Face bine sau nu adoptarea Pactului Euro Plus finantelor romanesti? Dar trecerea la euro in 2015? Cateva scenarii si calcule

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 12 aprilie 2012, 8:34 Economie | Finanţe & Bănci

 documente
(12 Apr 2012) PDF, 12MB
"Pentru Romania, mentinerea independentei asupra politicii monetare si fiscale s-ar putea dovedi a fi o alegere mai buna pe termen mediu. Nu vrem sa spunem ca ar trebui urmata o politica fiscala expansionista ci mai degraba o traiectorie de consolidare fiscala. Dat fiind costul mare al imprumuturilor si nesiguranta crescuta pe pietele financiare globale, ar fi extrem de riscant sa se urmeze orice alta politica. Ar fi avantajos daca am putea pastra un anumit grad de independenta in politica fiscala. Daca Romania s-ar adapta in totalitate la aceasta (la Pactul Euro Plus), competitivitatea sa ar fi afectata negativ", se arata in studiul "Adoptarea Pactului Euro Plus, implicatii pentru Romania". Autorii materialului sunt prof. Daniel Daianu, Laurian Lungu si Ella Kallai.

Criza economica si financiara actuala a declansat o schimbare majora in modul in care sunt aplicate politicile economice atat la nivel national, cat si la nivel international. Statele din zona euro s-au angajat sa puna in aplicare politici care sa favorizeze consolidarea fiscala pe fondul crizei datoriilor publice. Sustenabilitatea fiscala a finantelor publice a devenit o prioritate majora. O integrare fiscala mai stransa a statelor din zona euro ar fi un pas inainte. Acest lucru subliniaza o distinctie importanta intre tarile care sunt membre ale zonei euro si cele care sunt doar membre UE. Statele membre din zona euro au o moneda comuna, astfel incat crearea unei autoritati fiscale centrale la nivelul zonei euro este perfect logica.

Citeste intreg studiul in atasament

Dupa cum arata analiza, Romania a trecut printr-un proces de crestere si de recuperare a decalajului in perioada 2000 - 2008. Acest proces a fost sustinut de fluxuri mari de capital dupa 2004 si a fost caracterizat de cresteri salariale si de productivitate si de o apreciere efectiva a schimbului real. Cu toate acestea, in mare masura aceasta crestere s-a bazat pe expansiunea sectorului necomercializabil si pe imprumuturi externe masive, ceea ce explica implozia economiei odata cu aparitia crizei.

Decalajul de remuneratii salariale si productivitate al Romaniei (fata de media Germaniei, Frantei si Italiei) a fost mai mare in comercializabil decat in necomercializabil in 2000. Inainte de 2008, procesul de recuperare putea fi observat atat la nivel intrasectorial, cat si la nivel intersectorial. Pana la sfarsitul anului 2008, decalajul remuneratiilor s-a egalizat in cele doua sectoare, iar in cadrul sectorului necomercializabil decalajul remuneratiilor a egalat decalajul de productivitate. Remuneratiile in comercializabil mai scazute decat media Germaniei, Frantei si Italiei.

Totusi, decalajul de productivitate in comercializabil a ramas substantial, productivitatea fiind de 13 ori mai scazuta decat media Germaniei, Frantei si Italiei. Romania a ajuns din urma noilor state membre (cu exceptia Bulgariei) doar in ceea ce priveste remuneratiile in comercializabil, s-a apropiat in ceea ce priveste remuneratiile si productivitatea in necomercializabil si a ramas mult in urma in ceea ce priveste productivitatea in comercializabil.

Decalajul in productivitate si in remuneratii salariale sugereaza ca politici monetare si fiscale ajustate ar putea genera rezultate mai bune in ceea ce priveste potentialul de crestere. Dupa cum arata simularile raportului datorie publica/PIB, desi riscurile curente pentru sustenabilitatea sectorului public raman relative scazute, o deteriorare a circumstantelor externe ar putea inrautati rapid prospectele de refinantare si ar putea creste costul imprumuturilor sectorului public. Un soc advers relativ redus asupra ratei dobanzii, ratei de schimb sau cresterii economice in cursul urmatorilor doi - trei ani ar putea creste raportul datorie publica/PIB cu cateva puncte procentuale.

