Inafara problemelor presante privind reintregirea salariilor, returnarea contributiei retinute de la pensionari si a conditionalitatilor prevazute in acordul cu FMI, BM si CE, noul Guvern va avea de rezolvat o serie de probleme structurale din economie. O parte din aceste probleme isi au originea in situatia demografica si in sistemul de educatie, cele doua constituind printre cele mai mari piedici in mersul economiei.

Vezi in text ce ar trebui inclus pe lista reformelor prioritare ale viitorului Guvern.

Populatia si demografia- fara politici inteligente,sucombam economic

• Daca in 2011 la 100 de persoane adulte revin 24 de persoane in varsta de 65 ani si peste, in anul 2050 vor reveni 54 de persoane varstnice. Sarcina economica a populatiei adulte, compusa din generatiile mici nascute in ultimii douazeci de ani, va cunoaste mai mult decat o dublare. Asistam la un dezechilibru, cu mare risc, de adancire in viitor, intre acel segment al populatiei cu potential de contribuabil si celalalt, cu potential de beneficiar. Cum va putea fi sustinuta economic aceasta populatie varstnica? Probabil se va trece la o restructurare fundamentala a intregului sistem de asigurari sociale si medicale dar nu se stie insa cu ce costuri

• Romania a inregistrat o puternica scadere a ratei fertilitatii totale dupa anul 1990, aceasta stabilizandu-se din anul 1995 la un nivel de 1,3 copii nascuti in medie de o femeie, mult sub cel estimat de specialisti ca fiind necesar pentru simpla inlocuire, in timp, a generatiilor (2,1 copii in medie la o femeie).

• In ultima perioada in Romania a crescut numarul si respectiv ponderea copiilor nascuti in afara casatoriei. In anul 2010, aceasta pondere era de 27,7% fata de 19,7% in anul 1995, cresterea fiind mai puternica in mediul rural

• Speranta de viata la nastere (sau durata medie a vietii) a populatiei din Romania a crescut usor in ultimii ani pentru ambele sexe, atat in mediul urban, cat si in cel rural. Se mentin insa decalaje in ceea ce priveste marimea acestui indicator in favoarea persoanelor (de ambele sexe) din mediul urban. In anul 2011, decalajele erau de peste doi ani de viata pentru populatia de sex masculin si de aproximativ 1,4 ani pentru cea de sex feminin.

• Declinul demografic al populatiei nu provine din cresterea mortalitatii, ci din reculul natalitatii si mentinerea acesteia la valori scazute, mult sub nivelul de inlocuire a generatiilor. Generatiile nascute dupa 1989, mult mai reduse ca dimensiune, se vor afla pe piata muncii in anii 2020-2030 si vor avea de intretinut economic o populatie varstnica numeroasa, inactiva economic.

• In anul 2011, 54,6% din totalul avorturilor au fost facute de tinerele pana in 30 ani. Varsta medie a mamei la prima nastere a crescut in ultimii ani, atat in mediul urban, cat si in cel rural. Astfel, intre 2000 si 2011, varsta medie la prima nastere a crescut in mediul urban de la 24,9 ani la 27,5 ani, iar in mediul rural, de la 22,3 ani la 23,4 ani. O tendinta similara se constata si in cazul varstei medii a mamei pentru toate nasterile care, in aceeasi perioada, a crescut in mediul urban, de la 26,3 ani la 28,6 ani, iar in mediul rural de la 24,9 ani la 26,2 ani.

Educatia- ce formam de fapt pe piata muncii?

• Populatia de varsta scolara s-a redus, in intervalul 2000-2011, cu 1,4 milioane de persoane. Populatia scolara inregistrata in sistemul national de educatie era de 4,0 milioane persoane (reprezentand 77,6% din totalul populatiei de varsta scolara), din care, 16,7% prescolari, 66,6% elevi in invatamantul preuniversitar si 16,7% studenti.

• In anul scolar 2010-2011, rata de cuprindere scolara a populatiei de varsta scolara (3-23 ani) a fost de 77,6%. Rata bruta de cuprindere scolara a inregistrat o evolutie pozitiva pentru toate nivelurile de educatie, cea mai mare crestere revenind invatamantului superior, de la 28,0% in anul universitar 1999-2000, la 45,1% in 2010-2011.

