In materie de interventii pe piata muncii, Statul roman a preferat ca in perioada crizei sa dea mai degraba peste decat sa invete somerii sa pescuiasca. In 2010, ponderea cheltuielilor cu subventiile destinate stimularii angajarii in totalul cheltuielilor cu masurile active a scazut de la 74,5% (in 2009), la 66,5%. Gradul de ocupare dupa iesirea dintr-o masura de formare profesionala a scazut si el in 2010 fata de 2009; ponderea persoanelor care s-au angajat la un loc de munca in urma participarii la un curs de formare profesionala a fost de 27,6%. In total, in 2010, s-au identificat 29 de interventii publice privind piata muncii din Romania, clasificate conform metodologiei europene.

Cele 29 de interventii publice privind piata muncii din Romania, clasificate conform metodologiei LMP (Labour Market Policies), in urmatoarele tipuri: servicii privind piata muncii (5), masuri privind piata muncii - masuri active (20), suport financiar privind piata muncii - masuri pasive (4). Romania a cheltuit 0,61% din PIB cu aplicarea masurilor prevazute prin politicile privind piata muncii.

Cheltuielile implicate de suporturile financiare (masurile pasive) au fost preponderente (90,7%) in totalul cheltuielilor cu politicile privind piata muncii. In cadrul acestora ponderea cea mai mare a revenit cheltuielilor efectuate cu indemnizatia de somaj (96,3%).

Anul 2010 a inregistrat, fata de anul 2009, o crestere cu 6,6 puncte procentuale a ponderii cheltuielilor cu suporturile financiare in totalul cheltuielilor cu interventiile publice pe piata muncii.

In contextul crizei economice, acest lucru a fost justificat de mentinerea la un nivel ridicat a ratei somajului inregistrat (7,8% in 2009, respectiv 7,0% in decembrie 2010), ceea ce a dus implicit la cresterea cheltuielilor cu interventiile publice dedicate grupului vulnerabil pe piata muncii reprezentat de someri.

  • Sprijinul  acordat  somerilor  a  imbracat  in  principal  forma  indemnizatiei  de  somaj  care  a reprezentat 87,4% din totalul cheltuielilor cu politicile pe piata muncii.

Persoanele vulnerabile pe piata muncii au fost sprijinite sa se reintegreze prin masuri active care au totalizat 4,6% din totalul cheltuielilor cu interventiile publice pe piata muncii, pondere aflata in scadere cu 4,3 puncte procentuale fata de anul anterior.

Serviciile de mediere, informare si consiliere (inclusiv costurile administrative implicate) au reprezentat 4,7% din totalul cheltuielilor cu interventiile publice pe piata muncii, in anul 2010.

  • Informatii calitative referitoare la interventiile publice privind piata muncii, in anul 2010

Pentru anul 2010 s-au identificat 29 de interventii publice privind piata muncii din Romania, clasificate conform metodologiei LMP, in urmatoarele tipuri: servicii privind piata muncii: 5; masuri privind piata muncii (masuri active): 20; suport financiar privind piata muncii (masuri pasive): 4.

In acelasi interval de timp, in Romania nu au actionat interventii publice corespunzatoare urmatoarelor categorii LMP: categoria 3: Rotire pe post si diviziune a muncii ; categoria 5: Sprijin pentru ocupare si reabilitare; categoria 9: Pensionare timpurie.

  • Cheltuielile corespunzatoare interventiilor pe piata muncii

Romania a cheltuit in 2010 0,61% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru a sprijini integrarea in munca a somerilor si a altor grupuri defavorizate, in crestere cu 0,15 puncte procentuale fata de anul 2009. Pentru punerea in practica a politicilor privind piata muncii s-au cheltuit 3,15 miliarde lei in anul 2010.

Pentru perioada 2003 - 2010, in privinta serviciilor privind piata muncii se constata o evolutie ascendenta, anul 2009 fiind primul din intervalul analizat care marcheaza o scadere (-10,7%) fata de anul anterior, pentru ca in anul 2010 sa se inregistreze o scadere de numai (-6,8%) fata de 2009.

Dupa ce s-au situat pe un trend ascendent pana in anul 2006, cheltuielile cu masurile active au inregistrat o scadere din anul 2007, aceasta fiind semnificativa (-34,0%) in anul 2009 fata de 2008; aceste cheltuieli si-au pastrat trendul negativ si in 2010, cand a fost marcata o scadere cu mai mult de un sfert (-27,8%) fata de anul anterior. Cheltuielile cu suporturile financiare (masurile pasive) au cunoscut o crestere (+15,5%) in anul 2004, dupa care au scazut in perioada 2005 - 2008. Tot pe fondul crizei financiare, anul 2009 a venit cu o crestere de 2,1 ori a acestora fata de 2008, pentru ca in 2010 sa se inregistreze o crestere cu 50,2% fata de 2009.

In perioada 2003 - 2010, o caracteristica a politicilor pe piata muncii din Romania a constituit-o suportul acordat persoanelor vulnerabile preponderent sub forma masurilorpasive (suporturi financiare). Astfel, ponderea cheltuielilor cu suporturile financiare in totalul cheltuielilor cu politicile pe piata muncii s-a situat intre 66,1% in anul 2006 si 90,7% in anul 2010, observandu-se o crestere cu +6,6 puncte procentuale fata de ponderea inregistrata in 2009.

