazul celor de la privat:
TARIFAR - IMPOZIT = SALAR NET
NU ai dreptul sa te legi de medici sau de alte profesii; cat castigi PRIN MUNCA CINSTITA, e problema ta.
DA, sistemul comunist salariza egal atat vanzatoarea la aprozar cat si medicul, importanta sociala a fost considerata EGALA!
Ca acum, DUPA 20 DE ANI, se pastreaza aceasta tara, este doar din cauza ca cei din sistemul medical (si nu numai) nu au pus pe real piciorul in prag! Au timp si or s-o faca!
In comentariu, mai faci o mica confuzie: salarizarea se face dupa tipul si utilitatea meseriei, NU DUPA NIVELUL STUDIILOR!
Asta, da, iar o alta balarie comunista, culmea insa, argumentata prin faptul ca procentul celor cu studii superioare era tinut sub control!(Evident din alte motive).
Cu alte cuvinte, daca ai fost destul de destept sa termini SORBONA si in Romania lucrezi bugetar la semicerc, problema nu e a sistemului ci a ta!
IN CAZUL MATALUTZA, cam pari ceva invatator, care a terminat una-doua facultati cu medie mare si realizari putine: TOCILAR, care a invatat pe de rost materie inutila SI NU E IN STARE SA-SI GANDESCA PRORIA VIATZA...
Problema e ca sunteti multi al dracu si social inutili! De asta sunteti salarizati ... cate un pic sa va ajunga la toti, mare filozofie!
- ce inseamna pt d-vs "studii complete"?
- de unde aveti cifra de (doar) 11%!?
pana nu argumetati aceste doua aspecte toata postarea d-vs se incadreaza in categoria "sofismelor statistice" - pe scurt va invalidati singur toata argumentatia
1. Prin studii complete inteleg studii universitare
2. Cel mai recent studiu care documenteaza ponderea angajatilor cu studii superioare in mediile privat si public nu se afla pe internet. Imi pare rau!
Dar am gasit un studiu mai vechi, care contine evaluari la nivelul anului 2007.
http://www.observatorul-social.ro/wp-content/uploads/2011/11/01_Studiu-asupra-diferentelor-de-salarizare.pdf
Evaluarile respective indica aproape 20% angajati cu studii superioare in mediul rpivat si putin peste 40% in mediul public. Cel mai recent studiu citit de mine, la nivelul anului 2010, arata cca 11% pentru mediul privat si 47% la nivel public. Nu se indica motivele evolutiei surprinse in dinamica salariatilor. Poate ca nu au nici aceeasi metodologie cele doua studii.
M-am uitat si eu pe cifre, de mai multe ori, dar nu vad de unde ati scos aceasta concluzie. Poate ma luminati si pe mine.
Eu vad ca in privat sunt mai multi pe segmentul 601-1500 decat la stat (adica cu salarii mici) si mai putini pe segmentul 1501-4000 decat la stat (adica cu salarii medii). Deci???
Singurul loc in care se sta mai bine (adica sunt mai multi) in privat este zona salariilor medii-mari, adica peste 4001 lei. Si e cumva normal, tinand cont ca sectoarele de activitate cu valoare adaugata mare sunt in zona privata: IT, telecom, servicii financiare si asigurari.
http://www.fmi.ro/img/File/Romania%20-%20Raportul%20Echipei%202011%20-%20a%20treia%20evaluare.pdf
Salariile brute declarate (nu neaparat reale!) in mediul privat sunt mai mari decat in sectorul de stat!
O analiza pe ponderi sa datelor din documentul INS arata ceea ce spune si evalaurea FMI.
nu are relevanta ce s-a intamplat vara asta la mare....
...cei 64,3% vor fi intotdeauna pile si relatii intrate pe post cu spaga.
Imi doresc sa fie totul privat, sa fie eficient.
Este incredibil cata bataie de joc este din partea statului.
CAm cat de nesimtit trebuie sa fii sa nu faci public cati salariati ai si ce salarii au, din moment ce esti platit din finante publice?!
Inseamna ca 61,8 % din lucratorii din Romania castiga sub 1501 RON brut, adica ~1100 RON net, adica 2200 RON net pe familie
Daca te uiti in jur e clar ca, undeva, ceva nu se potriveste.
Incercati sa faceti o adunare sumara a cheltuielilor fixe (necesare) pt 2 persoane, vedeti ce ramane din 2200/luna si apoi utati-va in jur cum pe sosele nu mai e loc, benzina se tot scumpeste si se cumpara in continuare, la marea noastra jegoasa si scumpa n-ai unde sa calci in sezon, casele de la preturi fantastice au coborat ceva, dar pe langa 2200ron/luna raman de-a dreptul colosale.
Ceva nu se potriveste, cum 2 treimi din angajatii romani cu 1100RON sustin tot ce vedem in jur...
In Olanda salariile fff mari , brutul de 10.000E de ex, se impoziteaza cu 52%.
Medicii intra in grila asta de salarizare.
Dar na.... sunt tari cu traditie in scala adevarata a valorilor si muncii prestate.
Nu tin tot felul de asistati sociali pe salarii enorme, discordante cu restul salariilor si fara responsabilitate.
In general, in Vest, calitatea face diferenta.
Aia 64% cu sub 2.000 ron sa plateasca 10% impozit (ceea ce ar creea serioase probleme bugetului).
Iar ultima treapta ar ajunge ceva de genul peste 8000 ron 50% impozit.
Si atunci ce te mai ambitioneaza sa fii mai bun, sa castigi mai mult, ca la 2000 de coco statul sa iti spuna ca pt RO esti bogatan si sa dai inapoi 50%.
In concluzie taxarea progresiva e corecta, dar e f greu de gasit niste praguri care sa stimuleze si sa limiteze acolo unde trebuie...
Pragurile alea in contex european n-au rost in RO. Pe cine sa taxezi cu 50% daca are mai mult de 10000 de coco pe luna, alea 1000 de persoane...
O firma care nu plateste CAS si CASS nu rezita un an fara sa fie "trosnita"
Cat depre impozitul de 16%., te poti trezi cu conturi blocate in cateva luni.
Surprinzator dar astea chiar functioneaza.
PS. avem exceptii notabile de la stat, gen CFR care n-a platit CAS de n ani...
Ca la copy / paste se pricep toti.
Va e lene, dar stiti ce vreti!
Instrainarea resurselor fara beneficii pentru cetatenii romani