• Informatiile obtinute din ancheta fortei de munca in gospodarii (AMIGO) arata ca peste jumatate (51,3%) din populatia de 15 ani si peste avea nivel mediu de educatie (comparativ cu 49,8% in 2000), iar persoanele cu studii superioare detineau o pondere de 10,6%.

• Tinerii de 30-34 ani cu studii superioare au reprezentat in anul 2010 18,1% la o distanta de 8,6 puncte procentuale fata de tinta nationala stabilita in contextul Strategiei Europa 2020.

• Gradul de participare la procesul educational sau de instruire al persoanelor de 25-64 ani a fost in anul 2011 de numai 1,3% (in crestere cu 0,4 puncte procentuale fata de anul 2000), la o distanta apreciabila fata de media UE27 de 9,1% .
  

• In anul scolar 2010-2011, populatia scolara inregistrata in sistemul national de educatie era putin peste 4,0 milioane persoane, reprezentand 77,6% din totalul populatiei de varsta scolara.

• Numarul de elevi si studenti la 1000 locuitori era in anul scolar/universitar 2010-2011 de 156,6 persoane.

• Cele mai mari ponderi din totalul absolventilor invatamantului profesional s-au inregistrat in scolile de constructii de masini (20,2%), cele de alimentatie publica si comert (19,2%), de electrotehnica si electronica (9,4%), transporturi (8.5%) si industrie usoara (8,1%). Incepand cu anul scolar 2000-2001, in invatamantul postliceal, numarul absolventilor a scazut in fiecare an pana in 2006-2007 dupa care a inregistrat o crestere. Astfel, la sfarsitul anului scolar 2010-2011, au absolvit cursurile postliceale 19,2 mii persoane, numarul acestora fiind mai mic cu 14,2 mii persoane (42,5%) decat cel inregistrat in anul scolar 2000-2001, dar mai mare comparativ cu anul scolar 2006-2007 cu 6,6 mii persoane (51,9%).

• Programele de studii in invatamantul superior sunt organizate pe sase grupe de specializari, pentru toate formele de pregatire universitara: tehnic, medico-farmaceutic, stiinte economice, stiinte juridice, universitar-pedagogice si artistic.
  

• Numarul absolventilor institutiilor de invatamant superior a crescut mult imediat dupa anul 1990, atingand un maxim in anul universitar 1996-1997, generat de evolutiile demografice de la sfarsitul anilor 70. Dupa un mic regres inregistrat pana in 1999-2000, situatia revine la normal si isi urmeaza traiectoria ascendenta pana in anul universitar 2008-2009.
  

• Structura absolventilor din invatamantul superior, pe grupe de specializari  se prezinta astfel: din totalul absolventilor, ponderi mari s-au inregistrat la facultatile cu specializari in domeniul economic (38,0%), universitar (31,5%) si tehnic (15,8%).
  

Piata muncii

• Rata de activitate a populatiei de 15 ani si peste din Romania s-a redus usor in perioada 2002-2011. In toti acesti ani, participarea la activitatea economica a fost mai mare in randul barbatilor decat in cel al femeilor. Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a ramas la un nivel relativ constant in perioada 2002-2011, avand valori cuprinse in intervalul 62,4%-63,6%, mai mare in cazul persoanelor de gen masculin si al celor din mediul rural.

• In anul 2010, numarul populatiei ocupate a fost estimat la 9240 mii persoane, mai mare cu 93 mii comparativ cu 2005, an in care acest indicator a avut valoarea cea mai scazuta. Dupa cresterea continua inregistrata in perioada 2005-2008, populatia ocupata s-a redus in anul 2009 fata de 2008, ca efect al crizei economice, cu peste 100 mii persoane.

• Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca din Romania este substantial mai scazuta in comparatie cu media europena (UE27) de 64,1%. Rata de ocupare a populatiei in varsta 20-64 ani se situa, in anul 2010, la o distanta de 6,7 puncte procentuale fata de tinta nationala de 70% stabilita in contextul stategiei Europa 2020.