  • Sprijinirea persoanelor vulnerabile pe piata muncii, predominant prin suporturi financiare, denota o "relaxare" in orientarea interventiilor publice catre integrarea activa pe piata muncii a grupurilor dezavantajate. Acest fenomen a fost mult accentuat in anii 2009 - 2010, cand, pe fondul crizei economice, persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca li s-au limitat sansele de a fi, printr-o masura activa, integrate in campul muncii, fapt ce reiese si din reducerea ponderii cheltuielilor cu masurile active in totalul cheltuielilor de la 22,3% in anul 2008 la 4,6% in anul 2010

Cheltuielile cu serviciile privind piata muncii

In anul 2010, cheltuielile cu serviciile privind piata muncii s-au situat la 146,456 milioane lei, in scadere (-6,8%) fata de anul precedent (157,058 milioane lei). Ponderea in PIB a acestor cheltuieli a fost de 0,03%.In cadrul acestei categorii, preponderente au fost cheltuielile din cadrul interventiilor de Administrare a serviciilor, masurilor si suporturilor financiare (98,3%). Restul, reprezentand 1,7% din totalul cheltuielilor cu serviciile privind piata muncii, s-a cheltuit pentru Informare si consiliere profesionala si Mediere a muncii.

Dupa tipul beneficiarului direct, interventiile Categoriei 1 - Serviciile privind piata muncii s-au realizat, aproape in totalitate, ca transferuri catre furnizorii de servicii si, doar in valoare extrem de mica, sub forma transferurilor catre angajatori (0,03%).

Cheltuielile cu masurile privind piata muncii (masuri active)

Cu masurile privind piata muncii, in anul 2010, s-au cheltuit 146541 mii lei, cu 27,8% mai putin decat in anul precedent (202952 mii lei). Ponderea in PIB care a revenit acestui tip de cheltuieli a fost de 0,03%, iar in totalul cheltuielilor cu interventiile publice (politicile pe piata muncii) a fost de doar 4,6%. Dintre cele 6 categorii componente (conform metodologiei europene - LMP) ale masurilor privind piata muncii, doua nu au actionat pe piata muncii din Romania: Categoria 3 - Rotire pe post si diviziune a muncii si Categoria 5 - Sprijin pentru ocupare si reabilitare.

Cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor cu masurile privind piata muncii a fost detinuta de acordarea de Subventii/credite pentru stimularea angajarii (Categoria 4): 66,5%. In cadrul acestei categorii, ponderea cea mai mare (58,3%) a revenit cheltuielilor cu subventionarea locurilor de munca avand ca tinta somerii, in timp ce 25,1% din cheltuieli au fost ocazionate de completarea veniturilor salariale ale angajatilor (Exclusiv tinerii absolventi care se incadreaza inainte de expirarea perioadei pentru care erau indreptatiti sa primeasca indemnizatie de somaj) care se incadreaza inainte de expirarea perioadei pentru care erau indreptatiti sa primeasca indemnizatie de somaj.

In timp ce prima de instalare neimpozabila a totalizat 6,2% din totalul fondurilor cu masurile active aferente categoriei 4 LMP, subventionarea locurilor de munca avand ca tinta absolventii de invatamant a fost finantata cu doar 4,4% din totalul acestora.

Pentru masurile din Categoria 6 - Creare directa de locuri de munca s-au cheltuit 21,2% din totalul cheltuielilor cu masurile active.

Sumele cheltuite cu Formarea profesionala (categoria 2) a persoanelor din grupurile tinta ale masurilor privind piata muncii au totalizat 17875 mii lei in anul 2010, reprezentand 12,2% din totalul cheltuielilor cu masurile active pe piata muncii, inregistrandu-se o crestere, cu 1,6% fata de anul precedent.

Categoria pentru care s-au alocat cele mai putine resurse a fost cea a Stimulentelor pentru demararea unei activitati pe cont propriu (Categoria 7). Astfel, in anul 2010, doar 140 mii lei din totalul cheltuielilor cu masurile privind piata muncii au fost directionate catre acest tip de interventie publica.

Dupa tipul beneficiarului direct, cheltuielile cu masurile privind piata muncii s-au realizat, ca si in anii precedenti, preponderent prin intermediul transferurilor catre angajator (66,0%). Transferurile catre indivizi au reprezentat o treime (30,5%), iar cele catre furnizorii de servicii doar 3,5% din totalul cheltuielilor cu masurile active pe piata muncii, in anul 2010.

  • Cheltuielile cu suporturile financiare privind piata muncii (masuri pasive)

Pe fondul unei rate crescute a somajului inregistrat la agentiile pentru ocuparea fortei de munca (7,8% la sfarsitul anului 2009 si 7,0% in decembrie 2010) s-a inregistrat o crestere, in anul 2010, a cheltuielilor cu suporturile financiare (dupa ajustarea dublei inregistrari); astfel, pe fondul crizei economice, acestea au ajuns la 2862654 mii lei, fata de 1906302 mii lei in anul anterior. Ponderea detinuta in PIB a fost de 0,56% fata de 0,39% in anul 2009.

Cheltuielile cu Indemnizatia de somaj au reprezentat cea mai mare parte din cheltuielile cu masurile pasive pe piata muncii, in anul 2010: 96,3% in varianta neajustata si 95,9% in varianta ajustata. In totalul cheltuielilor cu politicile privind piata muncii, cheltuielile totale (neajustate) cu indemnizatia de somaj au reprezentat 87,4%.

Sumele cheltuite ca Venituri de completare in caz de restructurare in industria de aparare si in sectorul de stat au reprezentat 2,5% in totalul cheltuielilor cu suporturile financiare.

Exista de asemenea o tendinta de scadere a interesului pentru formarea profesionala ca metoda activa de integrare pe piata muncii. Astfel, pe fondul scaderii cheltuielilor cu formarea profesionala (-8,9%), se inregistreaza concomitent o scadere a intrarilor cu -1,9% fata de anul precedent.