​Analiza HotNews.ro

Le dam peste sau invatam somerii sa pescuiasca? O analiza a interventiilor Statului pe piata muncii

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 11 aprilie 2012, 10:40 Economie | Finanţe & Bănci

In materie de interventii pe piata muncii, Statul roman a preferat ca in perioada crizei sa dea mai degraba peste decat sa invete somerii sa pescuiasca. In 2010, ponderea cheltuielilor cu subventiile destinate stimularii angajarii in totalul cheltuielilor cu masurile active a scazut de la 74,5% (in 2009), la 66,5%. Gradul de ocupare dupa iesirea dintr-o masura de formare profesionala a scazut si el in 2010 fata de 2009; ponderea persoanelor care s-au angajat la un loc de munca in urma participarii la un curs de formare profesionala a fost de 27,6%. In total, in 2010, s-au identificat 29 de interventii publice privind piata muncii din Romania, clasificate conform metodologiei europene.

Cele 29 de interventii publice privind piata muncii din Romania, clasificate conform metodologiei LMP (Labour Market Policies), in urmatoarele tipuri: servicii privind piata muncii (5), masuri privind piata muncii - masuri active (20), suport financiar privind piata muncii - masuri pasive (4). Romania a cheltuit 0,61% din PIB cu aplicarea masurilor prevazute prin politicile privind piata muncii.

Cheltuielile implicate de suporturile financiare (masurile pasive) au fost preponderente (90,7%) in totalul cheltuielilor cu politicile privind piata muncii. In cadrul acestora ponderea cea mai mare a revenit cheltuielilor efectuate cu indemnizatia de somaj (96,3%).

Anul 2010 a inregistrat, fata de anul 2009, o crestere cu 6,6 puncte procentuale a ponderii cheltuielilor cu suporturile financiare in totalul cheltuielilor cu interventiile publice pe piata muncii.



In contextul crizei economice, acest lucru a fost justificat de mentinerea la un nivel ridicat a ratei somajului inregistrat (7,8% in 2009, respectiv 7,0% in decembrie 2010), ceea ce a dus implicit la cresterea cheltuielilor cu interventiile publice dedicate grupului vulnerabil pe piata muncii reprezentat de someri.
  • Sprijinul  acordat  somerilor  a  imbracat  in  principal  forma  indemnizatiei  de  somaj  care  a reprezentat 87,4% din totalul cheltuielilor cu politicile pe piata muncii.

Persoanele vulnerabile pe piata muncii au fost sprijinite sa se reintegreze prin masuri active care au totalizat 4,6% din totalul cheltuielilor cu interventiile publice pe piata muncii, pondere aflata in scadere cu 4,3 puncte procentuale fata de anul anterior.





Serviciile de mediere, informare si consiliere (inclusiv costurile administrative implicate) au reprezentat 4,7% din totalul cheltuielilor cu interventiile publice pe piata muncii, in anul 2010.

  • Informatii calitative referitoare la interventiile publice privind piata muncii, in anul 2010

Pentru anul 2010 s-au identificat 29 de interventii publice privind piata muncii din Romania, clasificate conform metodologiei LMP, in urmatoarele tipuri: servicii privind piata muncii: 5; masuri privind piata muncii (masuri active): 20; suport financiar privind piata muncii (masuri pasive): 4.

In acelasi  interval de  timp, in  Romania nu  au  actionat interventii publice corespunzatoare urmatoarelor categorii LMP:  categoria 3: Rotire pe post si diviziune a muncii ;  categoria 5: Sprijin pentru ocupare si reabilitare; categoria 9: Pensionare timpurie.

  • Cheltuielile corespunzatoare interventiilor pe piata muncii

Romania a cheltuit in 2010 0,61% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru a sprijini integrarea in munca a somerilor si a altor grupuri defavorizate, in crestere cu 0,15 puncte procentuale fata de anul 2009. Pentru punerea in practica a politicilor privind piata muncii s-au cheltuit 3,15 miliarde lei in anul 2010.

Pentru perioada 2003 - 2010, in privinta serviciilor privind piata muncii se constata o evolutie ascendenta, anul 2009 fiind primul din intervalul analizat care marcheaza o scadere (-10,7%) fata de anul anterior, pentru ca in anul 2010 sa se inregistreze o scadere de numai (-6,8%) fata de 2009.






