Contracte semnate "pe genunchi", fara a fi negociate de catre Ministerul Transporturilor, “sifonarea” banilor prin umflarea exagerata a contractelor, un dezinteres evident al Statului fata de propria ograda si fschimbari in structura CNADR de cate ori “era nevoie”- acestea sunt doar o parte din constatarile Curtii de Conturi dupa auditul facut la Transporturi.si publicate vineri. Au fost purecate contractul celebru cu Bechtel, auditul retinand, "ca pe o situatie surprinzătoare si neobisnuită, imposibilitatea Guvernului si a MTI de a găsi si aplica, timp de 7 ani, pârghiile legale prin care să-si recâstige pozitia de parteneri contractuali egali, prin CNADNR, într-un contract încheiat în conditii neclare, continând unele clauze rămase neexplicitate, interpretabile si în defavoarea părtii române" Citeste in atasament documentul integral al Curtii de Conturi

Mai mult, echipei de audit a Curtii de Conturi, care a desfăsurat prezenta actiune, nu i -au fost puse la dispozitie toate informatiile si documentele privitoare la acest contract, cu toate că au fost solicitate, invocându-se vechimea documentelor, lipsa lor în unele cazuri, schimbările organizatorice numeroase de la nivelul CNADNR si MTI, plecarea din sistem a specialistilor care au avut atributii si responsabilităti, precum si aspectele procedurale cu privire la clasificarea documentelor.

Cele mai importante constatari ale inspectorilor financiari:

  • In cei cinci ani auditati, la Ministerul Transporturilor au fiost 5 ministri, care au schimbat componenta Adunării Generale a Actionarilor de 12 ori, componenta Consiliului de Administratie de 20 de ori, postul de director general a fost ocupat succesiv de 9 persoane, iar structura organizatorică a companiei a fost modificată de peste 20 de ori;
  • Ministrul a mandatat membrii AGA si CA pentru fiecare dintre punctele de pe ordinea de zi a sedintelor si nu pe obiective concrete de performantă, ceea ce a ridicat nivelul riscului ca ministrul să se substituie organelor de conducere ale CNADNR;
  • Nu a fost asigurată coerenţa şi continuitatea pe termen lung a lucrărilor la autostrăzi, indiferent de alternarea la guvernare, prin promovarea unui „Pact naţional” privind autostrăzile - obiectiv prevăzut si în Programul de guvernare 2009 - 2012 - si nu a existat, la nivelul MTI si la cel al Guvernului, viziunea si vointa de a reglementa niveluri de prioritate pentru constructia de autostrăzi si de concentrare a tuturor resurselor financiare disponibile pentru finalizarea la termen a câte unui obiectiv.
  • Principalele obiective identificate ca priorităti si transpuse în legislatia internă nu au fost puse de acord, periodic, cu nivelul resurselor disponibile, cu realizările efective si cu vointa reală de la anumite momente, prin efectuarea corectiilor si ajustărilor necesare si asumarea explicită a lor prin modificarea actelor normative initiale.
  • Nici până în prezent nu a avut loc, la nivelul Guvernului, asumarea oficială a răspunderii pentru nerealizarea principalelor obiective identificate ca priorităti prin legislatia internă (autostrada Nădlac - Sibiu - Bucuresti, din cadrul Coridorului IV, autostrada Bucuresti - Buzău - Albita, din cadrul Coridorului IX, autostrada Bucuresti - Brasov - Bors, centura Bucurestiului în regim de autostradă s.a.), amendarea actelor normative initiale în sensul ajustării obiectivelor si a termenelor respective si alinierii acestora la vointa existentă si la posibilitătile reale de finantare, precum si identificarea cauzelor reale ale nerealizărilor, stabilirea responsabilitătilor si aplicarea sanctiunilor aferente.

Cu privire la autostrada Brasov - Cluj - Bors (Bechtel)

