Cati angajati lucreaza la Stat si cati in privat? Ce salarii au ei si cati castiga peste 8000 de lei lunar? Care este numarul angajatilor din banci si asigurari care iau cele mai mari salarii? HotNews a initiat un astfel de demers si, cu ajutorul Institutului National de Statistica, a obtinut cele mai recente informatii pe aceasta tema. Repartizarea salariaţilor după salariile brute realizate arată că 7% din numărul salariaţilor au realizat sub şi la nivelul salariului minim pe economie, 54,8% dintre salariaţi au realizat salarii brute cuprinse între 601 şi 1500 lei, 27,2% între 1501 şi 3000 lei, 7,5% au realizat salarii brute între 3001 şi 5000 lei, iar 3,5% au realizat salarii brute de peste 5000 lei.

Vezi in text cele mai relevante grafice si in atasament studiul INS

Distribuţia salariaţilor după salariile brute realizate relevă o concentrare în zona salariilor mai mici de 1500 lei, atât în rândul femeilor (65,7%), cât şi al bărbaţilor (58,4%). În grupa salariilor brute realizate cuprinsă între 1501 şi 4000 lei distribuţia pe sexe a salariaţilor este mai omogenă, reprezentând aproape o treime (29,8% femei, respectiv 34,8% bărbaţi). Salarii de peste 4000 lei, au realizat 6,8% dintre bărbaţi, respectiv 4,5% dintre femei. Distribuţia numărului de salariaţi după salariile brute realizate pe forme de proprietate arată că:

•  în sectorul de stat, 0,3% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 25,3% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 64,3% între 1501 - 4000 lei, 8,8% între 4001 - 8000 lei şi 1,3% peste 8000 lei;
  

•  în sectorul mixt majoritar de stat, 0,5% dintre salariaţi au avut realizări la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 32,4% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 55,6% între 1501 - 4000 lei, 9,7% între 4001 - 8000 lei şi 1,8% peste 8000 lei;
  

• în sectorul mixt majoritar privat, 0,5% dintre salariaţi au avut realizări la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 29,3% au realizat salarii brute cuprinse între 601-1500 lei, 56,9% între1501 - 4000 lei, 10,5% între 4001 - 8000 lei şi 2,8% peste 8000 lei;
  

• în sectorul privat, 8,1% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 63,7% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 23,8% între1501 - 4000 lei, 3,5% între 4001 - 8000 lei şi 0,9% peste 8000 lei;
  

• în sectorul cooperatist, 23,2% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 61,0% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 14,1% între 1501 - 4000 lei, 1,6% între 4001 - 8000 lei şi 0,1% peste 8000 lei;

•  în sectorul obştesc, 12,7% dintre salariaţi au avut realizări la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 42,9% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 38,8% între1501 - 4000 lei, 4,8% între 4001 -8000 lei şi 0,8% peste 8000 lei;
  
  
  
  
  

• în întreprinderile cu capital integral străin, 2,8% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 49,8% au realizat salarii brute cuprinse între 601 - 1500 lei, 34,8% între 1501 - 4000 lei, 9,2% între 4001 - 8000 lei şi 3,4% peste 8000 lei;

• în sectorul public de interes naţional şi local, 9,1% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 52,1% au realizat salarii brute cuprinse între 601-1500 lei, 35,4% între 1501-4000 lei, 2,9% între 4001 - 8000 lei şi 0,5% peste 8000 lei.

Aproape o treime (30,5%) din efectivul de salariaţi la 31 octombrie 2010 se regăseşte în grupele majore de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice şi tehnicieni, maiştri şi asimilaţi (GM3Distribuţia pe sexe a salariaţilor evidenţiază că bărbaţii se regăsesc în proporţie semnificativă în grupele majore de ocupaţii de meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor şi operatori la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse (40,1%), iar majoritatea femeilor (56,6%) se concentrează în grupele de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice (21,6%), lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi (18,7%) şi tehnicieni, maiştri şi asimilaţi (16,3%)sporuri şi adaosuri se regăsesc în activităţile: industria extractivă (40,6%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (33,9%), transport şi depozitare (23,0%).

În ceea ce priveşte activităţile „sectorului bugetar”, începând cu 01.01.2010 s-au aplicat prevederile Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice. Conform acestui act normativ, salariile de bază ale categoriei de salariaţi căreia i se aplică, au fost stabilite pe funcţii în raport cu nivelul pregătirii profesionale, experienţa şi răspunderea în muncă, precum şi cu nivelul de complexitate a activităţii specifice fiecărui post.

Astfel, sporurile (de vechime etc.), majorările, precum şi indemnizaţiile de conducere au fost incluse în salariul de bază, în condiţiile prevăzute de lege, spre deosebire de anii precedenţi când aceste drepturi salariale erau cuprinse în salariul realizat.

