In anul 2011, numarul persoanelor care aveau un al doilea loc de munca a fost de 227 mii persoane, aflandu-se in scadere comparativ cu anul 2010 (-8,7%) si a reprezentat numai 2,5% din populatia ocupata. Majoritatea erau barbati (2,9% fata de numai 1,9% in cazul femeilor), din grupa de varsta 35-44 ani din randul absolventilor scolilor profesionale (4,4%). In totalul somerilor, absolventii invatamantului universitar detineau o pondere de 11,9%, iar dintre acestia, femeile reprezentau 55,4%. Somajul a afectat in masura mai mare absolventii invatamantului de nivel mediu si scazut, pentru care rata somajului a fost de 8,1%, respectiv 7,3%. Pentru somerii cu studii superioare, rata somajului era de 5,1%. Cea mai ridicata rata a somajului s-a inregistrat pentru somerii cu nivel scazut de educatie din mediul urban (18,8%). Click pe grafice pentru marire.

Absolventii invatamantului mediu aveau, de asemenea, in majoritate, domiciliul in mediul urban (65,3%) dar, in ceea ce priveste distributia pe sexe, ponderea principala era detinuta de barbati (52,8%). superior de instruire reprezenta 20,4% din

totalul populatiei apartinand acestei grupe de varsta. Pe sexe, valorile indicatorului au fost relativ apropiate (21,0% pentru persoanele de sex feminin si 19,7% pentru cele de sex masculin), diferenta pe medii de rezidenta fiind insa semnificativa (31,1% in mediul urban fata de 4,7% in mediul rural).

Distributia populatiei in varsta de 25-64 ani dupa nivelul scolii de cel mai inalt grad absolvite arata ca, in anul 2011, majoritatea persoanelor din aceasta grupa de varsta (60,1%) avea nivel mediu de educatie. Persoanele cu studii superioare detineau o pondere de 14,9%; pe sexe proportia a fost apropiata (14,6% pentru persoanele de sex masculin si 15,1% pentru cele de sex feminin).

Diferente mai accentuate s-au inregistrat tot pe medii de rezidenta: 22,4% pentru persoanele cu domiciliul in mediul urban fata de 3,9% pentru persoanele cu domiciliul in mediul rural. Tinerii in varsta de 20-24 ani cu nivel de educatie cel putin mediu reprezentau 79,6% din totalul tinerilor apartinand acestei grupe de varsta. Pe sexe, aceasta proportie a avut valori apropiate: 77,9% pentru persoanele de sex masculin si 81,3% pentru cele de sex feminin. Pe medii, diferenta a fost de 24,8 puncte procentuale in favoarea mediului urban (90,3% fata de 65,5% in mediul rural).

Din populatia de 15 ani si peste, 10,5% a urmat o forma de instruire in cadrul sistemului national de educatie sau in afara acestuia. Pe sexe, proportia a fost apropiata inregistrandu-se valori de: 10,8% pentru persoanele de sex masculin si 10,3% pentru cele de sex feminin. Diferente mai accentuate s-au inregistrat, insa, pe medii: 12,3% pentru persoanele cu domiciliul in mediul urban fata de 8,3% pentru persoanele cu domiciliul in mediul rural.

Gradul de participare la cel putin o forma de instruire a fost de 1,9% pentru persoanele ocupate, 3,4% pentru somerii BIM si 21,1% pentru persoanele inactive de 15 ani si peste.

In anul 2011, gradul de participare la procesul educational sau de instruire al persoanelor de 25-64 ani era de 1,6%.

• Instruirea in cadrul sistemului national de educatie

In anul 2011, numarul persoanelor care au urmat o forma de instruire in cadrul sistemului national de educatie a fost de 1822 mii persoane; dintre acestea, ponderile majoritare au fost detinute de femei (51,1%), de persoanele cu domiciliul in mediul urban (64,8%) si de tineri (91,3%). Pentru 90,3% dintre aceste persoane, durata totala a instruirii a fost de doi ani si peste.

Timpul alocat instruirii a fost, in medie, de 28,5 ore pe saptamana.

Scopul declarat al instruirii a fost, in 95,3% din cazuri, pregatirea scolara sau universitara de baza.

Proportia persoanelor care au urmat o forma de instruire in vederea formarii profesionale era de 4,2% din total.