Dupa ce s-au situat pe un trend ascendent pana in anul 2006, cheltuielile cu masurile active au inregistrat o scadere din anul 2007, aceasta fiind semnificativa (-34,0%) in anul 2009 fata de 2008; aceste cheltuieli si-au pastrat trendul negativ si in 2010, cand a fost marcata o scadere cu mai mult de un sfert (-27,8%) fata de anul anterior. Cheltuielile cu suporturile financiare (masurile pasive) au cunoscut o crestere (+15,5%) in anul 2004, dupa care au scazut in perioada 2005 - 2008. Tot pe fondul crizei financiare, anul 2009 a venit cu o crestere de 2,1 ori a acestora fata de 2008, pentru ca in 2010 sa se inregistreze o crestere cu 50,2% fata de 2009.

In perioada 2003 - 2010, o caracteristica a politicilor pe piata muncii din Romania a constituit-o suportul acordat persoanelor vulnerabile  preponderent sub forma masurilorpasive  (suporturi financiare). Astfel, ponderea cheltuielilor cu suporturile financiare in totalul cheltuielilor cu politicile pe piata muncii s-a situat intre 66,1% in anul 2006 si 90,7% in anul 2010, observandu-se o crestere cu +6,6 puncte procentuale fata de ponderea inregistrata in 2009.
  • Sprijinirea persoanelor vulnerabile pe piata muncii, predominant prin suporturi financiare, denota o "relaxare" in orientarea interventiilor publice catre integrarea activa pe piata muncii a grupurilor dezavantajate. Acest fenomen a fost mult accentuat in anii 2009 - 2010, cand, pe fondul crizei economice, persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca li s-au limitat sansele de a fi, printr-o masura activa, integrate in campul muncii, fapt ce reiese si din reducerea ponderii cheltuielilor cu masurile active in totalul cheltuielilor de la 22,3% in anul 2008 la 4,6% in anul 2010
Cheltuielile cu serviciile privind piata muncii






In anul 2010, cheltuielile cu serviciile privind piata muncii s-au situat la 146,456 milioane lei, in scadere (-6,8%) fata de anul precedent (157,058 milioane lei). Ponderea in PIB a acestor cheltuieli a fost de 0,03%. In  cadrul acestei categorii,  preponderente au fost cheltuielile din cadrul interventiilor de Administrare a serviciilor, masurilor si suporturilor financiare (98,3%). Restul, reprezentand 1,7% din totalul cheltuielilor cu serviciile privind piata muncii, s-a cheltuit pentru Informare si consiliere profesionala si Mediere a muncii.

Dupa tipul beneficiarului direct, interventiile Categoriei 1 - Serviciile privind piata muncii s-au realizat, aproape in totalitate, ca transferuri catre furnizorii de servicii si, doar in valoare extrem de mica, sub forma transferurilor catre angajatori (0,03%).

Cheltuielile cu masurile privind piata muncii (masuri active)

Cu masurile privind piata muncii, in anul 2010, s-au cheltuit 146541 mii lei, cu 27,8% mai putin decat in anul precedent (202952 mii lei). Ponderea in PIB care a revenit acestui tip de cheltuieli a fost de 0,03%, iar in totalul cheltuielilor cu interventiile publice (politicile pe piata muncii) a fost de doar 4,6%. Dintre cele 6 categorii componente (conform metodologiei europene - LMP) ale masurilor privind piata muncii, doua nu au actionat pe piata muncii din Romania: Categoria 3 - Rotire pe post si diviziune a muncii si Categoria 5 - Sprijin pentru ocupare si reabilitare.

Cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor cu masurile privind piata muncii a fost detinuta de acordarea de Subventii/credite pentru stimularea angajarii (Categoria 4): 66,5%. In cadrul acestei categorii, ponderea cea mai mare (58,3%) a revenit cheltuielilor cu subventionarea locurilor de munca avand ca tinta somerii, in timp ce 25,1% din cheltuieli au fost ocazionate de completarea veniturilor salariale ale angajatilor (Exclusiv tinerii absolventi  care se incadreaza inainte de expirarea perioadei pentru care erau indreptatiti sa primeasca indemnizatie de somaj) care se incadreaza inainte de expirarea perioadei pentru care erau indreptatiti sa primeasca indemnizatie de somaj.