In timp ce nivelul general al datoriei publice ar fi inca sub limita de 60% stabilita de criteriile de la Maastricht, eforturile autoritatilor de a o finanta ar deveni din ce in ce mai mari, intrucat un procent ridicat din cheltuielile guvernamentale este obligatoriu.

In consecinta, implementarea unor politici in vederea cresterii raportului venituri fiscale/PIB si imbunatatirii ratei de absorbtie a fondurilor UE ar trebui sa aiba un rol important in formularea procesului politicii fiscale/bugetare. In cursul ultimilor ani, politica fiscala in Romania a neglijat implicatiile economice ale schimbarilor de politica. Acestea erau implementate doar in vederea atingerii unor obiective convenite. Desi pe termen scurt o astfel de abordare poate fi benefica deoarece indeplineste un obiectiv declarat - si evita o crestere brusca a costurilor bugetare - pe termen mediu si lung are un efect negativ asupra cresterii intrucat accelereaza deprecierea capitalului uman si material dincolo de ratele de inlocuire.

Acumularea de cunostinte la nivelul decidentilor din sectorul public, care sunt responsabili de formularea si implementarea politicii, ar schimba, probabil, aceasta situatie. Aceasta ar permite construirea unei baze solide de capital uman care ar conferi mai mult profesionalism procesului de formulare a politicii fiscale si, in acelasi timp, ar permite ca schimbarile in politica fiscala sa fie mai previzibile.

  • Este nevoie de o reforma mult mai ampla, sectorul public din Romania are nevoie acuta de acest lucru. Este binecunoscut ca institutiile fiscale intarite pot juca un rol cheie in sustinerea consolidarii fiscale. Romania are nevoie sa isi imbunatateasca formularea si implementarea cadrului fiscal, monitorizarea si raportarea fiscala, odata cu exprimarea explicita a practicilor bugetare si cu imbunatatirea managementului activelor si pasivelor guvernamentale.

Simularile facute intentioneaza sa ofere o perspectiva asupra posibilei traiectorii a evolutiei pe care deficitul pensiilor de stat o  poate inregistra in perioada 2011-2030. Ramane de vazut daca dimensiunea deficitului viitor al pensiilor de stat ar putea impune costuri mari asupra deficitului bugetar si ar putea impiedica eforturile de a aduce deficitul bugetar sub limita de 3% in mod consecvent.

Se analizeaza doua tipuri de scenarii in care variatii in numarul total al contribuabililor si nivelul cotelor CAS sunt efectuate simultan.

Variatiile in ceea ce priveste numarul de contribuabili:
  • Scenariul de referinta (G_B) presupune ca numarul de contribuabili va cresteprogresiv pana in 2015 datorita ratei ridicate a angajarii, atingandu-se niveluldinainte de criza. Intre 2016 si 2020, rata contribuabililor va scadea pana la 2,5% pe an si ulterior pana la 1% , in acord cu estimarile demografice.
  • Scenariul G_1 are o evolutie a numarului de contribuabili pana in 2015 asemanatoare scenariului G_B, inregistreaza o crestere cu un procent de 0,5 % pe an pana in 2020 (pe masura ce economia continua sa se redreseze, iar rata imigratiei creste) si apoi o scadere cu 0,3% pe an, pe masura ce tendintele demografice exercita mai multa influenta.
  • Scenariul G_2 urmareste tendintele demografice, simuland o scadere anuala de 0,05% a numarului total de contribuabili din 2013 pana in 2030.
Pe langa contribuabilii efectivi, exista cateva categorii care beneficiaza de pensii de stat, dar care sunt din punct de vedere legal scutiti de plata contributiilor pentru perioade determinate de timp. In aceste categorii intra femeile in concediu de  maternitate, soldatii inrolati in armata sau studentii care urmeaza studii universitare. Desi aceste categorii nu platesc contributii, ele acumuleaza drepturi la pensie pentru perioadele respective si trebuie luate in calcul. In 2010, numarul total de persoane scutite a fost estimat la putin sub jumatate de milion.

Cealalta variabila luata in calcul este cota CAS. Aceasta scade procentajul de 2% care (incepand din 2011) este directionat spre fondul de pensii private. Se presupune, deci, ca procentul actual care merge la pensiile de stat este de 29,3% (din 2011).

