Ministrii de finante din Uniunea Europeana vor analiza un raport al impactului pe care fenomenul de imbatranire a populatiei il are asupra finantelor publice, solicitand statelor membre o continuare a reducerilor bugetare si o prelungire a perioadei de munca, relateaza EUobserver, citand un raport al Comisiei Europene.

Raportul de 470 de pagini, "2012 Ageging Report", realizat de Comisia Europeana si ministrii de finante, pune intr-o lumina sumbra perspectivele pe care le au persoanele care vor iesi in urmatoarele decenii din perioada de activitate pe piata muncii.

"Din cauza asteptarilor privind dinamica ratei fertilitatii, sperantei de viata si ratelor de migrare, structura varstei populatiei UE este prognozata sa se schimbe dramatic in deceniile urmatoare. Dimensiunea medie a populatiei este proiectata sa fie putin mai mare fata de acum 50 de ani, insa mult mai batrana decat este in prezent", precizeaza raportul.

Cu o crestere de aproape 5 procente, populatia totala a UE va ajunge la 526 de milioane de persoane in 2040. Comisia Europeana estimeaza ca dupa anul 2040 numarul populatiei va scadea, aratand ca acesta va ajunge la 517 milioane in 2060. Nu au fost luate in considerare in statistici potentialele extinderi ale UE spre unele state cu o populatie numeroasa, precum Turcia.

Cel mai mare segment al populatiei va continua sa fie reprezentat de grupa de varsta 15-64 ani, insa acesta se va reduce de la 67% in 2010, la 56% in 2060.

"Ponderea persoanelor de 65 de ani si peste in totalul populatiei va creste de la 17% la 30%, in timp ce ponderea celor de 80 de ani si peste (in crestere de la 5% la 12%) va deveni la fel de mare precum a populatiei tinere in 2060", previzioneaza raportul.

Forta de munca va creste pana in 2020, femeile participand intr-un numar mai mare, insa, dupa acest an, va fi un declin de 12 procente pana in 2060 (o reducere a fortei de munca cu 27,7 milioane de persoane).

Statisticile variaza in randul statelor membre UE, de la o crestere de 25% in Irlanda, la o scadere a populatiei de 38,5% in Romania in aceeasi perioada.

In contextul in care femeile din blocul comunitar au in medie mai putin de doi copii, care este rata naturala de inlocuire pentru o societate, si cum speranta de viata se va majora, raportul dintre pensionari si lucratori va creste de la 39%, in 2010, la 71% in 2060.

Cea mai redusa rata, de 55%, este proiectata pentru Danemarca, Marea Britanie si Irlanda, in timp ce ratele cele mai scazute, de peste 90%, vor afecta in 2060 tari ca Ungaria, Slovacia, Polonia si Romania.

In acelasi timp, cresterea economica este estimata sa ramana scazuta, in jur de 1,5% pana in 2020 si 1,6% in intervalul 2021-2030, urmata apoi de o incetinire la 1,3% pana in 2060.

Cu toate acestea, experienta din ultimii trei ani arata cat de greu pot fi facute aceste predictii de crestere economica pe termen lung.

Raportul precizeaza ca "in urma celei mai mari crize economice din ultimele decenii, cresterea PIB-ului pontential a fost revizuita in scadere in 2010 si in anii urmatori, comparativ cu proiectiile din scenariul de baza din Raportul privind imbatranirea populatiei din 2009 (care au fost bazate pe datele de dinaintea crizei economice si financiare)".

In consecinta, impactul fiscal al imbatranirii este asteptat sa fie puternic in majoritatea statelor membre, efectele putand fi vizibile pe parcursul deceniului urmator.

"Rezultatele prognozei prezente confirma in general ca imbatranirea populatiei este o provocare majora pentru sustenabilitatea finantelor publice, cum a fost identificat si in prognozele precedente. De asemenea, acestea arata ca in 2010 cheltuielile corelate imbatranirii au fost mai ridicate decat se prognoza in raportul privind imbatranirea din 2009, reflectand criza."

Desi unele state membre, in special Grecia, Italia, Spania, Franta si Cehia au facut presiuni pentru reformele din sectorul pensiilor, reducand cheltuielile publice, "amploarea reformelor a fost insuficienta pentru a stabiliza trendurile finantelor publice si acestea trebuie sa fie in continuare urmarite pentru a face fata cresterii inexorabile a ponderii persoanelor in varsta in Europa."

Cresterea varstei de pensionare, "in linie cu schimbarile in speranta de viata" trebuie sa fie urmarita in continuare, precum si introducerea de "masuri aditionale care sa permita rate mai mari de ocupare pentru lucratorii in varsta."

In conformitate cu concluziile proiectului care va fi adoptat marti si citate de EUobserver, ministrii de finante fac un apel la "reducerea datoriei guvernamentale intr-un ritm rapid, cresterea ratelor de ocupare si productivitatii si reformarea sistemelor de pensii, de sanatate si ingrijire pe termen lung."

Totodata, ministrii au stabilit si faptul ca "masuri suplimentare sunt necesare pentru a creste varsta de pensionare, inclusiv prin evitarea timpurie a iesirii de pe piata muncii si prin corelarea varstei legale de pensionare sau beneficiilor pensionarilor cu speranta de viata."

De asemenea, ministrii de finante vor anunta si faptul ca raportul privind imbatranirea trebuie sa fie luat in considerare atunci cand Comsia Europeana evalueaza bugetele statelor membre, ca parte a consolidarii supravegherii economice din zona euro.

In raportul "Active ageing and solidarity between generations. A statistical portrait of the European Union 2012", realizat de Comisia Europeana, arata ca Romania este printre cele mai afectate state de fenomenul de imbatranire a populatiei.

In anul 2010 mediana varstei populatiei Romaniei a fost de 38,3 ani, aproape de media Uniunii Europene, care era estimata la 40,9 ani. Din acest punct de vedere in 2010, tara cu cea mai scazuta mediana a populatiei era Irlanda (34,3 ani).

Populatia Uniunii Europene numara 501,1 milioane de persoane la 1 ianuarie 2010, iar 87,1 milioane aveau varsta de 65 de ani si peste.

In randul celor mai mari state ale UE, raportul precizeaza ca, in termeni absoluti, Germania si Italia sunt tarile cu populatia cea mai imbatranita. In 2010 in Germania existau 16,9 milioane de persoane cu varste de 65 de ani si peste, iar Italia avea 12,2 milioane.

Ca pondere in PIB a cheltuielilor bugetare corelate imbatranirii, in anul 2009 Italia si Franta sunt statele care directioneaza cele mai multe fonduri, aproximativ 14% din Produsul Intern Brut.

Rata de dependenta (ponderea persoanelor de 65 de ani si peste in populatia cu varste cuprinse intre 15 si 64 de ani), era in 2010 la nivelul de 21,4%, adica aproape cinci persoane cu varsta de munca corespundeau unei persoane retrase de pe piata muncii. In 2060 aceasta este asteptata sa creasca la 64,8%, Romania avand a doua cea mai ridicata rata de dependenta, dupa Letonia (68%). Pe locul trei se afla Polonia (64,6%).

Cea mai favorabila situatie o are Irlanda (36,6%), urmata de Marea Britanie (42,1%). Media Uniunii Europene se va afla in 2060 la 52,6%, aproape 2 persoane cu varsta de munca corespunzand unei persoane retrase din activitate. In prezent media UE in ceea ce priveste rata de dependenta se afla aproape de 26%.