• Doua treimi din populatia ocupata avea statutul de salariat, iar o treime era compusa din cei care aveau statut de: lucrator pe cont propriu, lucrator familial neremunerat, sau patron. In mediul rural, doar ceva mai mult de o treime (35,7%) din populatia ocupata avea statut de salariat.

• Modelul de ocupare, pe sectoare de activitate, difera pe sexe si, mai ales, pe medii de rezidenta. Populatia din mediul urban e ocupata in proportie de 60,0% in sectorul serviciilor si de 35,5% in industrie si constructii. Populatia din mediul rural era ocupata in proportie de 61,9% in agricultura.

• Cele mai mari oferte de locuri de munca s-au inregistrat, in anul 2010, in activitatile de administratie publica si sanatate si asistenta sociala, iar sub aspectul ocupatiilor in grupa operatorilor la instalatii si masini, asamblori de masini, echipamente si alte produse. La polul opus, cele mai mici valori ale ratei medii anuale a locurilor de munca vacante s-au regasit in activitatile din industria extractiva si hoteluri si restaurante, respectiv in randul ocupatiilor care apartin grupei majore "membrii corpului legislativ ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori din unitatile economico-sociale si politice".

• Distributia salariatilor pe sectoare de activitate arata ca, la nivel national, majoritatea (61,8%) se regaseau in sfera serviciilor (comparativ cu 36,0% in industrie si constructii si 2,2% in agricultura, silvicultura si pescuit).

• Numarul mediu anual al salariatilor a inregistrat o tendinta de scadere dupa anul 1990, ce s-a mentinut pana in anul 2004, cand s-au inregistrat cu 3687 mii persoane mai putin decat in anul 1990. In anul 2005 au aparut primele semne de revigorare economica (+90 mii persoane fata de anul precedent), tendinta ce a continuat pana in anul 2008 cand s-a atins nivelul de 5046 mii persoane (mai putin cu 3110 mii persoane fata de 1990, dar mai mare cu 161 mii persoane fata de anul precedent).

• Criza financiara instalata in anul 2008 a determinat scaderi severe ale numarului de salariati. Astfel, in anul 2010, numarul mediu al salariatilor a fost de 4376 mii persoane in scadere cu 398 mii persoane comparativ cu anul anterior (4774 mii persoane).

• Populatia inactiva de 15 ani si peste a fost estimata in anul 2010 la 8235 mii persoane. Distributia pe sexe si medii de rezidenta arata ca, ponderea cea mai mare o detin persoanele de gen feminin (60,8%) si, respectiv, persoanele din mediul urban (56,1%).

Veniturile populatiei

• Sarcina fiscala asupra costului fortei de munca din anii 2008-2010, a situat Romania in grupul tarilor cu cele mai mari valori. In anul 2010, Romania a atins cea mai ridicata valoare (43,3%), in crestere cu 0,2 puncte procentuale fata de anul anterior, respectiv cu 2,3 puncte procentuale comparativ cu anul 2008.
  
• Datele evidentiaza o contributie foarte scazuta a veniturilor din proprietate la formarea veniturilor populatiei (0,2% din veniturile totale), desi unele dintre acestea sunt foarte mari, asigurand beneficiarilor un nivel inalt si foarte inalt al veniturilor totale. Nivelul scazut al mediei veniturilor din proprietate deriva din frecventa mica a celor care realizeaza astfel de venituri, in special a celor care realizeaza venituri mari din aceasta sursa.
• O patrime din veniturile gospodariilor provin din sistemul de protectie sociala, de care beneficiaza o mare parte a populatiei sub forma pensiilor, indemnizatiilor pentru concedii de boala, de maternitate si pentru ingrijirea copiilor, alocatiilor pentru copii si alte alocatii familiale, indemnizatiilor de somaj, ajutoarelor sociale etc.. Veniturile din prestatii sociale au reprezentat 55,2% din veniturile gospodariilor care au avut drept cap al gospodariei un pensionar si 27,1% din veniturile gospodariilor de someri.

