Cati romani se muta anual si ce orase sau zone rurale prefera? Un studiu despre migratia interna a populatiei. In 2009, erau circa 290.000 de romani care si-au schimbat domiciliul. In 2010, numarul lor a crescut la circa 460.000. Calculele preliminare pentru 2011 arata ca cifrele sunt in crestere accelerata. Cei mai multi romani care se muta sunt femeile- cu 25% mai multe decat barbatii. Se pleaca si de la oras dar si din mediul rural, chiar daca plecarile din mediul urban sunt mai numeroase (60% din total). Tendinta de parasire a oraselor nu e de ieri, de azi, ci din 1997 incoace, arata datele INS. Drept e ca aici sunt incluse si mutarea din marile orase catre localitatile-satelit din jur. In cazul a 28 de judete, soldul migratiei interne e negativ, adica se muta mai multi oameni intr-un alt judet decat intra.

Vezi in text cele mai relevante grafice.

Numarul persoanelor care si-au schimbat domiciliul in cadrul aceluiasi judet (migratia intrajudeteana) a fost mai mare decat al celor care si-au schimbat domiciliul intr-un alt judet (59,8% din totalul schimbarilor de domiciliu).

In opinia sociologului Mircea Kivu,inversarea trendului evolutiei raportului populatie urbana - populatie rurala este cea mai surprinzatoare stire rezultata in urma recensamantului. In ultimii ani, populatia urbana crestea, populatia rurala scadea. Ultimul anuar statistic din 2010, arata ca aproximativ 55% din populatia Romaniei traia in mediul urban, iar rezultatele Recensamintului arata ca populatia urbana a scazut la 52,8%.

• Avem deci un flux migrator dinspre mediul urban spre mediul rural, explica Mircea Kivu
  

"Acest flux e greu de pus exclusiv pe seama crizei. E posibil ca persoanele virstnice sa fi preferat sa se mute in mediul rural, acolo unde multi aveau o a doua casa sau au mostenit o casa batrineasca. O alta cauza ar putea fi aparitia ansamblurilor imobiliare mari din satele aflate in imediata vecinatate a marilor orase, ansambluri in care s-au mutat destule familii", spune sociologul roman.

Scaderea populatiei:

- Scaderea populatiei nu este o surpriza, am spus in timpul recensamintului ca ma asteptam la o populatie sub 20 de milioane. Cauza acestei scaderi destul de mari este faptul ca, in ultimii ani, statistica civila nu a inregistrat migratia externa.

Balanta interjudeteana a schimbarilor de domiciliu a avut sold pozitiv in 13 judete, inregistrand valori mai ridicate in Ilfov (+12634 persoane), Timis (+4901 persoane) si Cluj (+4239 persoane). Sold negativ al migratiei interne cu schimbarea domiciliului s-a inregistrat intr-un numar de 28 judete si Municipiul Bucuresti, cu valori mai ridicate in judetele Vaslui (-1944 persoane), Bacau (-1926 persoane), Hunedoara (-1891 persoane), Botosani (-1825 persoane) si Municipiul Bucuresti (-2197 persoane).

Din numarul total al persoanelor care si-au schimbat domiciliul in anul 2010, barbatii au avut o pondere de 45,1%, iar femeile de 54,9%. Tinerii intre 20-34 ani au fost si in 2010 cei mai mobili (valoarea maxima a fost de 69,7 mii persoane pentru grupa 20-24 ani), dupa varsta de 35 ani nivelul schimbarilor de domiciliu fiind mult mai redus, cu tendinta evidenta de scadere la persoanele varstnice (60 ani si peste). Numarul cel mai mare de persoane care si-au schimbat domiciliul s-a consemnat la grupa de varsta 30-34 ani (27,7 mii persoane) pentru barbati si la grupa de varsta 20- 24 ani (46,3 mii persoane) pentru femei.

• Sa luam un caz concret- judetul Cluj...

si sa ne uitam la originea celor care se stabilesc in mediul rural din judet. Grafic, avem urmatoarea situatie:

Dupa numarul si originea celor care prefera satele din judetul Cluj, gasim desigur clujenii, dar vin de asemenea si locuitori din judetele invecinate, Mures, Salaj, Alba, Bistrita Nasaud. Putem analiza, dar nu e timp si suficient spatiu, preferinta dupa judetul de destinatie sau provenienta.

