Moneda euro s-a apreciat in fata dolarului si actiunile au crescut marti, in conditiile in care agravarea crizei datoriilor suverane din Europa si impactul sau asupra cresterii economice globale ar putea genera masuri de stimulare din partea bancilor centrale din economiile importante ale lumii, relateaza Reuters.

Banca centrala americana, Federal Reserve, incepe o a doua zi a reuniunii in care va stabili politica monetara, atentia fiind concentrata asupra necesitatii unor noi masuri de stimulare care sa sprijine recuperarea firava.

Totodata, scaderea surprinzatoare a inflatiei din Marea Britanie in luna mai sporeste sansele ca Bank of England sa ia masuri suplimentare pentru a sustine economia Regatului Unit, pe fondul intensificarii problemelor din zona euro.

"Totul conduce spre o alta injectie de lichiditate in sistem", a declarat Francois Savary, seful diviziei de investitii al bancii elvetiene Reyl.

Cu toate acestea, castigurile pe pietele activelor mai riscante au fost limitate din cauza ingrijorarilor cu privire la cresterea brusca a costurilor de imprumut pe termen scurt ale Spaniei, declinul semnificativ al increderii investitorilor germani si ingrijorile recente referitoare la angajamentul Greciei de a respecta planul de salvare.

Moneda unica europeana s-a apreciat cu 0,3 procente la aproximativ 1,2622 dolari. In acelasi timp, indicele bursier pan-european FTSEurofirst 300 a crescut cu 0,75 procente, la 1001,19 puncte, iar pretul petrolului Brent a atins cel mai scazut nivel din ultimele 17 luni, ajungand la 94,44 dolari pe baril pe fondul cererii slabe cauzate de incetinirea economiei zonei euro.

Pe de alta parte, Spania a platit marti rate ale dobanzii de peste 5 procente pentru a vinde titlurile de trezorerie la emisiunea pe 12 si 18 luni, investitorii fiind ingrijorati ca statul va trebui sa solicite in curand ajutor international.

"Randamentele de peste 5 procente in ambele linii s-au intors la nivelurile observate in noiembrie 2011, cand piata a fost intr-un stres puternic si BCE a fost fortata sa intervina", a declarat Peter Chatwell, strateg al Credit Agricole.

La inceputul acestui an, costurile de imprumut in cadrul zonei euro au scazut brusc dupa ce Banca Centrala Europeana a inundat piata cu aproximativ 1.000 de miliarde de euro prin credite ieftine acordate in doua operatiuni de refinantare pe termen lung, insa acestea au revenit la niveluri ridicate, ulterior.

Spania a spus ca BCE ar trebui sa ia masuri suplimentare pentru a relaxa situatia de pe piete, insa presedintele bancii centrale, Mario Draghi, a precizat luna aceasta ca este randul politicienilor sa 'repare' zona euro.

Cu toate acestea, el a oferit indicii privind o scadere, in curand, a ratelor dobanzilor, vorbind despre riscurile de incetinire a economiei europene si afirmand ca nu exista riscuri de inflatie in tarile din zona euro.

In Germania, indicele lunar ZEW, care masoara increderea investitorilor, a scazut in iunie cu cea mai mare rata din octombrie, la -16,9 puncte, de la valoarea de 10,8 inregistrata in mai, mult sub prognoza unui sondaj Reuters format din 42 de analisti, care se asteptau ca indicele sa ajunga la 4,0 puncte.

"In cel de-al doilea trimestru, economia Germaniei este de asteptat sa incetineasca semnificativ, in special investitiile private", a afirmat Christian Schulz, economist senior la Berenberg Bank.

Ce va face FED?

Consensul este in general ca FED nu va anunta o relaxare cantitativa - "quantitative easing", crearea efectiva de masa monetara pentru cumpararea de active - pentru moment, insa datele economice recente dezamagitoare pot face ca FED sa ia in considerare extinderea programului sau de achitizie a titlurilor pe termen lung (cunoscut ca "Operation Twist"), la cateva luni de la terminarea acestuia, prevazuta in iunie.

"Economistii anticipeaza in general unele forme de sterilizare a achizitiilor de active si o extindere a Operation Twist", a declarat directorul executiv al Morgan Stanley, Gabriel de Kock.

Cresterea lichiditatii furnizate prin masurile anterioare de stimulare monetara ale FED a dus la o majorare a actiunilor si marfurilor, iar pietele au devenit foarte sensibile la speculatiile asupra unor masuri viitoare.