Scenariul de referinta (CAS_B) presupune ca aceasta cota ramane neschimbata (adica 31,3% dintre care 29,3% merg spre sectorul pensiilor de stat) pentru intreaga perioada.




Scenariul alternativ CAS_1 estimeaza ca rata CAS va fi redusa cu un total de 8 puncte procentuale (pp) dupa cum urmeaza: 1 pp in 2012 si 2013, apoi 1,5 pp in 2014 si 2015 (ceea ce presupune o crestere progresiva anuala de 0,5% a contributiilor la sectorul pensiilor private) si o crestere de 0,5 pp pentru urmatorii sase ani, ceea ce inseamna ca procentul urmarit de 6% pentru contributiile la pensiile private va fi atins in 2021.

Scenariul alternativ CAS_2 este asemanator scenariului CAS_1 pana in 2019. Urmeaza o scadere a cotei CAS totalizand 4 pp, 1 pp pentru fiecare an intre 2019 si 2022.

Ipoteze generale suplimentare:




Remuneratia anuala medie nominala bruta va creste cu aceeasi rata ca si PIB-ul nominal, atingand cota maxima de 6,7% in 2015, inregistrand apoi o scadere treptata pana la 5,5% in 2019, unde se stabilizeaza pana in 2030.
 Inflatia anuala va scadea treptat de la un procent estimat de 4,8% in 2011 la 2,5% in 2019, ramanand neschimbata ulterior.

Rata reala de crestere a PIB-ului se majoreaza cu 1,5% in 2011, 2,9% in 2012, 3,5% in urmatorii trei ani si apoi se stabilizeaza la 3% pana in 2030.
Estimarile privind pensiile medii de stat se calculeaza luand valoarea initiala inregistrata in 2010 si indexand-o cu inflatia.

Numarul beneficiarilor de pensii de stat este estimat folosind datele demografice ale INSSE. Luarea in calcul a celor aproximativ 200 000 de pensionari din cadrul politiei si al armatei, din anul 2011, ar insemna o crestere unica semnificativa a numarului total de beneficiari de pensii de stat. Alte variabile, cum ar fi speranta de viata sau varsta de pensionare, au fost pastrate la valorile actuale.

Mai jos sunt prezentate simulari privind deficitul fondului de pensii pentru cele noua scenarii corespunzatoare. In prima serie de trei simulari, se presupune ca numarul de contribuabili va evolua conform scenariului G_B si este luat in calcul fiecare scenariu corespunzator al variatiei cotei CAS.





Estimarile privind deficitul in sistemul pensiilor de stat poate fi destul de semnificativ pe o perioada lunga de timp. Intr-un scenariu optimist deficitul ar putea scadea sub -1,5% numai dupa 2015. Seria ramasa de simulari urmeaza aceeasi tendinta, desi este posibil ca balanta sistemului pensiilor de stat sa se incline chiar favorabil dupa 2025.

Dupa cum era de asteptat, numarul contribuabililor va influenta semnificativ nivelul veniturilor pentru contributiile la asigurarile sociale. Cresterea numarului de contribuabili in economie ar reprezenta o provocare daca economia nu va evolua intr-un ritm alert, iar impozitarea marginala salariala nu va fi redusa.

Cateva concluzii:
  • Repatrierea unei parti din forta de munca ce activeaza acum in afara granitelor ar fi benefica pentru economia Romaniei.
  • Cresterea stimulentelor pentru cei care lucreaza la negru ar putea fi o alta abordare pentru marirea numarului de contribuabili.
  • Nivelul CAS joaca un rol extrem de important in rezultatele estimarii. Conform acestora, reducerea contributiilor la asigurarile sociale ar fi un pas dificil pentru ca ar atrage dupa sine inrautatirea deficitului structural in sistemului pensiilor de stat.
  • In prezent, planurile anterioare privind o crestere progresiva de 0,5% pe an pentru contributii care aveau sa mearga in sectorul pensiilor private au fost amanate. Acestea ar trebui sa fie reluate in viitorul apropiat

Despre adoptarea Euro:

"Admiţând că Uniunea Monetară va rezista pentru a adera la ea, o economie trebuie să fie pregătită pentru  a face faţă presiunilor  concurenţiale, dispariţiei unor  instrumente  de corecţie a dezechilibrelor. Economia României are nevoie de convergenţă reală substanţială înainte de a intra în zona euro. Sunt voci care pledează pentru intrarea cât mai grabnică în UM invocând costuri de tranzacţie şi riscuri valutare; ele par să ignore defectele actuale de construcţie şi mecanism ale Uniunii şi folosesc argumente de suprafaţă.

