Sentimentul pietelor s-a imbunatatit. Euro creste in fata dolarului, bursele cresc si ele, alimentate de un val de optimism….” De fapt, criza greaca incepe sa plictiseasca prin reluarea acelorasi teme. Grecia cere bani. Se jura ca in schimbul lor va face reforme. Se pariaza pe defaultul elen. Agentiile de rating retrogradeaza banci si companii, euro scade in fata dolarului. Bursele scad, tonurile din media devin dramatice. UE se face ca pune conditii dure. In final, ii da banii. Euro se apreciaza, bursele cresc usor. Asta insa numai pana la urmatorul dead-line, cand Grecia trebuie sa restituie banii. Banii pe care nu-i are si pe care ii va imprumuta, jurandu-se ca va face reforme, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro. Vezi in text o cronologie scurta a crizelor din Grecia.

Tara a optat duminica pentru ramanerea in zona euro, scriu mai toate agentiile de presa. De fapt, este foarte, foarte mult spus. Tara este rupta in doua si ma astept ca ceea ce jumatate decide, cealalta jumatate sa conteste.

• E ca intr-o familie in care El vrea sa-si ia o masina iar Ea sa-si  mai cumpere o blana. Fireste, nu are niciunul bani, dar se vor imprumuta pentru asta. Cat poate sa coste si-o masina...?
  

Ce se va intampla mai departe? Continui sa cred ca pariorii vor miza pe iesirea Greciei din Euro in urmatoarele 6-9 luni. Ca optimismul de azi se va transforma in scurta vreme in pesimism, alimentat de zvonuri stiri proaste venite din alte economii europene. Lumea nu s-a schimbat dupa votul de duminica, oricat s-ar invoca noua era care incepe in Grecia.

Scurta cronologie a evenimentelor-cheie din Grecia

Inainte de criza

1924 – are loc abolirea monarhiei (prin vot popular). Grecia devine republica.

1935 – are loc restaurarea monarhiei (prin vot popular)

1936 – Generalul Metaxas numit prim-ministru de către rege, inaugureaza cu elan un regim dictatorial.

1941 – Moare Metaxas. Grecia cade în in mainile Germaniei. Mai mult de 100.000 de oameni mor în foamete. Regele George al II-lea şi guvernul fug în Egipt

1942 – 1944 – cafteala acerbă intre comunisti şi regalisti deopotrivă.

1944 – Forţele britanice şi greceşti se combina pentru a forţa retragerea nazistilor. Cu sprijin din Marea Britanie, Georgios Papandreou devine prim-ministru. Comuniştii protesteaza. Tensiunile cresc.

1946 – 1949 – partidele regaliste câştiga alegerile. Are loc restaurarea monarhiei. A urmat războiul civil, care se termină cu înfrângerea forţelor comuniste.

1952 – Noua constitutie proclama Grecia democraţie parlamentară, cu un monarh ca şef al statului. Grecia se alatura NATO.

1955 – Konstantinos Karamanlis, devine prim-ministru.

1967 – un grup de ofiţeri ai armatei profita de lovitura de stat militara. Alegerile sunt amânate pe termen nedefinit şi colonelul George Papadopoulos devine prim-ministru.

1973 – Grecia e declarata republică, monarhia este abolită şi Papadopoulos îşi asumă preşedinţia.

1974 Guvernul Ioannidis se prăbuşeşte. Karamanlis e investit prim-ministru. Prin referendum, se respinge restaurarea monarhiei.

1975 – Noua constitutie declară Grecia republică parlamentară, cu puteri executive conferite preşedintelui.

1981 – Grecia se alatura UE. Andreas Papandreou a Partidului Socialist (PASOK) castiga alegerile.

1985 Karamanlis demisioneaza în semn de protest fata de planurile guvernului de a reduce puterile preşedintelui. Christos Sartzetakis devine şef al statului.

1986 – modificarea Constituţiei. Are loc un transfer al unei parti din puterile preşedintelui catre Legislativ.

1990 – Constantin Mitsotakis infiinteaza Noua Democraţie.

1993 – Papandreou se întoarce la putere. Papandreou demisioneaza din cauza bolii şi moare la scurt timp după aceea. Urmeaza Kostas Simitis.

