Exista o propunere din partea opozitiei politice din Romania de a creste salariul minim pe economie si in acelasi timp de reducere a CAS (desi eu cred ca partea a doua a propunerii ramane in picoare doar pana in alegeri). Cresterea salariului minim este din punctual meu de vedere o solutie clasica din partea unei grupari politice care sustine un stat cat mai mare. Asadar, nu este o surpriza ca vine din partea opozitiei asa cum arata ea astazi in Romania. Surpriza vine din justificare: cresterea salariului minim duce la cresterea veniturilor bugetare. Din pacate aceste lucru nu este adevarat. Atat datele cat si teoria economica arata ca un salariu minim in crestere nu duce decat la somaj si inflatie, scrie Florin Citu pe blogul lui.

Existenta salariului minim are acelasi efect in economie ca si preturile unui monopolist. Distorsioneaza alocarea de resurse in economie, in acest caz forta de munca. Impunerea unui cost catre angajator este exact opusul a ceea ce ar trebui sa faca un stat care sustine competitia. Consiliul Concurentei ar trebui sa explice diferenta intre un pret minim impus de un cartel pe piata petrolului si unul minimum impus de stat pe piata fortei de munca.

• Primul efect al existentei salariului minim este aparitia somajului in randurile celor care sunt in competitie pentru acest nivel de salariu.

In plus, cresterea salariului minim este un beneficiu doar pentru cei care sunt angajati dar este un cost pentru cei care isi cauta un serviciu. Graficul de mai jos arata foarte simplu cum un pret minim pentru forta de munca creste somajul.

Iar aceasta explicatie grafica simpla este sustinuta de date. De exemplu teoria sustine ca in tarile cu un nivel al salariului minim mai mare ar trebui sa observam un somaj mai mare in randul tinerilor, al persoanelor necalificate al femeilor si al emigrantilor naturalizati (Guy Laroque si Bernard Salanié, 2002). In grafiul urmator prezint tendinta pe termen lung a somajului in UE, SUA si Romania. Este bine stiut ca in UE salariul minim este mai mare ca in SUA iar acest lucru se vede si in somajul mai mare pe termen lung in UE.

• Datele pentru Romania au nevoie de putina explicatie.

Un lucru banuit de noi toti a fost confirmat de ultimul recensamant: mai mult de 2 milioane de romani au parasit tara in ultimii 10 ani. Daca acest fenomen nu ar fi avut loc, cifrele pentru somaj ar fi aratat diferit (cat si deficitul bugetar din cauza transferurilor). Faptul ca 10% din populatia Romaniei a plecat din tara pentru un salariu mai mare pune sub semnul intrebarii teoria lipsei de mobilitate a fortei de munca autohtone. Trebuie doar sa existe o motivatie puternica: in acest caz un salariu semnificativ mai mare. (In aceste conditii s-ar putea ca reclamele care arata oamenii disperati din Rosia Montana sa nu fie adevarate. Daca situatia ar fi asa de grea acele persoane ar fi parasit zona de mult pentru un salariu mai mare).

Pentru compania angajatoare salariile reprezinta un cost. Astfel orice salariu mai mare decat cel de echilibru este perceput ca o taxa. Intr-o economie unde competitia nu exista decat pe hartie orice marire de taxe se transfera in preturi aproape instantaneu. Am observant acest lucru in cazul TVA, pretul benzinei/motorinei/ serviciile bancare etc. Astfel, o crestere a salariului minim va avea doua rezultate: somaj in randul tinerilor si al persoanelor necalificate si cresterea preturilor. Dar nu va duce la cresterea veniturilor bugetare, mai ales in varianta care se propune o crestere a salariului minim si o scadere a CAS.

Pentru a sustine cresterea salariului minim economistii Liviu Voinea si Lucian Albu au facut un studiu in care concluzioneaza ca o crestere a salariului minim duce la cresterea veniturilor bugetare. Pentru cei care au curiozitatea sa citeasca prezetarea o sa devina limpede ca veniturile la buget sunt mai mari datoriata CAS. Dar in varianta in care CAS scade in timp ce salariul minim creste aceste venituri suplimentare la bugetul de stat ar fi eliminate (de aici si scepticismul meu in legatura cu scaderea CAS dupa alegerile paralmentare). Acest lucru se vede foarte clar din tabelul urmator. In toate cele trei scenarii o reducere a CAS ar avea un impact net negativ asupra bugetului de stat ca urmare a cresterii salariului minim.

Dar chiar si in varinata in care CAS ramane neschimbat veniturile la buget nu cresc decat in prima faza. In pasul doi, pentru economii sunt sisteme complexe si dinamice, firmele transfera acest cost in economie prin preturi mai mari. Cum acest soc este perceput ca unul permanent de actorii din piata, un alt efect este acela de crestere a anticipatiilor inflationiste. Pentru a calma acest efect asupra preturilor din economie banca centrala este fortata sa intervina printr-o politica monetara restrictiva, care la randul ei are un efect negativ asupra cresterii economice. La sfarsit rezultatul este doar un somaj mai mare, inflatie si, bineinteles, venituri la bugetul de stat mai mici si chair un deficit mai mare.

Si totusi statul poate sa-i ajute pe cei care sunt in competitie pentru un salariu minim. Daca interesul statului ar fi acela de a le creste bunastarea (si nu cresterea veniturilor la buget) atunci exista varianta reducerii de taxe pentru aceasta categorie. Aceste categorii pot fi scutite de la plata impozitului pe profit, un CAS mai mic, plata unui TVA redus etc. Acestea nu sunt solutii perfecte, dar sunt mai putin nocive pentru economie decat cresterea salariului minim.

Comenteaza pe blogul lui Florin Citu