Zona euro a debutat cu o alcătuire suboptimă, care s-a accentuat în deceniul de funcţionare; aceasta se vede şi din asincronia între dinamici: „grupul sudic” acumulând deficite de la introducerea euro în timp  ce „grupul nordic” a acumulat  surplusuri.  Poţi avea creşteri ale exportului, dar dacă importul aleargă mai iute situaţia devine nesustenabilă, mai ales când este pe datorie. În plus, creşteri ale exportului de tipul operaţiunilor Nokia în România (cu import de completare de peste 80%) sunt înşelătoare. Fără câştiguri de productivitate care să susţină creşteri salariale, economia unei ţări se asfixiază mai devreme sau mai târziu. Câştiguri de productivitate constante implică investiţii productive sistematice alături de transfer de tehnologie. Existenţa unor grupuri de afaceri autohtone  puternice, care să fie capabile de decizii şi investiţii strategice, bănci locale care să finanţeze dezvoltarea, contează, de asemenea, mult.


Condiţiile de la Maastricht sunt  de ani buni controversate. Această criză a dovedit insuficienţa lor. Criza zonei euro este o lecţie dureroasă pentru toţi, dincolo de implicaţiile crizei financiare în lumea industrializată. Când euro a fost introdus a primat politicul în dauna economicului, iar acesta din urmă se răzbună acum. Este greu de crezut că se va mai face rabat de la criterii economice; ele vor deveni mai severe şi vor include aspecte de convergenţă reală. Să tragem învăţăminte din criza actuală. Avem nevoie de o dezbatere publică internă serioasă şi de studii temeinice privind zona euro. Această discuţie trebuie să examineze implicaţii ale Pactului Euro Plus, ale Pactului Fiscal, care privesc şi deficitele externe, coordonarea politicilor economice generale. Aceste acorduri sunt departe de ceea ce presupune o uniune monetară viabilă."

Despre autorii studiului:


Daniel Dăianu, Profesor de economie în cadrul SNSPA; fost membru în Parlamentul European (2007-2009) şi co-autor al raportului PE despre reforma reglementării şi supravegherii pieţelor financiare; preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Comerciale Române (2005-2007); ministru de finanţe al României, 1997/1998; economist-şef al Băncii Naţionale a României, 1992-1997; ministru adjunct de finanţe, 1992; preşedinte al Forumului Economic al OSCE, 2001; preşedinte al Societăţii Române de Economie; membru al Academiei Române; membru al Consiliului European pentru Relaţii Externe; cercetător invitat la Universitatea Harvard, Wilson Center (Washington DC), IMF (Washington DC), NATO Defense College (Roma); profesor la Berkeley, UCLA; Universitatea din Bologna; preşedinte al Junior Achievement, România; preşedinte onorific al Asociaţiei Române de Studii ale Integrării Europene; membru în consiliile consultative ale mai multor jurnale străine; membru în Comisia Mării Negre. Daianu este membru in echhipa cu care lucrează Victor Ponta ca posibil candidat al Uniunii Social-Liberale la funcţia de premier.

Ella Viktoria Kallai, economist şef la Alpha Bank România din 2006. Anterior, a fost cercetător la Institutul Economic din cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii Cehe, Université de Paris 1, Center for Integration Studies din Bonn şi Institutul de tehnică de calcul Cluj România. A obţinut titlul de doctor în economie la Université de Paris 1, Panthéon-Sorbonne; Charles Univ., Center for Economic Research and Graduate Education din Praga şi State University of New York în 2000. Domeniile de cercetare au inclus teoriile de creştere, dezvoltarea capitalului uman, migraţia şi problematica monetară. Este implicată în diverse proiecte de cercetare, efectuează activitate de referent şi participă cu contribuţii la conferinţe. Cea mai recentă publicaţie, pe baza rezultatelor cercetării în cadrul proiectului “România şi migraţia - o investigare a remitenţelor” în colaborare cu Mircea Maniu şi finanţată de Global Development Network, a apărut în Global Exchange and Poverty, ed. de Robert E.B. Lucas, Lyn Squire şi T.N. Srinivasan la Edward Elgar în 2010.