In timp ce prima de instalare neimpozabila a totalizat 6,2% din totalul fondurilor cu masurile active aferente categoriei 4 LMP, subventionarea locurilor de munca avand ca tinta absolventii de invatamant a fost finantata cu doar 4,4% din totalul acestora.

Pentru masurile din Categoria 6 - Creare directa de locuri de munca s-au cheltuit 21,2% din totalul cheltuielilor cu masurile active.

Sumele cheltuite cu Formarea profesionala (categoria 2) a persoanelor din grupurile tinta ale masurilor privind piata muncii au totalizat 17875 mii lei in anul 2010, reprezentand 12,2% din totalul cheltuielilor cu masurile active pe piata muncii, inregistrandu-se o crestere, cu 1,6% fata de anul precedent.

Categoria pentru care s-au alocat cele mai putine resurse a fost cea a Stimulentelor pentru demararea unei activitati pe cont propriu (Categoria 7). Astfel, in anul 2010, doar 140 mii lei din totalul cheltuielilor cu masurile privind piata muncii au fost directionate catre acest tip de interventie publica.

Dupa tipul beneficiarului direct, cheltuielile cu masurile privind piata muncii s-au realizat, ca si in anii precedenti, preponderent prin intermediul transferurilor catre angajator (66,0%). Transferurile catre indivizi au reprezentat o treime (30,5%), iar cele catre furnizorii de servicii doar 3,5% din totalul cheltuielilor cu masurile active pe piata muncii, in anul 2010.
  • Cheltuielile cu suporturile financiare privind piata muncii (masuri pasive)
Pe fondul unei rate crescute a somajului inregistrat la agentiile pentru ocuparea fortei de munca (7,8% la sfarsitul anului 2009 si 7,0% in decembrie 2010) s-a inregistrat o crestere, in anul 2010, a cheltuielilor cu suporturile financiare (dupa ajustarea dublei inregistrari); astfel, pe fondul crizei economice, acestea au ajuns la 2862654 mii lei, fata de 1906302 mii lei in anul anterior. Ponderea detinuta in PIB a fost de 0,56% fata de 0,39% in anul 2009.

Cheltuielile cu  Indemnizatia de  somaj au  reprezentat cea mai  mare parte din  cheltuielile cu masurile pasive pe piata muncii, in anul 2010: 96,3% in varianta neajustata si 95,9% in varianta ajustata. In totalul cheltuielilor cu politicile privind piata muncii, cheltuielile totale (neajustate) cu indemnizatia de somaj au reprezentat 87,4%.
Sumele cheltuite ca Venituri de completare in caz de restructurare in industria de aparare si in sectorul de stat au reprezentat 2,5% in totalul cheltuielilor cu suporturile financiare.

Exista de asemenea o tendinta de scadere a interesului pentru formarea profesionala ca metoda activa de integrare pe piata muncii. Astfel, pe fondul scaderii cheltuielilor cu formarea profesionala (-8,9%), se inregistreaza concomitent o scadere a intrarilor cu -1,9% fata de anul precedent.


Citeste mai multe despre   











Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

2307 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    hm (Miercuri, 11 aprilie 2012, 10:54)

    dan someru' [anonim]

    si cu asta ce-am facut? analiza de mai sus da constatari dar nu solutii si idei de micsorare a somajului. Cele mai multe anunturi de angajare de pe bestjobs de ex. cer experienta si nu calificari. Unde-i rostul calificarilor? Nu ar fi mai bine ca statul sa forteze angajatorii ca fie sa preia o cota de someri de la calificari fie o cota de someri care sa ii califice firma respectiva? Fie sa conditioneze firmelor ca anual sa preia someri pe care sa-i califice si sa-i angajeze pe o periooada limita in felul acesta asigurandu-se perioada aceea de experienta ceruta de angajatori! Pare o masura cam socialista dar desi sunt un om care crede in valorile dreptei nu contesta nici partile bune venite din stanga.
    • +1 (1 vot)    
      genial! (Miercuri, 11 aprilie 2012, 12:57)

      unul [anonim] i-a raspuns lui dan someru'