  • Autostrada Brasov - Bors nu a fost realizată conform obiectivelor si termenelor legale, care au stat la bazele demarării acestui proiect, ca urmare atât a vulnerabilitătilor, neconformitătilor si disfunctionalitătilor contractului, cât si a lipsei de vointă la nivelul Guvernului si al MTI fie pentru rezilierea contractului fie pentru asigurarea tuturor surselor si resurselor necesare finantării obiectivului de investitii si finalizării acestuia.
  • Autostrada Brasov - Bors (denumită si „Transilvania”), în lungime de 415 km, este un obiectiv de investitii care a fost contractat cu Bechtel International Inc. din SUA în anul 2003, cu termen initial de finalizare 2012, a parcurs două renegocieri de contract în anii 2005 si 2011 în urma cărora obiectul contractului s-a redus la 112 km, din care 52 km (tronsonul 2B - Câmpia Turzii - Gilău) au fost finalizati în anul 2010 iar 60 km (tronsonul 3C - Suplacul de Barcău - Bors) au termen final 2013.
  • Prin acordul de modificare a contractului, aprobat prin HG 224/16.02.2006, a fost solutionată numai o parte dintre deficientele contractului, iar proiectarea a fost preluată de la Bechtel, de către CNADNR, astfel încât, dintr-un contract de proiectare - construire - finantare, asa cum prevedea  OUG 120/2003 rămasă nemodificată, contractul cu Bechtel a rămas numai un contract de construire.
  • Cel de-al doilea acord de modificare, aprobat prin HG 943/28.09.2011, a prevăzut reducerea lungimii de autostradă contractată, de la 415 km la 112 km, precum si o serie de ajustări, compensări si reasezări în ceea ce priveste obligatiile, pretentiile si responsabilitătile părtilor contractante (printre care si obligatia CADNR de a plăti Antreprenorului, până la data de  31.05.2012, o sumă „plafonată” de 108.998.493 euro, reprezentând „pretentii”, prevăzută la paragraful nr.14 din Acordul de modificare).
  • Există si persistă în continuare suficiente semne de întrebare referitoare la contractul CNADNR - Bechtel si nu există, în documentele puse la dispozitie, suficiente motivatii si justificări pertinente cu privire la: •încredintarea directă a contractului •graba cu care a fost promovată legislatia aferentă, în anul 2003 •lipsa unei negocieri reale a contractului •promovarea si aprobarea de către Guvern a unei forme de contract continând unele clauze care nu erau armonizate cu legislatia românească si/sau care stabileau obligatii si responsabilităti disproportionate pentru partea română s.a.

  • Sustinerea evidentă si energică pentru acest obiectiv, din partea Guvernului si a MTI, manifestată la sfârsitul anului 2003, a diminuat în mod inexplicabil după aceea, pe parcursul derulării contractului, prin neadoptarea si neaplicarea celor mai economicoase, eficiente si eficace măsuri pentru realizarea la termen a obiectivului.
  • Asigurarea finantării acestui obiectiv, pe perioada 2004-2011, s-a situat aproximativ la jumătate fată de valoarea investitiei, stabilită prin indicatorii tehnico-economici aprobati, cât si fată de valoarea estimată, solicitată anual de către CNADNR (55,5% conform limitelor de cheltuieli aprobate prin legile bugetare si 53,6% conform sumelor alocate companiei de către MFP, prin MTI.
  • Auditul nu se poate pronunta în mod ferm asupra unei cauze unice a nerealizării autostrăzii, dintre cele două cauze principale identificate, si anume:  forma si continutul contractului încheiat cu Bechtel nu au fost negociate, în adevăratul sens al cuvântului, de specialistii CNADNR, fiind aprobată de către Guvern o variantă continând numeroase aspecte discutabile, neconforme si potential dezavantajoase pentru partea română; lipsa de vointă la nivelul Guvernului si al MTI pentru asigurarea finantării obiectivului contractat, în conditiile în care nu s-a optat, în mod oficial, pentru rezilierea contractului, si pe fondul demersurilor făcute de partea română pentru partajarea echilibrată a drepturilor si a obligatiilor contractuale, demersuri care au avut numai partial rezultatele preconizate ca urmare a lipsei de disponibilitate a firmei Bechtel pentru negocierea si armonizarea tuturor aspectelor controversate. 
  • Auditul retine, ca pe o situatie surprinzătoare si neobisnuită, imposibilitatea Guvernului si a MTI de a găsi si aplica, timp de 7 ani, pârghiile legale prin care să-si recâstige pozitia de parteneri contractuali egali, prin CNADNR, într-un contract încheiat în conditii neclare, continând unele clauze rămase neexplicitate, interpretabile si în defavoarea părtii române. În acelasi timp, rămâne ca inexplicabilă lipsa de interes la nivelul MTI si la cel guvernamental, cu privire la stabilirea responsabilitătilor pentru cauzele si efectele aprobării contractului în forma în care a fost aprobată de Guvern, acceptării derulării în continuare a contractului în pofida imperfectiunilor rămase neremediate după renegocierea din anul 2005, neasigurării resurselor de finantare s.a.
  • Clasificarea la nivel de „secret de serviciu” a contractului CNADNR - Bechtel si a celor 2 acorduri de modificare, a indicatorilor tehnico-economici si a altor documente conexe, nu numai că nu a avut o justificare pertinentă dar a generat si o serie de disfunctionalităti cu privire la urmărirea si derularea operativă a clauzelor contractuale, urmare a regimului special de înregistrare si de utilizare a documentelor dar si a unei atmosfere de circumspectie, deseori exagerate, întretinute în jurul acestui obiectiv.  
  •  O analiză finală asupra acestui contract (exhaustivă), de la aprobarea lui în anul 2003 si modificările survenite în anii 2006 si 2011, si până la finalizarea sa convenită a avea loc în anul 2013, poate fi efectuată cu mai multă acuratete numai după finalizarea acestuia, atunci când vor putea fi identificate si analizate mai exact, în ansamblul lor si beneficiind de datele finale, toate aspectele legate de economicitatea, eficienta si eficacitatea investitiei si a fondurilor publice utilizate, de costurile totale, pe elemente de calculatie, suplimentare si costurile finale unitare pe km, precum si de responsabilitătile aferente.