Laurian Lungu
deţine un doctorat în economie, Universitatea Cardiff, un masterat în economie la Univ. Liverpool şi un masterat în administrarea afacerilor în cadrul programului canadian MBA din Bucureşti. Anterior a lucrat în mediul academic, susţinând cursuri de macroeconomie şi metode matematice în cadrul departamentului de Economie al Universităţii Cardiff. Domeniile sale de expertiză includ prognoza macroeconomică şi modelarea politicilor cu accent pe economia monetară, economia internaţională, politica fiscală şi politicile privind piaţa forţei de muncă. Este co-fondator a două centre de analiză româneşti în domeniul economiei, Grupul de Economie Aplicată şi Macroanalitica. Este autor a numeroase articole şi analize publicate în jurnale internaţionale de specialitate şi cărţi. Este membru al Societăţii Române de Economie şi al unor grupuri de cercetare, cum ar fi Grupul de cercetare a Macroeconomiei din Liverpool, Marea Britanie şi Institutul de Economie aplicată Julian Hodge.


Citeste mai multe despre   












Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ce voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

3293 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Pactul fiscal (Joi, 12 aprilie 2012, 10:00)

    alabala [anonim]

    Nu sunt specialist dar uneori chiar si ei se insala, eu cred ca numai dupa o reforma serioasa a nivelului salariului minim lunar ,in sens pozitiv de circa 2000 ron, obligatoriu pentru orice activitate economica in Romania, indiferent daca esti bugatar sau nu, ca in America in anii 1951, ar scoate pe termen mediu romanii din saracie.
    Deabea atunci putem sa intram in orice pact fiscal si sa trecem la euro daca va rezista euro minim cinci cani cat ar dura reforma salariala in Romania.
    • 0 (0 voturi)    
      my 2 cents (Joi, 12 aprilie 2012, 10:21)

      alex [anonim] i-a raspuns lui alabala

      Trecerea la euro rapid nu-si are sensul pentru ca suntem cuceriti de hypermarketuri straine si importam tot de la telefoane de ultima generatie pana la morcovi si ceapa. Macar cu moneda noastra daca sarim calul si importam dar nu producem si exportam se vede destul de rapid in cresterea cursului de schimb si automat se mai ajusteaza pentru ca leul se depreciaza. Cu euro, ne-am duce in cap rapid.

      Pactul fiscal face bine pentru ca in cazul in care ne loveste norocul si ne trezim condusi de USL macar o sa stim ca o sa fure din ce avem nu si pe credit.
      • 0 (0 voturi)    
        Deja platesti totul la nivel de euro (Joi, 12 aprilie 2012, 11:51)

        hic sunt leones [utilizator] i-a raspuns lui alex

        (pana si taxele ceea ce este ilegal) de ce sa nu ai veniturile tot in euro si sa ai parte de beneficiile monedei unice europene?!
  • 0 (0 voturi)    
    Avantaj RON (Joi, 12 aprilie 2012, 10:01)

    Vizitiul [utilizator]

    Simplu.
  • 0 (2 voturi)    
    ce liniste este aici...... (Joi, 12 aprilie 2012, 10:19)

    Wizard of Oz [utilizator]