      Crezi in valorile dreptei in imaginatia ta doar... Ce ar fi sa incepi sa pui in practica maretele idei pe care le expui pe aici? De exemplu, angajeaza luna de luna o echipa de zugravi sa iti varuiasca casa. Nu conteaza ca nu ai nevoie, trebuie sa le dai de lucru. Si nu uita sa ii platesti luna de luna, ok?
      • 0 (0 voturi)    
        Corect (Joi, 12 aprilie 2012, 12:12)

        Imamco [anonim] i-a raspuns lui unul

        Corecta replica lui "unul". Din pacate Dan Someru`nu mai vede alta solutie decit forta! De altfel Statul ne forteaza zilnic sa inghitim tot felul de gunoaie pe care peste noapte le gindesc tot felul de tembeli ce gestioneaza si administreaza aceasta tara... Cind non-valorile conduc nu poti avea pretentii decit la produse de genul lui Dan... Probabil peste 50 ani vom avea o sansa minima, cam de 1%, sa iesim din mizeria in care ne-au impins in 1989.
    • +1 (1 vot)    
      cursuri pentru someri (Miercuri, 11 aprilie 2012, 14:31)

      vasile [anonim] i-a raspuns lui dan someru'

      eu chiar acum fac un curs de bucatar pentru someri in Bucuresti la viilor si nu ne invata nimic.ore nu se fac si la practica nu ne trimit.
      • 0 (0 voturi)    
        Smecherie (Joi, 12 aprilie 2012, 12:07)

        Imamco [anonim] i-a raspuns lui vasile

        Pai nu va invata nimic pentru ca aproape toate cursurile de acest gen organizate, nu sunt decit niste forme mascate de scos banii din finantarile europene alocate Romaniei pentru conversie si integrare profesionala si de indestulat niste pui de smecheri care trebuie sa manice si ei ceva...Sunt facute de fatada ca sa mai bifam o activitate indeplinita la raportul de la Bruxelles! Si in plus este specific acestei tari sa aiba oameni care fac treaba de mintuiala!
  • +2 (2 voturi)    
    self-employed? (Miercuri, 11 aprilie 2012, 11:28)

    calugaru' vaxile [anonim]

    n-ar fi mai bine sa se stimuleze aparitia (sau re-aparitia) in masa a microintreprinderilor? in loc de o firma cu 1000 de angajati, 500 de firme cu 2 angajati?

    dezvoltarea solida a paturii tip middle-class ar crea o tesatura economica solida, ar elimina necesitatea superspecializarii si superstudiilor.

    in alta ordine de idei, ce buna era practica aia in "interprindere" de pe vremea lu' neanicu. reinventata azi sub numele de stagiu, i-ar da fiecarui absolvent niste certificate de stagiu in buzunar (eventual recomandari de la firma respectiva) si parca ar fi mai usor de inceput o cariera.
    • +2 (2 voturi)    
      Da domnule (Miercuri, 11 aprilie 2012, 11:35)

      Vizitiul [utilizator] i-a raspuns lui calugaru' vaxile

      Dar omul din patura de mijloc nu poate fi manipulat precum cel sarac iar guvernantii se bazeaza pe patura saraca, evident!
      • +3 (3 voturi)    
        nu (Miercuri, 11 aprilie 2012, 12:09)

        nu [anonim] i-a raspuns lui Vizitiul

        nu are legatura cu saracia, ci cu prostia si lacomia.

        ti se pare ca locotenentul alexandru gheorghe suferea de prea multa saracie?

        avea salariu de cateva ori mai mare decat cei pe spinarea carora traia.
    • -1 (1 vot)    
      Stagiu ? (Miercuri, 11 aprilie 2012, 11:52)

      tudor74 [utilizator] i-a raspuns lui calugaru' vaxile

      Am fost implicat intr-o perioada in procesul de recrutare (la privat bineinteles) ... sa vezi cu ce pretentii financiare veneau proaspat absolventii de facultate !

      Daca le pomeneai de internship (stagiatura in romaneste) cu un salariu relativ decent pt unu care nu a lucrat o zi in domeniul respectiv iti radea in nas.

      Bine, asta e doar un exemplu si doar pt un domeniu ... dar gandirea e la fel in toate domeniile in romania. Unii au suficient creier si maturitate sa realizeze ca nu te angajeaza nimeni cu 1000 de euro la 2 ore dupa ce ai terminat facultatea ... si accepta joburi pe salarii modeste (unii chiar fac munca voluntara in cadrul firmei pt o luna doua).

