Din top 100 exportatori, 96 sunt companii straine. Relansam exporturile sau exportatorii? 10 solutii concrete pentru relansarea industriei romanesti

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 6 iulie 2012, 9:23 Economie | Finanţe & Bănci

Aproape 75% din cifra de afaceri a companiilor mari si foare mari din industrie este realizata de filialele multinationalelor. Din totalul celor 34 de piete cat are industria in total (cf. CAEN), 25 au lideri companii cu capital strain. Din perspectiva exportului in Top 100 exportatori, care acopera circa 52 % din exporturile totale ale Romaniei, 96 de companii au capital majoritar strain.Si atunci, cand vorbim despre incurajarea exporturilor, pe cine incurajam de fapt? Cum relansam industria romaneasca pentru a iesi mai rapid din criza? Profesorul univ. dr. Cezar Mereuta, presedintele Centrului Roman de Modelare Economica, ofera 10 solutii concrete. Dar trebuie sa punem in dezbatere publica transparentizarea comertului exterior din Romania!, atrage atentia economistul roman.

"Din motive care nu tin de recomandarile UE, la un anume moment s-a scos o pozitie din bilanturile economice care ne ne mai lasa sa stim care este valoarea exporturilor pentru fiecare companie exportatoare. Noi avem circa 30.000 de exportatori romani cu un foarte mare grad de concentrare. Ei bine, din 1998, s-a scos din bilant acest lucru iar intreprinderile exportatoare au devenit secret de stat. Astfel ca atunci cand soliciti INS date privind exportatorii, Statistica iti furnizeaza top 100, top 200 sau ce doresti tu plus exportul total dar nu iti ofera date legate de exporturile individuale ale companiilor. Ce secret de stat ascunde acest lucru, cata vreme "Panorama", revista UE anuala are toti exportatorii UE cu nume, prenume si valoare? Forbes,  la fel, ofera date complete. Pentru Romania este un secret de stat. Iar acest lucru are foarte multe implicatii. Stiind aceste date de pilda, puteam discuta ce se intampla cu cei de la coada clasamentului, ca sa poti vedea cum ii poti ajuta. Dar pentru asta trebuie sa pui pe site-ul MFP aceste date, asa cum face orice minister de Finante din strainatate", spune indignat profesorul Mereuta.

Analizand structura intreprinderilor mari si foarte mari din industrie constatam ca mai mult de 72 % din cifra de afaceri este realizata de filialele companiilor multinationale rezidente in Romania. Spre exemplificare, in Top 100 Romania un numar de 46 de companii reprezentau industria. Aceste companii cumulau 49,8 % din cifra de afaceri a topului. Repartitia pe structura a capitalului celor 46 de companii era urmatoarea:
  • 30 de companii cu capital majoritar strain acoperind 76,55 % din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100
  • 3 companii cu capital majoritar privat romanesc, acoperind 3,87 % din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100
  • 13 companii cu capital majoritar de stat acoperind 19,58 % din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100
"Constatam prezenta decisiva, din punct de vedere al deciziilor in mediul de afaceri si al performantei economice, a companiilor cu capital majoritar strain", spune profesorul Mereuta.
Industria are in total 34 de piete clasificate (CAEN Rev. 2 cu 2 cifre). Dintre acestea:
  • 25 piete, adica 73,4 % au liderii companii cu capital majoritar strain
  • 21 piete, adica 61,8 % au 2 companii din Top 3 cu capital majoritar strain
  • 15 piete, adica 44,11 % au Top 3 format integral din companii cu capital majoritar strain.
Din perspectiva exportului in Top 100 exportatori, care acopera circa 52 % din exporturile totale ale Romaniei, 96 de companii au capital majoritar strain.
  • "Primul obiectiv in crearea intreprinderilor romanesti mijlocii, mari si foarte mari este identificarea gradelor de accesibilitate a pietelor din perspectiva investitorilor, respectiv a barierelor de intrare pe piata. Un studiu de referinta, utilizand metodologia romaneasca de identificare a oportunitatilor avizata atat de comunitatea academica romana cat si de cea internationala, referitoare la industria prelucratoare a identificat 8 industrii care raspund la intrebarile: In ce sectoare capitalul romanesc trebuie sa investeasca? Care sunt sectoarele cu minime bariere de intrare din punct de vedere al concurentei si attractive din punct de vedere a profitabilitatii care pot sprijini o crestere economica? Acestea sunt: industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii, textila, alimentara, pielarie, echipamente electrice, constructii nemetalice, farmaceutice, alte activitate industriale", explica Cezar Mereuta

Citeste si: Multinationalele din Romania: cati salariati lucreaza, cum sunt distribuite pe industrii si tari de provenienta si care e valoarea adaugata bruta

Acestea sunt, din cele 34 de piete clasificate (CAEN Rev. 2 - 2 cifre) ale industriei, cele 8 care sunt incadrate in clasele A si A-, prezentand oportunitati clare de investitii. Alte 5 piete corespund oportunitatilor reduse, iar celelalte 11 unor oportunitati moderate.