    Nu se inghesuie postacii locului...nu-i de ei.
    Nu ai ce sa faci mishto, ce sa injuri, este cu calcule, cu stiinta (economie, finante...).
    mda, dupa CV-uri, avem de-a face cu niste specialisti adevarati in domeniile lor (finante).
    Ce spun ei?
    Ca ne-ar fi mai bine fara sa adoptam euro.
    lectia Greciei nu pere sa fi fost invatata de cei aflati la putere....la indicatiile lui Basescu se grabesc sa adere la pactul euro plus, fara nic o gandire in spate, doar cu dorinta de a se baga, astfel (asa cred ei) pe sub pielea liderilor europeeni....
    Basescu s-a bagat si el in seama cu ocazia asta si vrea sa conteze si el undeva.
    Romania? La dracu', pare sa zica marinarul, Romania sunt eu.
    Sunt doar inginer, dar atata stiu si eu:
    La moneda unica si incorsetati de niste reguli comune, putem sa aderam doar cand o sa avem o economie tare.
    Noi nu mai avem economie, aproape de loc.
    Investitorii, atatia cati avem, toti straini, au venit cand salariile erau foarte mici si eram rentabili, acum incep sa plece.....Ce punem in loc?
    Toate intreprinderile romanesti dinainte de '89 au fost demolate, facem supermarketuri in locul lor.
    Romania nu mai produce, doar consuma.....pe datorie, cedandu-si toate resursele pe nimic....semnand orice...dupa noi, potopul.
    Pare sa fie un plan reusit, reusit pentru planificatori, dezastruos pentru noi.
    Ce putem face? Sa scoatem Romania la licitatie, toata la pachet. Cumparatorul va face, sigur, ceva cu ea....va avea grija de investitia lui, spre deosebire de guvernantii astia care nu au nici un interes national.
  • +1 (1 vot)    
    50% (Joi, 12 aprilie 2012, 10:34)

    liviu [anonim]

    In ziua de azi, toate facturile si preturile se calculeaza in EURO, salariile si pensiile in LEI ( nu RON).
    Ar fi bine ca sa se treaca la moneda EURO partial; asa cum sunt facturile si preturile, si salariile si pensiile sa se calculeze in EURO la paritatea de la 01.07.2007 si sa se recalculeze la valoarea din data curenta.
    Deci totul se va calcula in EURO, si se va plati in LEI la valoarea zilei de calcul. Asa nu va mai fi nevoie de indexari, iar cand vrea UE sa trecem la EURO, va fi mult mai usor.
    Pana atunci preturile si facturile sa se afiseze in ambele monede si cu paritatea la zi.
  • 0 (0 voturi)    
    Euro 2015 (Joi, 12 aprilie 2012, 11:34)

    marius [anonim]

    Se pare ca uitam ca suntem tara cu cea mai mare inflatie postrevolutionara din EU. Experientele noastre, ba cu devalorizarea, ba cu inflatia ne-au dus cu ani in urma fata de tari similare cu noi la revolutie, fata de care aveam avantajul unor fabrici competitive, plus resurse naturale.
    Cu un an in urma numerosi "specialisti" spuneau ca Grecia ar fi salvata daca s-ar intoarce la drahma. Toti erau de aceasta parere pana au inceput calculele: se ajungea in situatia noastra cu datoriile in Eur stabil si venituri in drahme(la noi lei) inflationiste, pierdere de sute de miliarde de EUR, astfel ca solutia suportarii de creditorii externi a injumatatirii datoriilor a fost considerata mult mai buna si aplicata.
    Problema noastra incepe de pe vremea lui Ceausescu, care "adapta in mod creativ principiile comunismului la realitatile romanesti"
    IN loc sa aplicam reguli clare, adaptam de 22 de ani cu rezultatele cunoscute. Ganditi-va doar la romanii indatorati, care in loc sa plateasca 10-11% la leu ar plati dobanzi de 4-5% la EUR, plus ca bancile s-ar finanta de la BCE cu 1% nu cu 5%.
    Si noua regula privind plafonul TVA, publicata in buletinul CE, trebuie sa astepte modificarea codului fiscal roman, la pastele.....
    IN concluzie, lasati romanismele si aplicati regulile europene, terminati cu leul de la salarii, ca la plati am trecut de mult la EUR
  • 0 (0 voturi)    
    Decalajul de tehnologie=Decalaj de productivitate (Joi, 12 aprilie 2012, 13:04)

    stefy [anonim]

    Decalajul de tehnologie=Decalaj de productivitate, cu alte cuvinte daca importi tehnologie avansata pentru infrastructura moderna(scoli, drumuri, poduri, canalizare, spitale, fabrici, sisteme de irigatii inteligente pentru productie agricola taraneasca in tara), atragi turisti si maresti salariul minim pe economie astfel scapi de problema pensiilor si salariilor mici din Romania concomitent cu colecta din evaziune fiscala si TVA diferentiat la alimente si medicamente(9-11%), impozit progresiv pe cifra de afaceri a companiilor dar si pe venituri. E in sarcina Guvernului sa reduca decalajele intre noi ca tara si vecinii nostri cel putin.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version