      Sa obligi firmele sa angajeze someri sau persoane fara experienta pute a comunism! Da, stimularea firmelor sa-i angajeze prin scutiri de taxe, da ... sa-i obligi ? No fraking way !
      • +3 (3 voturi)    
        Mda (Miercuri, 11 aprilie 2012, 12:17)

        ion [anonim] i-a raspuns lui tudor74

        Pe de alta parte si firmele trag de salarii in jos cat pot de mult. Ar fi in stare sa te faca sa lucrezi 24 din 24 si pe deasupra si gratis numai sa scoata profitul din target. Plus in multe multinationale salarul cu care te-ai angajat cu ala ramai eventual o crestere de 1-3%. Nu isi bate managerul roman capul sa explice la seful lui din cine stie ce tara ca tu ai un salar de nimic si trebuie sa iti creasca cu 50% ca de fapt esti un om valoros si altfel de pierde,
        Trebuie gasita o solutie de mijloc.
        • +3 (5 voturi)    
          de fapt (Miercuri, 11 aprilie 2012, 14:46)

          cristi [anonim] i-a raspuns lui ion

          daca nu esti in stare sa te impui singur si sa iti arati valoarea iti meriti locul si salariul;de altfel poti sa schimbi firma ;) , dar la fel ca restul sarantocilor, te astepti ca altii sa lupte pentru tine.
          • -2 (2 voturi)    
            vorbesti de sus (Miercuri, 11 aprilie 2012, 16:06)

            jackalphonse [utilizator] i-a raspuns lui cristi

            de parca ai sti tu sigur cine sunt sarantocii si ce probleme au.
    • 0 (0 voturi)    
      Excelent (Joi, 12 aprilie 2012, 12:13)

      Imamco [anonim] i-a raspuns lui calugaru' vaxile

      Excelente ideile! Cine la aplica insa?
  • -2 (2 voturi)    
    Roberta baga peste la greu...! (Miercuri, 11 aprilie 2012, 12:16)

    radu [anonim]

    Nu trebuie sa pescuim atata timp cat Roberta ne bombardeaza cu peste. Cel putin la Ploiesti... ;)
  • -1 (1 vot)    
    Dar ambele? (Miercuri, 11 aprilie 2012, 12:37)

    cristi [anonim]

    Sa inveti un om sa pescuiasca cere timp. E nevoie sa le si dam peste, pe termen scurt, si sa ii invatam sa pescuiasca.
  • -1 (1 vot)    
    ECHITATE (Miercuri, 11 aprilie 2012, 13:01)

    coco04 [anonim]

    Dupa parerea mea,exista 4 ranguri de cetateni in Romania ,cu drepturi diferite:

    1.Cei angajati la stat
    2.Cei privati dar care fac afaceri cu statul
    3.Cei privati care fac afaceri in privat
    4.Cei angajati in mediul privat.
    Din cea de-a 4 categorie provin somerii.
    Asa ca lasati-o balta cu pescuitul si discutati mai bine despre utilitatea economica si sociala a activitatii fiecaruia! Si despre modul in care au ajuns sa se ocupe locurile de munca la stat,sau cum au fost create unele posturi.
    Abia apoi putem vorbi de o piata a muncii functionala.
  • -1 (1 vot)    
    Diacritice (Miercuri, 11 aprilie 2012, 13:34)

    Vizitiul [utilizator]

    Daca tot ati scris fara diacritice, se poate citi "Le dam peste..nas sau..etc" :) lol
  • -2 (2 voturi)    
    invatam cum sa pescuiasca,dar balta mai are peste? (Miercuri, 11 aprilie 2012, 14:52)

    adrian [anonim]

    ca locuri de munca nu prea sunt ....
    deci intai facilitam creeare de locuri de munca , apoi invatam , si apoi angajam .
    • +4 (4 voturi)    
      și încă ceva (Miercuri, 11 aprilie 2012, 16:00)

      cititor [anonim] i-a raspuns lui adrian

      Dar bălți mai sunt?
      Toate au fost privatizate de și către excroci.
      Așa că, mai cu frână la pescuit.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă