Cu datorii totale de 500 milioane euro, capital propriu negativ (-900 milioane lei) si o privatizare ce bate etern pasul pe loc, Oltchim parea un candidat mai bun pentru insolventa decat Hidroelectrica, desi mizele sunt diferite ca ordin de marime (eliminarea capuselor baietilor destepti vs o eventuala reducere a fortei de munca supradimensionate si renuntarea la “mecenatul” din handbal). Poate si din acest motiv actiunile OLT au scazut puternic la bursa dupa insolventa Hidroelectrica (vezi si referirea premierului la Oltchim si Hidroelectrica ca “bombe economice mostenite”). Cresterea costurilor de finantare pentru companiile downgradate dar si pentru...Guvern, slabirea sectorului bancar si de aici perspectiva unor ratinguri reduse pentru companiile de stat sunt insa argumente puternice pentru ca autoritatile sa renunte la alte senzatii tari.

La nivel declarativ, Oltchim urmeaza sa fie privatizata “in curand”. Statul isi va creste ponderea la peste 90% de la 54% in prezent prin conversia datoriei catre AVAS (135 milioane euro) in actiuni. Diluarea actionarilor minoritari-cei mai importanti sunt nemtii de la PCC (18%) ce actioneaza concertat cu fondul Carlson Ventures (14%)-va fi chiar mai accentuata-AGA Extraordinara aproband in aprilie si includerea dobanzilor cumulate in aceasta datorie. Compania mai are insa datorii si la banci (BCR si Banca Transilvania ce au de recuperat peste 140 milioane euro sugerau la sfarsitul anului trecut ca ar agrea transformarea acestora in actiuni) si la furnizorii de utilitati (Electrica), in total 500 milioane euro. La ce ar servi insolventa Olchim in acest moment?

Singurul lucru la care ma gandesc este ca s-ar obtine o cosmetizare inaintea privatizarii. Administratorul judiciar ar concedia din angajati (oricum 1.000 din cei peste 3.000 sunt mentinuti mai mereu in ultima vreme in somaj tehnic), s-ar renunta la “mecenatul” din handbal (alta entitate mai sanatoasa din punct de vedere economic nu exista in Romania pentru a sponsoriza ramurile sportive “strategice”?), poate exista si contracte de capusare a institutiei despre care nu stim prea multe, etc. Incomparabil mai putin decat in cazul Hidroelectrica, unde miza contractelor preferentiale si implicit pierderile potentiale ale companiei reprezinta peste 200 milioane euro anual.

Majoritatea brokerilor si analistilor pe care i-am consultat in legatura cu o eventuala repetare a scenariului Hidroelectrica cu alta companie de stat au subliniat ca riscurile sunt mai mari decat beneficiile in acest moment. Provizioane insumate de peste 700 milioane euro (doar pentru Hidroelectrica si Oltchim) nu vor fi digerate bucuros de sectorul bancar. Iar provizioane “surpriza” pentru banci echivaleaza cu dobanzi mai mari si pentru clienti si pentru bondurile Guvernului. Iar scaderea ratingului Hidroelectrica ar creste perspectivele unor decizii asemanatoare si pentru alte companii de stat cu situatie nu tocmai roza, deci un nou impact pe costurile finantarii.

“Insolventa este un instrument care, daca este folosit intr-un mod exagerat, genereaza efecte negative mai ample decat eventualul efect pozitiv intentionat initial, anume acela de protectie a respectivei companii. Presupunand ca ar fi existat argumente tehnice si financiare pentru declararea insolventei Hidroelectrica, desi acestea nu sunt deloc clare pentru publicul larg, s-ar putea ca unda de soc din economie sa dovedeasca faptul ca solutia a fost de fapt una neinspirata. Nu putem conta nici pe certitudinea iesirii din contractele cu “baietii destepti”, dupa o astfel de procedura. A discuta acum despre insolventa Oltchim sau a altor mari companii de stat este total inoportun, pentru ca nu am avea altceva decat o amplificare a undei negative induse de situatia de la Hidroelectrica”, sintetizeaza Cristian Tudorescu, managing partener Explore Asset Management.

Mai departe, o strategie normala pentru Oltchim este materializarea majorarii de capital prin includerea datoriei catre AVAS, demararea unor discutii cu OMV pentru un parteneriat vizand rafinaria Arpechim (fara integrarea cu Arpechim valoarea Oltchim e zero la datoriile pe care le are) si scoaterea rapida la privatizare cat timp situatia financiara a companiei nu se degradeaza si mai mult.

Chiar daca minoritarii vor tipa ca din gura de sarpe ca sunt diluati (a fost necesara o Ordonanta de Guvern pentru majorarea de capital prin conversia datoriilor catre stat, nemtii de la PCC si cei cu care actioneaza concertat ar fi blocat in AGA o decizie de acest fel avand 33%), nimeni n-ar fi intrat cu inima impacata intr-o companie daca are de luptat cu minoritari atat de puternici (in acest moment sunt 4 companii care si-au manifestat intentia de a participa la privatizarea combinatului-PCC, rusii de la Tise controlati de Gazprom si doua companii romanesti, Aisa Invest din grupul Serviciile Comerciale Romane detinut de Stefan Vuza si Pegamont Ploiesti, firma de constructii in proprietatea lui Mircea Apostolescu). Fara conversia datoriilor in actiuni, cursa pentru privatizarea companiei s-ar reduce la un sprint al PCC de unul singur; cu majorare de capital inclusa, competitia in 4 sau mai multi va fi benefica pentru pretul final.

Si totusi, daca nu e vorba de insolventa dupa modelul Hidroelectrica, de ce scad actiunile Oltchim? De la 0,79 lei pe 15 iunie, actiunile OLT se tranzactionau azi la ora 14 la BVB cu 0,61 lei, marcand o corectie de peste 20%. Din punctul meu de vedere, trendul mai agresiv de scadere (toata piata este inca intr-o miscare descendenta) are drept cauze lipsa unor informatii noi privind privatizarea, imaginea proasta dupa declararea insolventei la Hidroelectrica (fondul Elliot a inceput sa vanda din detinerile la FP, asta spune multe celor care au urechi de auzit) si efectelor dupa confirmarea deciziei majorarii capitalului social prin includerea datoriilor. Nu uitati ca in 2011, actiunile au facut un salt spectaculos de la 0,5 lei in mai la 2,1 lei in iulie pe fondul majorarii cotei PCC de la 12 la 18% (nemtii doreau sa impiedice majorarea de capital, iar singura parghie pe care credeau ca o au la dispozitie era sa isi creasca participatia la 33%-impreuna cu cei cu care actionau concertat- pentru a se opune in AGA eficient). Dezumflarea actiunilor de acum, in contextul negativ de care vorbeam, nu trebuie deci sa ne mire prea tare. In fond ajung in punctul din care au decolat anul trecut fara vreo baza solida (pierderile au continuat sa se aculumuleze pentru combinat).