Din totalul celor care au urmat o forma de instruire in cadrul sistemului national de educatie, persoanele ocupate au reprezentat 9,2%, iar somerii numai 1,3%.

In ceea ce priveste domeniile de pregatire, 27,6% au aprofundat cunostinte din domeniul stiintelor sociale, economice si de drept, 19,9% au urmat o forma de instruire in domenii specifice activitatilor industriale, constructii si arhitectura, 18,6% au urmat programe generale, iar 14,6%, programe din domeniul stiintelor, matematicii, informaticii.

Rata de parasire timpurie a sistemului educational de catre tinerii in varsta de 18-24 ani (proportia populatiei de 18-24 ani cu nivel scazut de educatie, care nu urmeaza nici o forma de instruire, formala sau non-formala, in ultimele patru saptamani precedente interviului, in total populatie de 18-24 ani) a fost in anul 2011 de 17,5%.

Aceasta rata a avut, in anul 2011, valori apropiate pe sexe (18,5% in cazul barbatilor si 16,6% in cazul persoanelor de sex feminin), dar a inregistrat diferente semnificative pe medii de rezidenta (29,5% in mediul rural fata de 7,8% in mediul urban).

Distributia populatiei ocupate dupa statutul profesional arata ca ponderea salariatilor (67,3%) era cea mai ridicata in totalul

populatiei ocupate.

In anul 2011, lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati reprezentau 31,5% din populatia ocupata si locuiau in

proportie de 87,5% in mediul rural.

• Din cei 95 mii salariati cu regim de lucru temporar, 56,0% locuiau in mediul urban, 62,5% erau barbati, 64,6% au fost angajati pentru o perioada de 4 - 12 luni, iar 79,8% au indicat drept motiv principal al acestui regim de lucru, faptul ca nu au gasit un loc de munca permanent.
  
• Mai mult de trei sferturi (89,4%) si-au desfasurat activitatea in sectorul privat, 25,2% au lucrat ca muncitori necalificati, iar 20,7% in agricultura, silvicultura si pescuit. Pentru 42,3% dintre salariatii cu regim de lucru temporar, durata efectiva saptamanii de lucru a fost de 40 ore. In anul 2011, numarul patronilor a fost de 107 mii, din care 74,5% isi desfasurau activitatea in intreprinderi mici, cu unul pana la cinci salariati.

• Activitatea preponderenta a patronilor a constituit-o comertul (44,2%). Din totalul patronilor, 15,2% se regaseau in industria prelucratoare, 10,8% in constructii, iar 5,6% in activitati profesionale, stiintifice si tehnice.
  

• Repartizarea populatiei ocupate pe forme de proprietate arata ca sectorul privat a absorbit 81,0% din populatia ocupata; dintre aceste persoane, 56,5% erau de sex masculin, iar 50,6% aveau domiciliul in mediul urban

• Sectorul public concentra 17,7% din populatia ocupata; majoritatea (77,0%) persoanelor ocupate in sectorul public locuia in mediul urban, iar 52,8% erau femei. In sectorul mixt lucrau 1,3% din persoanele ocupate, majoritatea fiind barbati (66,2%).
  

Durata medie obisnuita a saptamanii de lucru in activitatea principala pentru persoanele ocupate a fost, in anul 2011, de 40,3 ore pe saptamana, cu variatii de la 37,3 ore pe saptamana in ramurile agricultura, silvicultura si pescuit, la 41,9 ore pe saptamana in constructii si in hoteluri si restaurante.

In activitatea principala s-a lucrat efectiv, in medie pe saptamana, 39,2 ore, aceasta durata fiind mai mare pentru patroni si pentru salariati (44,1 respectiv 41,1 ore pe saptamana). Sub durata obisnuita a saptamanii de lucru si-au desfasurat activitatea 482 mii persoane, reprezentand 5,3% din populatia ocupata; dintre acestea, 67,2% aveau domiciliul in mediul rural, iar 50,5% erau barbati.

• Printre principalele cauze ale reducerii activitatii acestora se numara: conditiile meteorologice nefavorabile (36,7%), programul de lucru cu orar variabil (20,5%), concedii pentru cresterea si ingrijirea copilului sau de maternitate/paternitate (15,3%) si concediu de odihna (10,7%).
  