Una peste alta, din cele 398,2 mii persoane in varsta de 14 ani si peste care si-au schimbat domiciliul, 34,0% au fost salariati, iar 40,0% erau absolventi ai invatamantului liceal. Aproape jumatate (42,8%) din numarul persoanelor care si-au schimbat domiciliul erau casatorite. E drept, un segment important il reprezinta si romanii cu varsta de peste 65 de ani, in cazul acestora motivul principal fiind nu investitia imobiliara la periferia marilor orase cat retragerea intr-o zona linistita in care sa isi poata vedea de batranete.

Majoritatea judetelor au inregistrat sold negativ in mediul urban si sold pozitiv in rural; exceptie au facut judetele Arad, Bistrita-Nasaud, Cluj, Ilfov, Sibiu, Timis, pentru mediul urban, respectiv Alba, Bistrita-Nasaud, Botosani, Gorj, Mehedinti, Olt, Tulcea si Vaslui pentru mediul rural.

Din cele 103 municipii, 94 au inregistrat sold negativ al migratiei cu schimbarea domiciliului; valori mai mari s-au inregistrat in municipiile Bacau (-1578 persoane), Galati (-1436 persoane), Ploiesti (-1426 persoane) si Municipiul Bucuresti (-2197 persoane). In mediul urban, soldul negativ al migratiei cu schimbarea domiciliului (inregistrat anual incepand din 1997) s-a mentinut.

Fata de anul precedent insa, soldul negativ din mediul urban a crescut (de la -26267 persoane la -36851 persoane).Numarul persoanelor care si-au schimbat domiciliul in cadrul aceluiasi judet (migratia intrajudeteana - inclusiv intre sectoarele municipiului Bucuresti) a fost mai mare decat al celor care si-au schimbat domiciliul intr-un alt judet (59,8% din totalul schimbarilor de domiciliu).

Balanta interjudeteana a schimbarilor de domiciliu a avut sold pozitiv in 13 judete, inregistrand valori mai ridicate in Ilfov (+12634 persoane), Timis (+4901 persoane) si Cluj (+4239 persoane). Sold negativ al migratiei interne cu schimbarea domiciliului s-a inregistrat intr-un numar de 28 judete si Municipiul Bucuresti, cu valori mai ridicate in judetele Vaslui (-1944 persoane), Bacau (-1926 persoane), Hunedoara (-1891 persoane), Botosani (-1825 persoane) si Municipiul Bucuresti (-2197 persoane).

Din numarul total al persoanelor care si-au schimbat domiciliul, barbatii au avut o pondere de 45,1%, iar femeile de 54,9% .

Tinerii intre 20-34 ani au fost si in 2010 cei mai mobili (valoarea maxima a fost de 69,7 mii persoane pentru grupa 20-24 ani), dupa varsta de 35 ani nivelul schimbarilor de domiciliu fiind mult mai redus, cu tendinta evidenta de scadere la persoanele varstnice (60 ani si peste). Numarul cel mai mare de persoane care si-au schimbat domiciliul s-a consemnat la grupa de varsta 30-34 ani (27,7 mii persoane) pentru barbati si la grupa de varsta 20-24 ani (46,3 mii persoane) pentru femei.

• Din cele 398,2 mii persoane in varsta de 14 ani si peste care si-au schimbat domiciliul, 34,0% au fost salariati, iar 40,0% erau absolventi ai invatamantului liceal.

• Aproape jumatate (42,8%) din numarul persoanelor care si-au schimbat domiciliul erau casatorite.

Majoritatea judetelor au inregistrat sold negativ in mediul urban si sold pozitiv in rural; exceptie au facut judetele Arad, Bistrita-Nasaud, Cluj, Ilfov, Sibiu, Timis, pentru mediul urban, respectiv Alba, Bistrita-Nasaud, Botosani, Gorj, Mehedinti, Olt, Tulcea si Vaslui pentru mediul rural.

Din cele 103 municipii, 94 au inregistrat sold negativ al migratiei cu schimbarea domiciliului; valori mai mari s-au inregistrat in municipiile Bacau (-1578 persoane), Galati (-1436 persoane), Ploiesti (-1426 persoane) si Municipiul Bucuresti (-2197 persoane).