De asemenea, începând cu luna iulie 2010, cuantumul brut al salariilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale aferente personalului plătit din fonduri publice au fost diminuate cu 25%, în conformitate cu prevederile Legii nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Consecinţa aplicării acestor acte normative a fost de diminuare a salariului brut de bază, în luna octombrie 2010, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, in activităţile de administraţie publică (-2,7%), respectiv învăţământ (-10,7%). În sănătate şi asistenţă socială salariul de bază brut din luna octombrie 2010 a fost cu 8,4% mai mare decât cel din anul precedent, din cauza includerii în salariul de bază a mai multor categorii de sporuri şi alte drepturi specifice, începând cu ianuarie 2010. Salariul brut realizat în luna octombrie 2010 faţă de luna octombrie 2009 a fost mai mic în toate activităţile sectorului bugetar, astfel: cu 23,6% în sănătate şi asistenţă socială, cu 22,1% în învăţământ, respectiv cu 11,9% în administraţia publică.

În general, la condiţii de muncă egale, salariile de încadrare ale femeilor şi bărbaţilor sunt aceleaşi. Disparităţi între salariile realizate de persoanele de sex feminin şi cele de sex masculin, pe diferite activităţi economice, pot apare ca urmare a diferenţelor de nivel de calificare şi de poziţie ierarhică la locul de muncă

Efectivul salariaţilor (exclusiv salariaţii din unităţile din sectorul economic cu mai puţin de 4 salariaţi) a fost de 4162,5 mii persoane, bărbaţii reprezentând 51,9%. Efectivul muncitorilor era de 2056,3 mii persoane, din care 63,2% bărbaţi.Numărul salariaţilor care au lucrat 21 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2010 a fost de 3554,5 mii persoane (85,4% din efectivul total al salariaţilor). Ponderea femeilor în această categorie a fost de 47,3%. Femeile deţineau ponderea cea mai mare (37,4%) în sfera serviciilor sociale, iar bărbaţii se regăseau în proporţie de 43,7% în industrie şi construcţii. Aproximativ o treime din numărul bărbaţilor, cât şi din cel al femeilor, se regăseau în sectorul serviciilor comerciale.

Distribuţia salariaţilor după salariile brute realizate relevă o concentrare în zona salariilor mai mici de 1500 lei, atât în rândul femeilor (65,7%), cât şi al bărbaţilor (58,4%). În grupa salariilor brute realizate cuprinsă între 1501 şi 4000 lei distribuţia pe sexe a salariaţilor este mai omogenă, reprezentând aproape o treime (29,8% femei, respectiv 34,8% bărbaţi). Salarii de peste 4000 lei, au realizat 6,8% dintre bărbaţi, respectiv 4,5% dintre femei.

Puţin peste 30% din efectivul de salariaţi la 31 octombrie 2010 se regăsesc în grupele majore de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice şi tehnicieni, maiştri şi asimilaţi. Bărbaţii predomină în rândul meşteşugarilor şi lucrătorilor calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor (77,3%), agricultorilor şi lucrătorilor calificaţi în

agricultură, silvicultură şi pescuit (69,4%), operatorilor la instalaţii, maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse (68,2%), membrilor corpului legislativ ai executivului, înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori din unităţile economico-sociale şi politice (61,0%) şi a muncitorilor necalificaţi (55,8%). Femeile sunt majoritare în următoarele grupe majore de ocupaţii: funcţionari administrativi (67,0%), lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi (63,7%), specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice (60,0%) tehnicieni, maiştri şi asimilaţi (59,6%).

Repartizarea salariaţilor care au lucrat cel puţin 21 de zile în luna octombrie 2010, pe sectoare de activitate şi pe sexe, relevă faptul că femeile deţineau cea mai mare pondere în sfera serviciilor sociale (Sectorul serviciilor sociale cuprinde activităţile conform CAEN Rev.2: administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi), învăţământ (inclusiv cca.3% sector privat), sănătate şi asistenţă socială (inclusiv cca.6% sector privat), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (inclusiv cca.38% sector privat) (37,4%), iar 43,7% dintre bărbaţi se regăseau în industrie şi construcţii.

Aproximativ o treime din numărul bărbaţilor, cât şi din cel al femeilor se regăseau în sectorul serviciilor comerciale. Din repartiţia numărului de salariaţi care au lucrat 21 de zile în luna octombrie, se observă că femeile erau preponderente în activităţile: sănătate şi asistenţă socială (77,8%), învăţământ (69,4%), intermedieri financiare şi asigurări (69,0%), hoteluri şi restaurante (61,5%), administraţie publică (59,1%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (57,6%) şi alte activităţi de servicii (52,4%).

Citeste in atasament studiul integral