• Un numar de 384 mii persoane, reprezentand 4,2% din populatia ocupata, au lucrat mai mult decat durata obisnuita a saptamanii de lucru deoarece, in principal, 51,6% dintre acestea au avut orar variabil, iar 45,4% au efectuat ore suplimentare.

Cea mai mare parte (60,4%) erau persoane de sex masculin, 59,7% aveau domiciliul in mediul rural, iar 50,7% erau salariati.

Au lucrat efectiv peste durata obisnuita a saptamanii de lucru 6,7% dintre lucratorii pe cont propriu, 5,7% dintre patroni si doar 3,2% dintre salariati.

• In anul 2011, un numar de 505 mii persoane, reprezentand 5,5% din populatia ocupata, doreau sa lucreze cu program de lucru mai lung (numar mai mare de ore) decat in prezent, la acelasi loc de munca sau la un altul; 74,5% dintre aceste persoane locuiau in mediul rural, 64,3% erau de sex masculin, iar 30,5% apartineau grupei de varsta 35-44 ani.

Subocuparea

In anul 2011, 237 mii persoane ocupate cu program partial doreau si erau disponibile sa lucreze mai multe ore decat in prezent, fiind considerate persoane subocupate. Aceasta categorie de persoane a reprezentat 2,4% din populatia activa, 2,6% din populatia ocupata si aproape un sfert (24,8%) din numarul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru partial. Din totalul persoanelor subocupate, 66,9% erau barbati, 80,1% erau persoane rezidente in mediul rural iar 59,0% aveau varsta cuprinsa in intervalul 25-44 ani.

Peste jumatate (54,2%) dintre persoanele subocupate aveau studii de nivel mediu iar Aproape trei sferturi 72,2% erau barbati, 64,2% aveau domiciliul in mediul rural si 53,3% apartineau grupei de varsta 15-34 ani. Majoritatea (93,2%) au cautat sa lucreze ca salariati si dintre acestia 44,5% au cautat un alt loc de munca doar cu program complet.

In ceea ce priveste nivelul de instruire al acestei categorii de populatie ocupata, preponderente erau persoanele cu nivel de

instruire gimnazial (26,8%), urmate de persoanele cu studii liceale inclusiv treapta I - (29,3%) precum si de cele cu nivel de instruire profesional, complementar sau de ucenici (31,1%).

Analiza dupa statutul profesional arata ca 47,8% dintre aceste persoane erau lucratori pe cont propriu, 33,3% erau lucratori familiali neremunerati si 18,9% salariati. Din totalul persoanelor care doreau sa lucreze mai multe ore, doar 13,6% au cautat un alt loc de munca; dintre acestea 58,5% aveau varste intre 15-34 ani, 70,7% erau barbati si 64,6% locuiau in mediul rural.

Din totalul populatiei ocupate aflate in cautarea unui alt loc de munca 46,4% au fost motivate in special de un castig mai mare

decat la locul de munca actual, in timp ce 32,1% au invocat drept motiv principal faptul ca, locul de munca actual era provizoriu sau ocazional.

• Activitatea secundara

In anul 2011, numarul persoanelor care au desfasurat pe langa activitatea principala si o activitate secundara a fost de 227 mii

persoane, aflandu-se in scadere comparativ cu anul 2010 (-8,7%) si a reprezentat numai 2,5% din populatia ocupata.

Ponderi mai ridicate s-au inregistrat pentru persoanele de sex masculin (2,9% fata de numai 1,9% in cazul femeilor), pentru cele din grupa de varsta 35-44 ani (3,2%), in randul absolventilor scolilor profesionale (4,4%), precum si pentru cele din mediul rural (4,8% fata de numai 0,6% in urban), unde, in 91,6% din cazuri, a doua activitate s-a desfasurat in sectorul agricol.

Dintre persoanele care aveau si o a doua activitate, 65,1% erau barbati, 86,8% locuiau in mediul rural, 84,7% erau adulti (25-54 ani). Dintre persoanele care in activitatea secundara (95,5% din totalul celor cu activitati multiple) erau lucratori pe cont propriu sau lucratori familiali neremunerati, 90,2% locuiau in mediul rural iar 89,4% s-au declarat salariati in activitatea principala.

Persoanele ocupate care au avut statutul de salariat, atat in activitatea principala cat si in cea secundara au reprezentat numai 2,8% din totalul celor cu activitati multiple. Durata medie aferenta activitatii secundare a fost de 14,8 ore pe saptamana. Numarul somerilor era in anul 2011 de 730 mii persoane, in crestere cu 5 mii, comparativ cu anul precedent. Repartizarea pe sexe si medii a somerilor releva ca, in anul analizat, preponderente in numarul total al somerilor erau persoanele de sex masculin (59,1%), precum si persoanele din mediul urban (67,3%).

Din distributia somerilor pe grupe de varsta se constata ca tinerii (15-24 ani) detineau, ca si in anii anteriori, o pondere semnificativa (28,8%) in totalul somerilor. Tinerii, reprezentau 34,1% din numarul total al somerilor din mediul rural si 26,2% in

mediul urban. Dintre somerii tineri 57,8% erau barbati, iar 61,3% locuiau in mediul urban.

Ponderea somerilor tineri in totalul

persoanelor tinere era de 7,4%. Nivelul acestui indicator a fost mai mare pentru persoanele de sex masculin (8,4%, fata de 6,4% in cazul femeilor) si pentru cele din mediul urban (8,5%, fata de 6,1% in mediul rural). Rata somajului (proportia somerilor in populatia activa) a inregistrat la nivelul tarii o valoare de 7,4%.

Pentru femei s-a inregistrat o rata a somajului de 6,8%, mai mica decat cea pentru barbati (7,9%). Rata somajului in mediul urban (8,8%) a depasit semnificativ rata inregistrata in mediul rural (5,5%). Pe grupe de varsta, rata somajului a atins

nivelul cel mai ridicat (23,7%) in randul tinerilor (15-24 ani), cu diferente accentuate pe medii: 32,4% in mediul urban, fata de

16,7% in mediul rural. Valoarea acestui indicator a fost de 5,8% pentru somerii in varsta de 25 de ani si peste. Din repartizarea dupa nivelul de instruire absolvit se observa ca ponderile cele mai mari in totalul somerilor le detineau somerii cu pregatire liceala, inclusiv treapta I (37,6%), somerii absolventi ai scolilor profesionale, complementare sau de ucenici (25,4%), iar 18,6% erau absolventi ai invatamantului gimnazial.

• In totalul somerilor, absolventii invatamantului universitar detineau o pondere de 11,9%, iar dintre acestia, femeile reprezentau 55,4%. Somajul a afectat in masura mai mare absolventii invatamantului de nivel mediu si scazut, pentru care rata somajului a fost de 8,1%, respectiv 7,3%.

• Pentru somerii cu studii superioare, rata somajului era de 5,1%. Cea mai ridicata rata a somajului s-a inregistrat pentru somerii cu nivel scazut de educatie din mediul urban (18,8%), iar cea mai mica (de 4,7%) in cazul femeilor cu studii superioare cat si in cazul a doua categorii de persoane cu nivel scazut de educatie (femei si persoane rezidente in mediul rural).

• In anul 2011 somerii cu experienta in munca (cei care au lucrat inainte de a intra in somaj) au reprezentat 62,8% din totalul somerilor. Dintre somerii cu experienta in munca 69,4% domiciliau in mediul urban, 61,4% erau barbati, 35,8% aveau studii liceale (inclusiv treapta I), iar 9,3% erau tineri (15-24 ani).
  

• Motivul principal pentru care jumatate dintre somerii din aceasta categorie au incetat sa lucreze a fost concedierea sau reducerea de personal (56,5%).

• Ponderi importante au revenit si persoanelor care au terminat o activitate temporara (22,5%), celor a caror unitate a dat faliment (13,1%), sau celor care au demisionat (3,9%).

• Din cei 394 mii someri care au incetat lucrul  in ultimii 8 ani, 89,5% au lucrat in unitati  apartinand sectorului privat, 80,9% au fost salariati la ultimul loc de munca, 30,4% proveneau din ramurile industriei prelucratoare, iar 27,1% au lucrat ca muncitori calificati si asimilati.

• Dintre somerii care nu au lucrat niciodata 40,8% erau absolventi de liceu (inclusiv treapta I), 55,2% erau barbati, 61,7% erau tineri (15-24 ani), iar 63,9% locuiau in mediul urban. Durata medie a somajului a fost in anul 2011 de 12,1 luni, valoare  apropiata de cea inregistrata anul trecut.
  