Cu privire la „autostrada Arad - Timisoara” si „varianta ocolitoare a municipiului Arad”

  • Concluzia generală a auditului este că un management nu îndeajuns de performant si o implicare deficitară, la nivelul CNADNR si al MTI, au avut ca efecte începerea lucrărilor de investitii în anul 2009, după 5 ani de la semnarea contractului de împrumut cu Banca Europeană de Investitii care prevedea finalizarea întregului proiect la sfârsitul anului 2008, precum si depăsirea  valorilor si a termenelor contractuale, în prezent lucrările nefiind finalizate în totalitate si nici receptionate, chiar dacă circulatia a fost deschisă în 2011, în conditii restrictionate (32,25 km autostradă si 12,25 km variantă ocolitoare).
  • Rămâne incertă motivatia pentru care s-a prevăzut organizarea unei singure licitatii prin care să fie selectat un singur consultant international responsabil cu asigurarea tuturor serviciilor impuse prin acordul de împrumut. 
  • Atribuirea unui singur furnizor de servicii a tuturor obligatiilor si responsabilitătilor referitoare la documentatii cadastrale pentru exproprieri, întocmirea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectelor tehnice, întocmirea documentatiilor tehnice pentru lucrările de relocare a utilitătilor s.a., a dus la prelungirea substantială a termenului de executie a lucrărilor pregătitoare, cât si la întârzierea/decalarea lucrărilor din contractul de construire si la întârzierea generală a proiectului.
  • Astfel, pentru contractele de executie a autostrăzii, respectiv a variantei ocolitoare, Antreprenorii au transmis Inginerului, în anul 2011, compendii de revendicări prin care au solicitat extensii de timp de 561 de zile, respectiv 581 de zile, precum si plati suplimentare de 83,8 mil.lei si 6,7 mil. €, respectiv 72,8 mil.lei, ceea ce a dus la perioade de finalizare majorate, reprezentând 176%, respectiv 180% fată de cele contractate, si la valori finale majorate, reprezentând 124%, respectiv 117% fată de cele contractate.
  • Pentru întârzieri repetate în executarea obligatiilor contractuale si/sau defectuoasa îndeplinire a acestora, cu implicatii majore în derularea proiectului de investitii, CNADNR nu a solicitat penalizări, ca urmare a faptului că în contractul de consultantă nu au fost inserate clauze penalizatoare explicite pentru cazurile în care consultantul nu-si îndeplineste obligatiile contractuale, limitându-se la a transmite consultantului somatii dar fără a întreprinde demersurile concrete de renegociere a contractului sau de încetare a raporturilor contractuale.
  • Concluzia generală a Raportului special este că tintele si obiectivele nationale legal stabilite, cu privire la constructia de autostrăzi, nu au fost atinse / realizate la nivelul si termenele stabilite, atât din cauza  insuficientei vointe politice, la nivelul Guvernului, pentru asigurarea conditiilor necesare (legislative,  organizatorice, financiare s.a.) realizării acestora cât si ca urmare a faptului că nici MTI si nici CNADNR nu si-au asumat si îndeplinit, în mod real si performant, rolul de entităti principale, cu responsabilităti maxime, în derularea, implementarea si finalizarea la termenele legale a programelor si proiectelor prioritare privind autostrăzile.
  • Rămâne în continuare inexplicabilă, la nivelul Guvernului si al MTI, tergiversarea timp de mai multi ani a eliminării / diminuării vulnerabilitătilor si a unor „puncte critice” cunoscute, în ceea ce priveste constructia de autostrăzi, prin initierea / aprobarea unor măsuri de îmbunătătire a legislatiei existente sau prin adoptarea unor noi reglementări referitoare la aspecte esentiale privind: •exproprierile necesare realizării culoarelor autostrăzilor •relocarea utilitătilor de pe aceste culoare •obtinerea avizelor •„prezervarea” culoarelor în forma „liber de sarcini” •stabilirea unui contract cadru si a unor conditii unitare de contractare •stabilirea unor standarde de cost specifice pentru autostrăzi •reglementarea etapelor obligatorii, premergătoare începerii lucrărilor de constructie, si interzicerea semnării contractelor de lucrări înainte de parcurgerea si finalizarea acestora  •colaborarea cu autoritătile publice locale, cu serviciile descentralizate si cu prefectii s.a.

Citeste in atasament Raportul integral al Curtii de Conturi