"Din cele 8 piete, numai una are gradul de acoperire al importurilor prin exporturi supraunitar. Deficitul comercial cumulat al celor 8 piete reprezinta 75,5 % din deficitul comercial global al exporturilor de bunuri al Romaniei in anul 2011.
Oportunitatea crearii de capacitati de productiei in aceste 8 sectoare este fara echivoc", explica profesorul Mereuta.

Cele zece masuri necesare pentru relansarea capitalului autohton sunt, in opinia profesorului roman:
1. Crearea de capacitati de productie in aceste 8 sectoare
2. Elaborarea modelului de finantare a crearii de companii romanesti mijlocii, mari si foarte mari in industria prelucratoare
3. Promovarea parteneriatului public-privat in scopul crearii unor companii romanesti puternice si masuri de sprijinire a companiilor romanesti mijlocii, mari si foarte mari:
4. Imbunatatirea cooperarii dintre companiile multinationale si companiile romanesti semnificative
5. Legea holdingurilor - in scopul cresterii puterii de negociere a companiilor romanesti pe pietele externe.
6. Elaborarea strategiei de export pentru companiile romanesti la orizont 2020.
7. Branding si internationalizare pentru companiile romanesti prin urmatoarele modalitati principale:
organizarea unei campanii de constientizare a firmelor romanesti in privinta detinerii unor branduri puternice si organizarea unor programe de pregatire, identificarea produselor romanesti ce detin caracteristici distinctive sau ofera beneficii deosebite consumatorilor sustinerea si dezvoltarea la nivel international a  brandurilor romanesti ce au avut succes pe piata din Romania si care au potential de internationalizare.
8. Extinderea companiilor romanesti in strainatate. Crearea companiilor transnationale romanesti
9. Cresterea ponderii cheltuielilor de cercetare - dezvoltare in PIB si realizarea in Romania prin cofinantare europeana a unui institut de cercetare in industria farmaceutica
10. Dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in mediu rural, in scopul procesarii produselor agricole. Masuri guvernamentale pentru stimularea crearii acestor intreprinderi.


 Referitor la cifra de afaceri din industria romanesca:
64,70 % era realizata de intreprinderile mari si foarte mari (peste 250 salariati)
19,60 % era realizata de intreprinderile mijlocii (50 - 249 salariati)
15,70 % era realizata de intreprinderile mici si microintreprinderi
    Referindu-ne la valoarea adaugata la costul factorilor:
69,00 % era realizata de intreprinderile mari si foarte mari (peste 250 salariati)
18,45 % era realizata de intreprinderile mijlocii (50 - 249 salariati)
12,55 % era realizata de intreprinderile mici si microintreprinderi
    Referindu-ne la valoarea exporturilor directe:
79,61 % era realizata de intreprinderile mari si foarte mari (peste 250 salariati)
16,20 % era realizata de intreprinderile mijlocii (50 - 249 salariati)
  4,19 % era realizata de intreprinderile mici si microintreprinderi

Analizand structura intreprinderilor mari si foarte mari din industrie constatam ca mai mult de 72 % din cifra de afaceri este realizata de filialele companiilor multinationale rezidente in Romania. Spre exemplificare, in Top 100 Romania un numar de 46 de companii reprezentau industria.  Aceste companii cumulau 49,8 % din cifra de afaceri a topului.
Repartitia pe structura a capitalului celor 46 de companii era urmatoarea:
  • 30 de companii cu capital majoritar strain acoperind 76,55 % din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100
  • 3 companii cu capital majoritar privat romanesc, acoperind 3,87 % din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100
  • 13 companii cu capital majoritar de stat acoperind 19,58 % din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100
    Constatam prezenta decisiva, din punct de vedere al deciziilor in mediul de afaceri si al performantei economice, a companiilor cu capital majoritar strain.
    Mai mult, analiza celor 34 de piete clasificate (CAEN Rev. 2 cu 2 cifre) a evidentiat ca:
  •  25 piete, adica 73,4 % au liderii companii cu capital majoritar strain
  • 21 piete, adica 61,8 % au 2 companii din Top 3 cu capital majoritar strain
  • 15 piete, adica 44,11 % au Top 3 format integral din companii cu capital majoritar strain.
Din perspectiva exportului in Top 100 exportatori, care acopera circa 52 % din exporturile totale ale Romaniei, 96 de companii au capital majoritar strain !

