Guvernul german a inceput sa deschida usa optiunii de mutualizare a datoriilor, pentru prima data, ceea ce reprezinta o profunda schimbare de politica, agreand analizarea unei propuneri prinvind constituirea unui fond de stabilitate de 2.300 de miliarde de euro, pentru a evita scaparea de sub control a crizei din zona euro, relateaza The Telegraph.

Oficiali de la Berlin citati de cotidianul britanic au afirmat ca Angela Merkel, liderul guvernului german, doreste sa renunte la pozitia sa vehementa privind planurile pentru un asa numit "European Redemption Pact", un fond de amortizare care poate achita excesul de datorie suverana din zona euro.

"Acest lucru este posibil cat timp exista o supraveghere a veniturilor fiscale", a precizat o sursa din cabinetul cancelarului. Oficialul a avertizat ca nu va exista un "master plan" sau o schimbare majora la summitul UE de la sfarsitul acestei luni.

Merkel a respins acest pact in noiembrie anul trecut, considerandu-l "complet imposibil", desi a fost proiectat de Consiliul de Experti Economici ai Germaniei (sau "Cei cinci intelepti"), fiind in general privit ca singura modalitate viabila prin care sa se depaseasca impasul din prezent.

O accelerare a evenimentelor poate forta insa mana cancelarului german. Merkel este sub o presiune imensa din partea SUA, Chinei, Marii Britanii si Europei Latine pentru a schimba directia lucrurilor, dupa ce criza a acaparat Spania si Italia si se poate transforma intr-un cataclism global.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avertizat ca Europa se confrunta cu o "urgenta sociala". Tarile care au adoptat reforme sunt acaparate de forte pe care nu le pot controla.

"Trebuie sa recunoastem ca avem o problema sistemica. Nu sunt singur ca urgenta acestui lucru este complet inteleasa in toate capitalele", a mentionat acesta, referindu-se voalat la Berlin.

Miercuri, randamentele Spaniei au ajuns la niveluri considerate periculoase, de aproximativ 6,8%, iar joi la pranz acestea au atins 7 procente, imprumutul de 100 de miliarde al zonei euro pentru bancile spaniole nereusind sa relaxeze pietele financiare si temerile investitorilor.

"Inevitabil, criza va fi sub forma unui domino, iar urmatoarea este Italia", a declarat Simon Nixon, de la Societe Generale.

Roma a trebuit sa plateasca 3,97% pentru un imprumut de 6,5 miliarde de euro pe un an, miercuri, comparativ cu rata de 2,34% in luna mai. Joi, pentru un imprumut in valoare de 3 miliarde de euro prin obligatiuni de stat pe 3 ani, trezoreria italiana va plati 5,3%, in crestere puternica fata de randamentele de la ultima emisiune similara, din 14 mai, de 3,91%.

"Imi pare foarte rau pentru Italia", a declarat Andrew Roberts, economist la RBS. "Acestia au facut o munca dura pe parcursul anilor si au surplus bugetar ciclic. Este o contagiune"

Premierul Italiei, Mario Monti, a declarat in Parlament, miercuri, ca se asteapta ca Redemption Pact sa fie pe masa summitului UE, chiar daca acesta nu va intra in vigoare imediat.

In Germania, opozitia, formata din Verzi si Social Democrati, sustine planul, iar Merkel nu poate ignora optiunile acestor grupuri pentru ca are nevoie de voturile lor pentru a ratifica Tratatul Fiscal al UE, care necesita o majoritate de doua treimi.

Partidele guvernamentale si opozitia au ajuns joi la un acord pentru adoptarea pactului bugetar al UE si a mecanismului european de stabilitate, in 29 iunie, potrivit AFP.

Votul din Bundestag va avea loc in 29 iunie iar Bundesratul, camera superioara a Parlamentului, se va pronunta imediat dupa aceea, intr-o reuniune extraordinara.

Redemption Pact acopera toate datoriile statelor din Uniunea Economica si Monetara care depasesc limita de 60% din PIB impusa de tratatul de la Maastricht, in jur de 2.300 miliarde euro. Modelul pentru acest pact a fost Fondul de Amortizare (Sinking Fund) din 1790 creat de Alexander Hamilton pentru a rezolva mostenirea datoriilor dupa Revolutia Americana.

Ideea este de a considera primul deceniu de uniune monetara drept o experienta de invatare - cu greselile care s-au facut pe parcurs - pentru a permite un nou inceput. Punctul forte al acestei propuneri este ca va readuce Europa la disciplina de la Maastricht, unde fiecare stat este responsabil pentru propriile sale datorii. Acest lucru este exact opusul uniunii fiscale.

Oficialii de la curtea constitutionala a Germaniei spun ca pactul pare compatibil cu legea fundamentala a statului german - spre deosebire de eurobonduri. Va exista o limita fixata pentru costuri si fondul nu va expune taxele si cheltuielile suverane ale Bundestagului.

Datoria va fi acoperita prin obligatiuni comune ("joint bonds"), platite printr-o taxa creata special pentru acest lucru. Fiecare tara va fi responsabila pentru propria sa pondere a datoriei in cadrul fondului - Italia 960 de miliarde de euro, Germania - 580 miliarde, Franta - 500 de miliarde, si asa mai departe, dar va presupune si o mutualizare a obligatiunilor.

Inca nu este clar daca Angela Merkel poate convinge propriul sau partid sa sprijine pactul.

Ministrul de finante german, Wolfgang Schauble, a 'stins' aceasta idee la inceputul saptamanii. "Acest fond nu este fezabil pentru ca incalca tratatele europene si clauza "no bail-out", care spun ca tarile nu pot fi responsabile pentru obligatiile/datoriile altei tari. Fara o politica fiscala comuna nu poti mutualiza datoriile", a declarat acesta pentru Stern Magazine.

Expertii spun ca acest punct de vedere duce la conditionalitati dure. Italia si alte state ar trebui sa aiba ca si colateral aur sau alte forme reprezentand echivalentul a 20 de procente din datoria acestora in fond.

"Activele pot fi luate de la rezervele valutare sau de aur ale tarii. Colateralul ales va fi folosit doar in cazul in care o tara nu isi respecta obligatiile de plata", precizeaza propunerea.

In acelasi timp, Fondul cere sacrificii si din partea Germaniei. Tara nu se va mai bucura de costuri de finantare foarte reduse - in prezent de 1,48% pentru titlurile pe 10 ani - pentru un sfert din datoria sa totala. Un studiu realizat de Jefferies Fixed Income, arata ca acesta va genera costuri de 0,6% din PIB in fiecare an pentru Germania.