• Cea mai scurta durata medie a somajului s-a inregistrat pentru somerii de 25-34 ani din mediul rural (9,9 luni), iar cea mai lunga (17,8 luni) la persoanele in varsta de 55 ani si peste de sex feminin.
  

• Somerii care s-au aflat in somaj de lunga durata (12 luni si peste) au reprezentat 41,9% din totalul somerilor. Dintre somerii pe termen lung (aflati in somaj de 12 luni si peste) 60,0% erau barbati, iar 71,1% locuiau in mediul urban.

• Somajul pe termen lung s-a manifestat pregnant si in randul absolventilor de scoli postliceale (56,8%), scoli profesionale, complementare sau de ucenici (45,9%) si celor care au absolvit liceul-inclusiv treapta I- (39,9%). In anul 2011, se aflau in somaj de 12 luni si peste 47,2% dintre somerii de 55-64 ani, 43,8% dintre someri in varsta de 45-54 ani si 41,5% dintre persoanele din grupa de varsta 15-24 ani.
  

• Rata somajului de lunga durata (ponderea somerilor aflati in somaj de 12 luni si peste in populatia activa) a fost de 3,1%. Pe sexe, acest indicator a inregistrat valori de 3,4% pentru barbati si 2,8% pentru femei, iar pe medii de rezidenta, de 3,9% in urban fata de 2,1% in rural.
  
• Incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului (ponderea somerilor de 15-24 ani cu durata somajului de 6 luni si peste in numarul total al somerilor din aceeasi grupa de varsta) a fost de 63,4%. Rata somajului de foarte lunga durata (ponderea somerilor aflati in somaj de doi ani si peste in populatia activa) a fost de 1,2%. Din totalul somerilor, mai putin de un sfert (18,7%) ar accepta un loc de munca in orice conditii, neindicand niciun motiv de refuz ineventualitatea gasirii unuia.
  

• Dintre somerii care au indicat motive care i-ar determina sa refuze un loc de munca (593 mii persoane), doar 14,5% au declarat un singur motiv (principal). Din aceasta ultima categorie, lipsa unui contract de angajare (4,9%) si schimbarea domiciliului (4,0%) au fost declarate ca principale motive de refuz al unui loc de munca.

• Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a inregistrat cele mai mici valori in regiunile Centru (58,9%) si Sud-Est (60,1%), iar cele mai mari pentru regiunile Bucuresti-Ilfov (68,5%) si Nord-Est (67,2%).

• In toate regiunile tarii, persoanele de sex masculin au detinut rate de activitate mai ridicate fata de cele de sex feminin. Pe medii de rezidenta se constata ca in regiunea Sud-Vest Oltenia, rata de activitate pentru persoanele in varsta de munca din mediul rural a fost cu 9,3 puncte procentuale mai mare comparativ cu mediul urban. La polul opus se situeaza regiunea Centru, unde rata de activitate din mediul rural este devansata cu 13,8 puncte procentuale de cea inregistrata in mediul urban.
  

• Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a atins cele mai ridicate valori in regiunea Bucuresti-Ilfov (64,7%) si in regiunea Nord-Est (63,7%), iar cele mai scazute in regiunile Sud-Est (53,9%) si Centru (52,3%).

Indiferent de regiune, rata de ocupare a persoanelor in varsta de munca a fost mai mare pentru barbati decat pentru femei;

ecartul pe sexe avea valori cuprinse intre 8,5 puncte procentuale in regiunea Nord-Est si 18,0 puncte procentuale in regiunea

Sud-Est.

• Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca din mediul rural a depasit-o pe cea din mediul urban in trei din cele opt regiuni: Nord-Est (cu 13,2 puncte procentuale), Sud- Vest Oltenia (cu 11,4 puncte procentuale) si Vest (cu 0,3 puncte procentuale). In celelalte regiuni, rata de ocupare din mediul urban era mai mare decat cea din mediul rural, cele mai mari diferente inregistrandu-se in regiunile Centru cu 11,2 puncte procentuale si Bucuresti-Ilfov cu 5,2 puncte procentuale.

In anul 2011, regiunea Sud Muntenia concentra (20,8%) din totalul somerilor, urmata de regiunea Sud-Est (17,0%) si de regiunea Centru (16,0%). Cea mai mica pondere (6,7%) o detinea regiunea Vest, cu numai 49 mii someri.