• Veniturile totale reale au crescut in perioada 2002-2011 cu 89,9% (cu 9% in medie anual). Veniturile salariale reale si veniturile reale din prestatii sociale au crescut in aceeasi perioada de 2,1 ori si, respectiv, de 2,5 ori. Cresterea veniturilor totale a fost determinata de cresterea acestor doua categorii de venituri in proportie de 79% (51% de cresterea veniturilor din salarii si 28% de cresterea veniturilor din prestatii sociale, din care 23% de cresterea pensiilor).

• Structura cheltuielilor totale de consum se remarca prin ponderea mare a cheltuielilor pentru consumul alimentar (44,1% in anul 2010). Cheltuielile pentru plata serviciilor, care formeaza majoritatea cheltuielilor de consum ale populatiei din tarile dezvoltate, detin numai un sfert din cheltuielile populatiei din Romania (25,2%), iar cheltuielile pentru cumpararea de produse nealimentare 30,7%.

• In anul 2008 s-a inregistrat cea mai mare rata de crestere a castigului salarial real fata de anul 1990 (30,3%); pentru prima data in ultimii aproape 20 de ani, pensia medie reala s-a plasat peste nivelul celei din 1990, cu 22,5%.

• Veniturile totale ale gospodariilor care formeaza decila superioara a distributiei ￢ D10 (ultimele 10% din gospodariile ordonate crescator dupa veniturile totale ce revin pe o persoana din gospodarie; circa 777 mii de gospodarii), estimate in medie pe gospodarie, erau de 3,9 ori mai mari decat cele ale gospodariilor din decila inferioara a distributiei - D1 (primele 10% din gospodariile ordonate crescator dupa nivelul veniturilor). In 2010, raportul dintre veniturile totale ale populatiei, medii lunare pe o gospodarie, din cele doua decile s-a mentinut la 3,9:1.
  

• In medie lunar pe o gospodarie, raportul dintre veniturile disponibile, in preturi 2010, ale gospodariilor din decilele extreme a scazut de la 5,5:1 (2001) la 3,9:1 (2010). In schimb, in medie lunar pe o persoana, raportul a crescut de la 6,4:1 (2001) la 7,2:1 (2010). Prin urmare, abstractie facand de economia de scara, caracteristica gospodariilor formate din mai multe persoane si de diferentele dintre nevoile persoanelor de sexe si varste diferite, se poate aprecia ca, in anul 2010, nivelul de bunastare, care poate fi asigurat pe baza veniturilor disponibile, era de 7,2 ori mai mare in cazul gospodariilor din decila superioara decat in cazul celor din decila inferioara (de 8,5 ori mai mare, insa, in anul 2008).
  

• Conform unei evaluari bazate pe veniturile totale disponibile ale gospodariilor (inclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii), estimate pe adult echivalent, inegalitatea veniturilor disponibile a avut o tendinta continuu crescatoare in perioada 2001-2006, dupa care a inceput sa scada, ajungandu-se in anul 2010 pana la nivelul anului de baza 2001. Astfel, raportul dintre veniturile populatiei din chintila superioara si cea inferioara a crescut de la 4,6:1 (in 2001) la 5,3:1 (in 2006), apoi au scazut la 4,8:1 (in 2008) si respectiv la 4,6:1 (in 2009 si 2010).

• Sarcina fiscala asupra costului fortei de munca din anii 2008 - 2011, a situat Romania in grupul tarilor cu valorile cele mai mari. In anul 2010 s-a atins cea mai ridicata valoare (43,3%), in crestere cu 0,2 puncte procentuale fata de anul anterior, respectiv cu 2,3 puncte procentuale comparativ cu anul 2008. Comparativ cu media europeana (EU27), valorile sarcinii fiscale asupra costului fortei de munca din Romania, au fost mai mari cu 1,5 puncte procentuale in anul 2008, respectiv cu 3,8 puncte procentuale in anul 2009. Majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene, au inregistrat valori ale sarcinii fiscale asupra costului fortei de munca cuprinse intre 30 si 40%. Cele mai ridicate valori ale sarcinii fiscale au fost in Belgia (50,2% in anul 2008, 49,4% in anul 2009, respectiv 49,5% in anul 2010), cu 9,2, 6,3 respectiv 6,2 puncte procentuale peste valorile inregistrate de Romania.