"De asemenea, recomandam analiza de structura a IMM-urilor din comert si servicii de piata. In prezent Romania nu indeplineste criteriul de convergenta cu UE care consta in valoarea raportului dintre cifra de afaceri a intreprinderilor din comertul cu ridicata si amanuntul si cifra de afaceri totala din comert si servicii de piata de 05 - 0,55. In Romania, valoarea acestui indicator este de 0,64, ceea ce indica faptul ca inca dupa 20 de ani de la Revolutie, crearea de IMM-uri in activitatile de servicii prestate intreprinderilor si pentru populatie este nesatisfacatoare, aceasta devenind o prioritate in perioada actuala", mai spune profesorul Mereuta


Citeste mai multe despre   












Articol sustinut de Superbrands

JW Marriott, orasul din mijlocul orasului

Unul din cei mai mari jucatori de pe piata hoteliera locala, hotelul JW Marriott Bucharest Grand Hotel si-a castigat in cei 17 de existenta reputatia de un oras in mijlocul orasului datorita impresionantei desfasurari de produse si servicii: 402 camere si apartamente elegante, cele mai mari camere de 5 stele din zona, cu o suprafata medie de 36.8 mp, sase restaurante si lounge-uri, 12 sali de evenimente, dintre care doua ballroom-uri ce pot gazdui impreuna pana la 1.200 de persoane. Cladirea mai adaposteste un centru de fitness si spa, cu piscina interioara, o galerie de magazine de branduri internationale de lux ce acopera o suprafata de peste 2.700 mp, spatii de birouri de 11.000 mp si o parcare generoasa de 550 de locuri.

4793 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    Dupa... (Vineri, 6 iulie 2012, 9:34)

    Homo Economicus [anonim]

    20 de ani de "capitalism" tot nu v-ati prins ca stimularea economiei se face prin relaxare fiscala si reduceri de taxe si nu prin stimulente si masuri de la centru?
    • +1 (1 vot)    
      relaxarea reducerii.. (Vineri, 6 iulie 2012, 9:49)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui Homo Economicus

      oare? ti se pare ca impozitele si taxele platite de companii sunt peste nivelul celorlalte tari din UE? :)
      eu as zice ca stimularea economiei se face prin cultivarea spiritului de antreprenoriat. altfel, chiar daca pui taxele zero, tot John o sa vina sa faca firma, iar Ion tot sclav o sa ramana.
      • +1 (1 vot)    
        nivelul din UE (Vineri, 6 iulie 2012, 10:05)

        jackalphonse [utilizator] i-a raspuns lui pehash

        ti se pare ca cifra de afaceri este la nivelul tarilor UE? ai dreptate cu spiritul de antreprenoriat. Homo Ec de mai sus gresteste si el partial. da, este nevoie de stimulente fiscale, mai ales in agricultura. crezi ca tarile ca germania si polonia nu au stimulete pentru producatorii locali?
      • +2 (2 voturi)    
        mai trebuie ceva pe langa ce spuneti.. (Vineri, 6 iulie 2012, 10:10)

        Catalin_N [utilizator] i-a raspuns lui pehash

        Homo Economicus si Pehash nu aveti dreptate separat ci impreuna fiindca e nevoie atat de relaxare fiscala, in sensul de a nu impovara cu taxe de tot felul dezvoltarea unei companii, cat si de cultivarea spiritului de antreprenoriat si ar mai fi in plus nevoie de transparenta in deciziile statului care afecteaza spatiul economic, social si de orice alt fel.
        • 0 (0 voturi)    
          stimularea... (Vineri, 6 iulie 2012, 10:41)

          Homo Economicus [anonim] i-a raspuns lui Catalin_N

          @all

          De 20 de ani stimulam...Stimulam RAFO cu subventii, stimulam Tarom, ca deh, e strategic si trebuie sa-si miste curu si demnitarii cu ceva cand zboara la Brussel, stimulam baietii destepti, stimulam CFR, stimulam sectorul energetic, subventionam.

          Spiritul de antreprenoriat nu se cultiva cu programe scrise in limba birocratica de la Brussel (vezi flexicuritate :) ) ci lasand omul sa faca afaceri. De-asta 90% din afacerile facute pe fonduri Europene dau faliment dupa doi ani. De-asta 90% din companiile de succes in IT se afla in SUA.... ca in UE, deh, e stimulat domeniul si nu faci bisnis pe banii tai, deci iti permiti sa-i pierzi.