Ianuarie 2002 – Euro înlocuieşte drahma.

Februarie 2004 – Kostas Simitis pierde presedintia PASOK. George Papandreou preia sefia partidului.

Martie 2004 – Partidul Conservator Noua Democraţie, condus de Costas Karamanlis castiga alegerile generale, dupa peste un deceniu de guvernare PASOK.

Decembrie 2004 – Comisia Europeană avertizeaza asupra problemelor din Grecia, care a falsificat datele de deficit bugetar

Martie 2005 – Sindicatele lanseaza greve de 24 de ore în semn de protest fata de creşterea şomajului şi inflaţia ridicată.

CRIZA

Octombrie 2009 – PASOK câştigă alegerile anticipate iar George Papandreou preia functia de premier.

Ianuarie 2010 – Guvernul anunţă a doua rundă de măsuri de austeritate dure, inclusiv reduceri salariale in sectorul public, creşteri ale preturilor la combustibil si acţiuni împotriva evaziunii fiscale.

Februarie 2010 – Guvernul ia noi masuri de austeritate. Au loc o serie de greve generale şi proteste, care continuă în luna martie.

Martie 2010 – PM George Papandreou aseamănă criza bugetara cu “situaţia din timpul războiului”. Anunţă a treia rundă de creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli în valoare totală de $ 6,5 miliarde.

2010 aprilie / mai – Temerile legate de un posibil default al Greciei. Este aprobat un pachet de sprijin de 110 miliarde de euro. Papandreou anunţă o rundă de măsuri de austeritate şi mai stricte. Sindicatele cheama la o grevă generală în semn de protest.

Octombrie 2010 – Guvernul anunţă noi masuri prin proiectul de buget 2011. Măsurile includ taxe noi şi un TVA mai mare.

2011 februarie – creditorii internaţionali spun că măsurile de austeritate nu sunt suficient de eficace si ca Grecia trebuie să accelereze reformele.

2011 iunie - 24 de ore de grevă generală. Zeci de mii de protestatari se opun legilor noi de austeritate.

2011 iulie – liderii Uniunii Europene sunt de acord cu nou un plan de salvare prin Fondul european de stabilitate financiară.

21 iulie - zona euro acorda un al doilea plan de ajutor in valoare de 159 de miliarde de euro si prevede consolidarea Fondului european de stabilitate financiara (FESF), infiintat in mai 2010.

2 septembrie - Creditorii Greciei (UE, FMI si BCE), care au constatat un derapaj important in conturile publice, isi suspenda misiunea la Atena dar revin la sfarsitul lui septembrie.

20 octombrie - Noi masuri de austeritate pe fondul unei greve generale si a unor manifestatii violente soldate cu un mort.

27 octombrie - nou Acord european pentru salvarea Greciei. liderii din zona euro sunt de acord o o stergere a jumatate din datoria Greciei în schimbul unor măsuri de austeritate suplimentare. PM George Papandreou anunţa un referendum cu privire la pachetul de salvare.

31 octombrie - Giorgios Papandreou decide sa supuna planul european unui referendum.

2 noiembrie - Europenii suspenda ajutorul financiar si someaza Atena sa se pronunte in afara unui referendum asupra ramanerii sale in zona euro.

3 noiembrie - Summit G20 la Cannes (Franta) pe fondul zvonurilor privind demisia Guvernului grec. Papandreou se declara dispus sa renunte la proiectul sau de referendum pentru a garanta planul de salvare.

2011 noiembrie – Confruntat cu o furtună de critici asupra planului de referendum, Papandreou isi anunta intentia de a se retrage şi apoi ca demisioneaza. Un guvern de uniune naţională este format după lungi discuţii între PASOK, partidul de centru-dreapta Noua Democraţie şi partidul naţionalist Laos.

Lucas Papademos, un fost şef al Bank of Greece, devine prim-ministru interimar. Cam degeaba.

2012 ianuarie – au loc discuţii cu creditorii privaţi privind reeşalonarea datoriilor.

2012 Februarie – Pe un fundal de proteste, Parlamentul grec aprobă un nou pachet de măsuri de austeritate dure convenite cu UE.

De ce s-ar termina showul brusc?

Citeste si comenteaza pe blogul Hymerion.ro