          Si inca ceva...Marind taxele si fiscalitatea il dezavantajam pe Ion in raport cu John. Pentru ca John vine cu bani multi si isi angajeaza contabili, in schimb Ion nu se descurca in hatisul legislatiei Romanesti. Taxele 0 il avantajeaza pe Ion, sa fie clar, caruia birocratia ii e straina.

          Libertate fratilor!
          • 0 (0 voturi)    
            asta nu este stimulare (Vineri, 6 iulie 2012, 14:47)

            jackalphonse [utilizator] i-a raspuns lui Homo Economicus

            in cazul rafo a fost furt pe fata
      • 0 (0 voturi)    
        taxe (Vineri, 6 iulie 2012, 10:45)

        Homo Econimicus [anonim] i-a raspuns lui pehash

        John are bani si-si angajeaza contabili, face loby, e ditamai holdingul. Ion nu le are cu birocratia. De-aia reducerea de taxe si diminuarea fiscalitatii il avantajeaza pe Ion.

        Poa' sa vina si John. Foarte bine. Ideea e ca pe langa ca e mai usor sa faci afaceri se duc mai putini bani la stat...si stiti ce se intampla cu banii care ajung acolo, nu? Dispar pe parcurs. :)
  • +4 (4 voturi)    
    cream produse cu VALOARE ADAUGATA mica (Vineri, 6 iulie 2012, 9:57)

    radu [anonim]

    de aia suntem saraci, noi exportam produse in general pe care le face toata lumea si sunt ieftine, de aia si castigurile sunt ca pt cea mai saraca tara din UE.

    capete luminate avem, din pacate nu avem capacitatea de a crea consortii la nivel global, la noi cand businessul ajunge la un milion de $ il vindem, ca de banii aia "dormi linistit".

    nici intr-o suta de ani nu vom avea 10 firme din 100 cu capital romanesc. atat putem noi la nivel de GRUP! Totul o hotie pt buzunarul propriu si cu hartoape in fata vilei !!!
  • 0 (0 voturi)    
    Prostii academice... (Vineri, 6 iulie 2012, 11:28)

    Mihai [anonim]

    Cercetare academica de doi lei. Multe din industriile identificate nu au nici o sansa: textile, pielarie, prostii monumentale de cercetare teoretica in eprubetele creierelor unora rupti de realitatile economiei reale. Unde este IT-ul? Unde este agricultura? Unde este turismul?

    Iar propunerile sunt de-a dreptul hilare. Planul cincinal centralizat. Mediul academic ar face bine sa mai lucreze o data la 5 ani cate un an in economia reala. Ca de atatea carti si atatea cifre o cam luati pe aratura.

    Asa cum spuneau si altii aici, relaxare fiscare si de-birocratizare sunt instrumentele, nu planuri marete fara baza reala si fara finalitate.
  • 0 (0 voturi)    
    Clasa mijlocie (Vineri, 6 iulie 2012, 12:48)

    Fisherman [utilizator]

    Din această analiză rezultă un adevăr zguduitor:
    Clasa Mijlocie din România este susținută majoritar de către afacerile cu capital privat străin !
    Afacerile cu capital privat străin depind - printre altele - de stabilitatea politică și financiara a statului.

    Capitalul privat este motorul care pune în mișcare energiile cele mai creative și care obține profiturile cele mai consistente adică este sursa bunăstării din societate.

    În România impozitele plătite de firmele cu capital privat străin și salariații acestora constituie o parte semnificativă din veniturile la Bugetul de Stat.

    Turbulențele de pe scena politică românească și loviturile date statului de drept, sunt amenințări directe asupra existenței clasei mijlocii.
  • 0 (0 voturi)    
    soarta lui grivei (Vineri, 6 iulie 2012, 21:32)

    gentro [utilizator]

    daca aveati putina inteligenta , va spalati rufele in familie si pastrati averea romaniei pentru urmasi.
    dar asta presupune munca necontenita si RESPONSABILITATE. mult prea mult pentru inteligenta romanului . mai bine dati totul strainilor si va luati locul sub masa . locul lui grivei. nu trebuie sa muncesti pentru osul aruncat sub masa. uneori primesti o mangaiere pe crestet. ma indoiesc ca veti intelege vreodata de ce unii prospera si altii sunt cersetori din generatie in generatie. va meritati soarta!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri